acces mai rapid decât browser-ul!
39 relaţii: Aimé Bonpland, America de Sud, Aristotel, Asia Centrală, Astronomie, Botanică, Carl Friedrich Gauss, Chimborazo (vulcan), Chimie, Climă, Cristofor Columb, Demografie, Europa, Fizică, Geograf, Geologie, Germani, Germania, Luigi Galvani, Mineralogie, Oceanografie, Potențial electric, Statele Unite ale Americii, Volta (dezambiguizare), Vulcan, Zoologie, 1805, 1807, 1808, 1810, 1811, 1814, 1815, 1825, 1832, 1833, 1834, 1848, 1858.
Aimé Bonpland
Aimé Bonpland Aimé Jacques Alexandre Bonpland (de fapt Goujaud, n. 29 august 1773, La Rochelle, Franța – d. 11 mai 1858 în Santa Ana, Departamento Paso de los Libres, Argentina) a fost un naturalist (botanist) francez.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Aimé Bonpland · Vezi mai mult »
America de Sud
Harta fizică a Americii de Sud America de Sud este un continent traversat de ecuator, cu majoritatea suprafeței în emisfera sudică.
Nou!!: Alexander von Humboldt și America de Sud · Vezi mai mult »
Aristotel
Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Aristotel · Vezi mai mult »
Asia Centrală
Hartă a '''Asia Centrală''' în care sunt prezentate trei posibile graniţe geografice ale acestei regiuni. '''Asia Centrală''' localizată pe harta lumii. Asia Centrală (în limba rusă: Среднaя Азия (Asia Mijlocie) sau Центральная Азия Asia Centrală; limba chineză: 中亚; limba arabă: ﺔﻄﻮﺳﻠﺍ ﺎﺴﻴﺁ) este o subregiune continentală a Asiei.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Asia Centrală · Vezi mai mult »
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Astronomie · Vezi mai mult »
Botanică
Botanica este știința plantelor Botanica (din limba greacă, βοτάνη.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Botanică · Vezi mai mult »
Carl Friedrich Gauss
Karl Friedrich Gauß (transcris în mod tradițional Gauss, latinizat Carolo Friderico Gauss) a fost un matematician, fizician și astronom german, celebru pentru lucrările despre integralele multiple, magnetism și sistemul de unități care îi poartă numele.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Carl Friedrich Gauss · Vezi mai mult »
Chimborazo (vulcan)
Chimborazo este un vulcan inactiv de tip stratovulcan și este cel mai înalt vârf din Ecuador.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Chimborazo (vulcan) · Vezi mai mult »
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Chimie · Vezi mai mult »
Climă
Clima reprezintă dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din atmosferă dintr-un anumit loc sau regiune de pe glob, într-un interval de timp foarte mare.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Climă · Vezi mai mult »
Cristofor Columb
Cristofor Columb a fost un navigator italiano-spaniol.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Cristofor Columb · Vezi mai mult »
Demografie
Exemplu - Creșterea demografică în orașul Bühl (Baden) din 1805 până în 2000. Demografia este studiul dinamicii populațiilor umane.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Demografie · Vezi mai mult »
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Europa · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Fizică · Vezi mai mult »
Geograf
''Geograful'' de Johannes Vermeer Un geograf este un om de știință al cărui obiect de studiu îl reprezintă geografia, cercetarea mediului fizic al Pământului și a habitatelor umane.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Geograf · Vezi mai mult »
Geologie
Geologie, cuvânt compus de origine greacă, (conform γη, geo.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Geologie · Vezi mai mult »
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Germani · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Germania · Vezi mai mult »
Luigi Galvani
Luigi Galvani a fost un medic italian, unchiul lui Giovanni Aldini.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Luigi Galvani · Vezi mai mult »
Mineralogie
Mineralogia este o ramură a geologiei ce se ocupă cu proprietățile fizico-chimice a mineralelor, rocilor (petrografie) prin studiul constituției lor, a morfologiei cristalelor lor, a genezei, a disponibilităților de combinare chimică ș.a. Agat (jos), ametist, cuarț din Maramureș.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Mineralogie · Vezi mai mult »
Oceanografie
Oceanografia este o ramură a geografiei care se ocupă cu studiul mărilor și oceanelor, cu fenomele fizice care au aici loc, iar cu fenomenele biologice se ocupă ramura numită ecologia sau biologie marină.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Oceanografie · Vezi mai mult »
Potențial electric
Potențialul electric denumit și potențial electrostatic notat cu V este o mărime fizică de tip câmp scalar ce caracterizează câmpul electric într-un punct, vectorul câmp electric fiind gradientul cu semn schimbat al acestei mărimi scalare numite potențial electric: Potențialul electric al unui punct din spațiu este egal cu raportul dintre energia potențială electrostatică a unui corp încărcat electric, asociată poziției sale în câmpul electric produs de un corp electrizat central, și sarcina electrică a corpului test.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Potențial electric · Vezi mai mult »
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Nou!!: Alexander von Humboldt și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »
Volta (dezambiguizare)
Termenul „ Volta” se poate referi la.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Volta (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Vulcan
Vulcanul este formațiunea geologică de formă conică formată din acumularea materialelor rezultate din erupția magmei dintr-un focar situat la adâncime în manta sau scoarța unui corp ceresc (precum planeta Terra), printr-o deschizătura a scoarței denumită ventră vulcanică.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Vulcan · Vezi mai mult »
Zoologie
Zoologia este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul organismelor care sunt încadrate în regnul Animalia.
Nou!!: Alexander von Humboldt și Zoologie · Vezi mai mult »
1805
1805 (MDCCCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1805 · Vezi mai mult »
1807
1807 (MDCCCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1807 · Vezi mai mult »
1808
----1808 (MDCCCVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1808 · Vezi mai mult »
1810
1976 (MDCCCX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1810 · Vezi mai mult »
1811
1811 (MDCCCXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1811 · Vezi mai mult »
1814
1814 (MDCCCXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1814 · Vezi mai mult »
1815
1815 (MDCCCXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1815 · Vezi mai mult »
1825
1825 (MDCCCXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1825 · Vezi mai mult »
1832
1832 (MDCCCXXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1832 · Vezi mai mult »
1833
1833 (MDCCCXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1833 · Vezi mai mult »
1834
1834 (MDCCCXXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1834 · Vezi mai mult »
1848
1848 (MDCCCXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1848 · Vezi mai mult »
1858
1858 (MDCCCLVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Alexander von Humboldt și 1858 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Alexander Humboldt, Alexander von humboldt.
