acces mai rapid decât browser-ul!
75 relaţii: Albert al VII-lea, Arhiduce de Austria, Arhiducatul Austriei, Arhiducele Francisc Carol al Austriei, Austro-Ungaria, Împărați ai Sfântului Imperiu Roman, Împărat al Austriei, Bula de Aur (1356), Burgenland, Carol al II-lea, Arhiduce de Austria, Carol al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman, Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman, Casa de Habsburg, Căsătorie morganatică, Cehia, Conducător, Constituția Spaniei, De facto, Ducat, Duce, Ernest I, Duce al Austriei, Ferdinand al II-lea de Austria, Filip al II-lea al Spaniei, Filip al VI-lea al Spaniei, Franz Ferdinand al Austriei, Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman, Habsburg-Lorena, Imperiul Austriac, Isabella Clara Eugenia a Spaniei, Juan Carlos I al Spaniei, Latina medievală, Legea Habsburgilor, Limba germană, Limba spaniolă, Maria Terezia a Austriei, Maximilian, Duce de Hohenberg, Monarhia Habsburgică, Pragmatica Sancțiune, Principe elector, Prinț, Prințul Ernst von Hohenberg, Privilegium maius, Războiul de Succesiune Austriacă, Războiul Succesiunii Spaniole, Regatul Boemiei, Regatul Burgundiei, Regatul Italiei (Sfântul Imperiu Roman), Regatul Ungariei, Rege al Romanilor, Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei, Sarajevo, ..., Sfântul Imperiu Roman, Slovacia, Sofia, Ducesă de Hohenberg, Viena, 10 iulie, 13 iulie, 13 noiembrie, 14 iunie, 1453, 1529, 1540, 1559, 1590, 1595, 1621, 18 decembrie, 1802, 1863, 1878, 1914, 24 ianuarie, 28 iunie, 3 iunie, 7 decembrie, 8 martie. Extinde indicele (25 Mai Mult) »
Albert al VII-lea, Arhiduce de Austria
Arhiducele Albert de Austria (13 noiembrie 1559 – 13 iulie 1621) a fost, împreună cu soția sa Infanta Isabela a Spaniei (fiica regelui Filip al II-lea al Spaniei), co-suveran al Țărilor de Jos Spaniole între 1598 și 1621.
Nou!!: Arhiduce și Albert al VII-lea, Arhiduce de Austria · Vezi mai mult »
Arhiducatul Austriei
Arhiducatul Austriei (în germană Erzherzogtum), numit până în 1453 Ducatul Austriei, a fost o feudă a Sfântului Imperiu Roman (feudă imperială).
Nou!!: Arhiduce și Arhiducatul Austriei · Vezi mai mult »
Arhiducele Francisc Carol al Austriei
Arhiducele Francisc Carol (n. 17 decembrie 1802, Viena — d. 8 martie 1878, Viena) a fost tatăl a doi împărați - Francisc Iosif I al Austriei și Maximilian I al Mexicului - precum și bunicul arhiducelui Francisc Ferdinand al Austriei, a cărui asasinare la Sarajevo a fost cauza începutului Primului Război Mondial.
Nou!!: Arhiduce și Arhiducele Francisc Carol al Austriei · Vezi mai mult »
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Nou!!: Arhiduce și Austro-Ungaria · Vezi mai mult »
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman
Titlul de Sfânt Împărat Roman era un titlu medieval purtat de împăratul ales al Sfântului Imperiu Roman.
Nou!!: Arhiduce și Împărați ai Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Împărat al Austriei
Coroana imperială a Austriei, adică a Habsburgilor, în perioada 1804–1918 Lorenei, vizibile de la stânga la dreapta pe scutul de pe pieptul vulturului bicefal Împărat al Austriei era titlul suveranului Habsburg al Imperiului Austriac între 1804 și 1867 și al jumătății austriece a dublei monarhii Austro-Ungaria în perioada 1867–1918 (în der jumătatea maghiară, suveranul purta titlul de Rege al Ungariei).
Nou!!: Arhiduce și Împărat al Austriei · Vezi mai mult »
Bula de Aur (1356)
Acest articol se referă la textul constituțional al Sfântului Imperiu Roman.
Nou!!: Arhiduce și Bula de Aur (1356) · Vezi mai mult »
Burgenland
Burgenland (în, Felsőőrvidék, în) este unul din cele nouă landuri federale ale Austriei, situat în estul țării, de-a lungul frontierei cu Ungaria.
Nou!!: Arhiduce și Burgenland · Vezi mai mult »
Carol al II-lea, Arhiduce de Austria
Carol al II-lea Francisc de Austria (în; n. 3 iunie 1540 – d. 10 iulie 1590) a fost arhiduce al Austriei și conducător al Austriei Interioare (Stiria, Carniola și Carinthia) din 1564.
Nou!!: Arhiduce și Carol al II-lea, Arhiduce de Austria · Vezi mai mult »
Carol al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Împăratul Carol al IV-lea, din dinastia de Luxemburg, (n. 14 mai 1316, Praga – d. 29 noiembrie 1378), a fost Rege al Romanilor (Rex Romanorum) din 1346, rege al Boemiei din 1347 și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1355.
Nou!!: Arhiduce și Carol al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman
Carol al VI-lea (în) (n. 1 octombrie 1685, Viena – d. 20 octombrie 1740, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman din 12 octombrie 1711 și până la moarte, totodată rege al Ungariei sub numele de Carol al III-lea, rege al Boemiei sub numele de Carol al II-lea și principe al Transilvaniei.
Nou!!: Arhiduce și Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Nou!!: Arhiduce și Casa de Habsburg · Vezi mai mult »
Căsătorie morganatică
Căsătoria morganatică este o căsătorie încheiată între persoane de ranguri sociale diferite, pentru a împiedica transmiterea de titluri și privilegii între soți și către copiii născuți în urma căsătoriei.
Nou!!: Arhiduce și Căsătorie morganatică · Vezi mai mult »
Cehia
Cehia (în), oficial Republica Cehă (în) este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa Centrală.
Nou!!: Arhiduce și Cehia · Vezi mai mult »
Conducător
Conducător este un termen provenit din limba română.
Nou!!: Arhiduce și Conducător · Vezi mai mult »
Constituția Spaniei
Constituția Spaniei este legea supremă a Spaniei.
Nou!!: Arhiduce și Constituția Spaniei · Vezi mai mult »
De facto
De facto, în limba română de fapt, este o expresie latină care înseamnă „referitor la faptă”.
Nou!!: Arhiduce și De facto · Vezi mai mult »
Ducat
Ducatul este un teritoriu sau un fief guvernat de un duce.
Nou!!: Arhiduce și Ducat · Vezi mai mult »
Duce
Termenul duce desemnează un titlu nobiliar (provine din). Similar, ducesa este o femeie purtătoare a titlului nobiliar, care este echivalentul titlului unui duce, fiind mama, soția (sau văduva) acestuia.
Nou!!: Arhiduce și Duce · Vezi mai mult »
Ernest I, Duce al Austriei
Ernest I, supranumit cel de Fier, (în germană: Ernst der Eiserne; n.c. 1377, Bruck an der Mur – d. 10 iunie 1424, Bruck an der Mur) a aparținut Casei de Habsburg și a fost duce al Stiriei, Carintiei și Crainei.
Nou!!: Arhiduce și Ernest I, Duce al Austriei · Vezi mai mult »
Ferdinand al II-lea de Austria
Ferdinand al II-lea, Arhiduce de Austria (14 iunie 1529 – 24 ianuarie 1595) a fost conducător al Austriei.
Nou!!: Arhiduce și Ferdinand al II-lea de Austria · Vezi mai mult »
Filip al II-lea al Spaniei
Filip al II-lea (n. 21 mai 1527 – d. 13 septembrie 1598) a fost rege al Spaniei în perioada 1556 - 1598, rege al Neapolelui și al Siciliei în perioada 1554 - 1598, rege al Angliei și Irlandei (co-regent cu Maria I) în perioada 1554 - 1558, rege al Portugaliei și al Algarvelor (ca Filip I) în perioada 1580 - 1598 și rege al Căpitanatului general Chile (Regatul Chile) în perioada 1554 - 1556.
Nou!!: Arhiduce și Filip al II-lea al Spaniei · Vezi mai mult »
Filip al VI-lea al Spaniei
Filip al VI-lea de Bourbon și Grecia, alternativ Felipe al VI-lea, (numele întreg: Felipe Juan Pablo Alfonso de Todos los Santos de Borbón y de Grecia) este actualul rege al Spaniei.
Nou!!: Arhiduce și Filip al VI-lea al Spaniei · Vezi mai mult »
Franz Ferdinand al Austriei
Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei (n. 18 decembrie 1863, Graz, Austria – d. 28 iunie 1914, Sarajevo, Austro-Ungaria) a fost moștenitorul tronului imperiului Austro-Ungar din 1896 până la asasinarea sa de la Sarajevo în data de 28 iunie 1914.
Nou!!: Arhiduce și Franz Ferdinand al Austriei · Vezi mai mult »
Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Frederic al III-lea (n. 21 septembrie 1415, Innsbruck - d. 19 august 1493, Linz) a fost ales Rege al Romanilor (Rex Romanorum) din 1440 și a fost încoronat Împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1452 domnind până la moartea sa.
Nou!!: Arhiduce și Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Habsburg-Lorena
Stema casei de Habsburg-Lorena Casa de Habsburg-Lorena este una din ramurile cognatice ale Casei de Habsburg, cealaltă fiind actuala casă imperială a Mexicului (Casa de Habsburg-Iturbide).
Nou!!: Arhiduce și Habsburg-Lorena · Vezi mai mult »
Imperiul Austriac
Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.
Nou!!: Arhiduce și Imperiul Austriac · Vezi mai mult »
Isabella Clara Eugenia a Spaniei
Isabela Clara Eugenia a Spaniei (n. 12 august 1566 — d. 1 decembrie 1633) a fost fiica lui Filip al II-lea al Spaniei și a celei de a treia soții al acestuia Elisabeta de Valois, fiica lui Henric al II-lea al Franței și a Caterinei de Medici.
Nou!!: Arhiduce și Isabella Clara Eugenia a Spaniei · Vezi mai mult »
Juan Carlos I al Spaniei
Juan Carlos I de Bourbon a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până pe 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice.
Nou!!: Arhiduce și Juan Carlos I al Spaniei · Vezi mai mult »
Latina medievală
Cartea Orelor” (rugăciuni în latina medievală). Termenul de latină medievală desemneză latina așa cum era folosită în Evul Mediu.
Nou!!: Arhiduce și Latina medievală · Vezi mai mult »
Legea Habsburgilor
Legea din 3 aprilie 1919 privind expulzarea din țară și confiscarea bunurilor Casei de Habsburg-Lorena, mai târziu cunoscută sub numele prescurtat de Legea Habsburgilor (în), se referă la drepturile familiei de Habsburg-Lorena și ale ramurilor ei în Austria după sfâșitul Primului Război Mondial și destrămarea Austro-Ungariei.
Nou!!: Arhiduce și Legea Habsburgilor · Vezi mai mult »
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Nou!!: Arhiduce și Limba germană · Vezi mai mult »
Limba spaniolă
Limba spaniolă (español), numită uneori și limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic.
Nou!!: Arhiduce și Limba spaniolă · Vezi mai mult »
Maria Terezia a Austriei
Maria Terezia a Austriei (la naștere: Erzherzogin Maria Theresia Amalia Walpurga von Österreich), cunoscută și ca Maria Theresia, (în, în, în),, din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica lui Carol al VI-lea împărat romano-german (1685–1740), soția împăratului Francisc Ștefan și mama împăraților Iosif al II-lea și Leopold al II-lea.
Nou!!: Arhiduce și Maria Terezia a Austriei · Vezi mai mult »
Maximilian, Duce de Hohenberg
Maximilian, Duce de Hohenberg (29 septembrie 1902 – 8 ianuarie 1962) a fost fiul cel mare al Arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei și a soției lui morganatice, Sofia, Ducesă de Hohenberg.
Nou!!: Arhiduce și Maximilian, Duce de Hohenberg · Vezi mai mult »
Monarhia Habsburgică
Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.
Nou!!: Arhiduce și Monarhia Habsburgică · Vezi mai mult »
Pragmatica Sancțiune
Carol al VI-lea (c. 1713) Pragmatica Sancțiune (în latină: Sanctio Pragmatica) este un document oficial emis pe 19 aprilie 1713 de Carol al VI-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman, care prevedea indivizibilitatea și inseparabilitatea regatelor și țărilor ereditare habsburgice stabilind în acest scop o ordine uniformă a succesiunii la tron.
Nou!!: Arhiduce și Pragmatica Sancțiune · Vezi mai mult »
Principe elector
Principi electori aflați în deliberare (de la stânga la dreapta: Arhiepiscopul de Köln, Arhiepiscopul de Mainz, Arhiepiscopul de Trier, Contele Palatinatului, Ducele Saxoniei, Margravul de Brandenburg și Regele Boemiei). Principii electori ai Sfântului Imperiu Roman (în; în, (la plural Kurfürsten) au fost cei șapte membri ai colegiului electoral al Sfântului Imperiu Roman: trei arhiepiscopi (de Mainz, Köln și Trier) și patru principi laici. Începând din secolul al XIII-lea principii electori aveau competența de alegere a regelui Romanilor, care urma să fie încoronat de către papă ca Sfânt Împărat Roman. Carol Quintul a fost ultimul monarh încoronat ca împărat (ales rege romano-german în 1519, încoronat în 1530). Succesorii săi au fost aleși ca împărați în mod direct de colegiul electoral, purtând titlul de „Împărat Ales al Romanilor” (în; în). Începând cu 1440 toți împărații cu excepția unuia singur (Carol al VII-lea din Casa de Wittelsbach) au provenit din Casa de Habsburg a Arhiducatului Austriei, iar principii electori doar ratificau succesiunea Habsburgilor. Principele elector avea un mare prestigiu și se considera că pe scară ierarhică se afla, ca demnitate, imediat după rege sau împărat. Principii electori aveau privilegii speciale care nu erau împărțite cu ceilalți principi ai imperiului. Ei continuau să-și păstreze titlurile originale alături de titlul de principe elector. Urmașul la tron al unui principe elector laic era cunoscut sub titlul de prinț elector (Kurprinz).
Nou!!: Arhiduce și Principe elector · Vezi mai mult »
Prinț
Prinț sau Prințesă este descendentul unui principe suveran, rege sau împărat, care poate deveni succesor pe tron.
Nou!!: Arhiduce și Prinț · Vezi mai mult »
Prințul Ernst von Hohenberg
Prințul Ernst Alfons Franz Ignaz Joseph Maria Anton von Hohenberg (17 mai 1904 – 5 martie 1954) a fost al doilea fiu și cel mai mic copil din cei trei ai Arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei și a soției lui morganatice, Sofia, Ducesă de Hohenberg.
Nou!!: Arhiduce și Prințul Ernst von Hohenberg · Vezi mai mult »
Privilegium maius
''Privilegium maius'' (1512) Pagina de titlu a exemplarului împăratului Maximilian I, cu reprezentarea scutului austriac, a coroanei arhiducale austriace (cu țepi, arc de cerc și cruce) asemănătoare unei coroane regale. Privilegium maius (în) este considerat a fi una dintre cele mai abile falsificări de documente din Evul Mediu, prin care dinastia habsburgică a dobândit noi privilegii și prin care i s-au reconfirmat privilegii primite anterior.
Nou!!: Arhiduce și Privilegium maius · Vezi mai mult »
Războiul de Succesiune Austriacă
Războiul de Succesiune Austriacă (1740-1748) a izbucnit odată cu moartea împăratului romano-german Carol al VI-lea, care instituise în timpul vieții sale Pragmatica Sancțiune, recunoscută inițial de toate puterile europene.
Nou!!: Arhiduce și Războiul de Succesiune Austriacă · Vezi mai mult »
Războiul Succesiunii Spaniole
Războiul Succesiunii Spaniole (1701–1714) s-a dat între mai multe puteri europene, în principal spaniolii loiali arhiducelui Carol, Sfântul Imperiu Roman, Regatul Marii Britanii, Republica Țărilor de Jos, Portugalia și Ducatul de Savoia pe de o parte, respectiv spaniolii loiali lui Filip al V-lea, Franța și electoratul Bavariei pe de altă parte, și a fost cauzat de posibila unificare a regatelor Spaniei și Franței sub un unic monarh din casa de Bourbon.
Nou!!: Arhiduce și Războiul Succesiunii Spaniole · Vezi mai mult »
Regatul Boemiei
Regatul Boemiei (cehă: České království; germană: Königreich Böhmen; latină: Regnum Bohemiae) a fost un stat situat în regiunea Boemia din Europa Centrală, cea mai mare parte pe al cărui teritoriu se află în prezent Cehia.
Nou!!: Arhiduce și Regatul Boemiei · Vezi mai mult »
Regatul Burgundiei
Numele de Regat de Burgundia (în) a fost purtat de o serie de regate ale francilor formate la destrămarea Imperiului Carolingian pe teritoriul ocupat de Regatul Burgunzilor, cucerit de către regele merovingin Clovis I în 534.
Nou!!: Arhiduce și Regatul Burgundiei · Vezi mai mult »
Regatul Italiei (Sfântul Imperiu Roman)
Regatul Italiei (în sau Regnum Italicum, în, în), numită de asemenea și Italia Imperială (în), a fost unul dintre regatele constitutive ale Sfântului Imperiu Roman, alături de regatele Germaniei, Boemiei și Burgundiei.
Nou!!: Arhiduce și Regatul Italiei (Sfântul Imperiu Roman) · Vezi mai mult »
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în, în) a fost înființat în anul 1000.
Nou!!: Arhiduce și Regatul Ungariei · Vezi mai mult »
Rege al Romanilor
Turn al orașului Vöckabruck care poartă inscripția: „''MAXIMILIANUS, DEI GRATIA REX ROMANORUM''” și blazonul fiecăruia dintre teritoriile sale (1508) Rege al Romanilor (în; în) a fost un titlu folosit de regele german în urma alegerii sale de către prinții electori începând din vremea împăratului Henric al II-lea (1014–1024).
Nou!!: Arhiduce și Rege al Romanilor · Vezi mai mult »
Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei
Rudolf al IV-lea, supranumit Întemeietorul, membru al Casei de Habsburg, a fost din 1358 duce de Austria, Carintia și Stiria (din 1359 s-a autonumit Arhiduce), din 1363 a fost conte de Tirol și din 1364, margraf al Crainei.
Nou!!: Arhiduce și Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei · Vezi mai mult »
Sarajevo
Sarajevo („Saraiévo”; alfabetul chirilic: Сарајево) este capitala și cel mai mare centru urban din Bosnia și Herțegovina, cu o populație estimată la 275,524 de locuitori (în decembrie 2013).
Nou!!: Arhiduce și Sarajevo · Vezi mai mult »
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Nou!!: Arhiduce și Sfântul Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Slovacia
Slovacia (în), oficial Republica Slovacă (în), este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Nou!!: Arhiduce și Slovacia · Vezi mai mult »
Sofia, Ducesă de Hohenberg
Sophie Chotek, Ducesă de Hohenberg Sofia, Ducesă de Hohenberg, născută Sophie Maria Josephine Albina Chotek, Contesă de Chotkova și Wognin (n. 1 martie 1868 - d. 28 iunie 1914, Sarajevo, Austro-Ungaria) a fost soția morganatică a Arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei.
Nou!!: Arhiduce și Sofia, Ducesă de Hohenberg · Vezi mai mult »
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Nou!!: Arhiduce și Viena · Vezi mai mult »
10 iulie
---- 10 iulie este a 191-a zi a gregorian calendarului și a 192-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Arhiduce și 10 iulie · Vezi mai mult »
13 iulie
---- 13 iulie este a 194-a zi a calendarului gregorian și a 195-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Arhiduce și 13 iulie · Vezi mai mult »
13 noiembrie
---- 13 noiembrie este a 317-a zi a calendarului gregorian și a 318-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Arhiduce și 13 noiembrie · Vezi mai mult »
14 iunie
---- 14 iunie este a 165-a zi a calendarului gregorian și ziua a 166-a în anii bisecți.
Nou!!: Arhiduce și 14 iunie · Vezi mai mult »
1453
1453 (MCDLIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Arhiduce și 1453 · Vezi mai mult »
1529
1529 (MDXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Arhiduce și 1529 · Vezi mai mult »
1540
1540 (MDXL) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Arhiduce și 1540 · Vezi mai mult »
1559
1559 (MDLIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Arhiduce și 1559 · Vezi mai mult »
1590
1590 (MDXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Arhiduce și 1590 · Vezi mai mult »
1595
1595 (MDXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Arhiduce și 1595 · Vezi mai mult »
1621
1621 (MDCXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Arhiduce și 1621 · Vezi mai mult »
18 decembrie
---- 18 decembrie este a 352-a zi a calendarului gregorian și a 353-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Arhiduce și 18 decembrie · Vezi mai mult »
1802
1802 (MDCCCII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Arhiduce și 1802 · Vezi mai mult »
1863
1863 (MDCCCLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Arhiduce și 1863 · Vezi mai mult »
1878
1878 (MDCCCLXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Arhiduce și 1878 · Vezi mai mult »
1914
1914 (MCMXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Arhiduce și 1914 · Vezi mai mult »
24 ianuarie
---- 24 ianuarie este a 24-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Arhiduce și 24 ianuarie · Vezi mai mult »
28 iunie
---- 28 iunie este a 179-a zi a calendarului gregorian și a 180-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Arhiduce și 28 iunie · Vezi mai mult »
3 iunie
---- 3 iunie este a 154-a zi a calendarului gregorian și ziua a 155-a în anii bisecți.
Nou!!: Arhiduce și 3 iunie · Vezi mai mult »
7 decembrie
---- 7 decembrie este a 341-a zi a calendarului gregorian și a 342-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Arhiduce și 7 decembrie · Vezi mai mult »
8 martie
---- 8 martie este a 67-a zi a calendarului gregorian și ziua a 68-a în anii bisecți.
Nou!!: Arhiduce și 8 martie · Vezi mai mult »
