Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Creștinarea Rusiei Kievene

Index Creștinarea Rusiei Kievene

Creștinarea Rusiei Kievene a avut loc în mai multe etape.

18 relaţii: Botez, Chersonesos, Constantin al VII-lea Porfirogenet, Constantinopol, Creștinare, Creștinarea Poloniei, Creștinism, Episcop, Fotie I al Constantinopolului, Kiev, Limba slavonă, Păgânism, Rusia Kieveană, Rusii, Sfânta Olga, Slavi, Vladimir I al Kievului, 28 iulie.

Botez

Botezul este un ritual care - în creștinism - din perioada Noului Testament și în aproape toate confesiunile creștine reprezintă modalitatea de intrare vizibilă în comunitatea creștină.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Botez · Vezi mai mult »

Chersonesos

Chersonesos a fost un oraș grec în peninsula Crimeea, fondat în aproximativ 500 î.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Chersonesos · Vezi mai mult »

Constantin al VII-lea Porfirogenet

'''Constantin și mama sa Zoe''' Constantin VII Porfirogenetul sau Constantinus Porphyrogenicus (905 - 9 noiembrie, 959) a fost împărat bizantin între 913 și 959 (între 920 și 945, doar cu titlul, fără funcție în stat), fiul lui Leon VI Filozoful și al Zoei Karbonopsina.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Constantin al VII-lea Porfirogenet · Vezi mai mult »

Constantinopol

Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Constantinopol · Vezi mai mult »

Creștinare

Creștinarea este procedeul prin care se realizează convertirea indivizilor sau unor populații întregi la creștinism, convertirea practicilor, imagisticii religioase, locurilor de închinăciune sau a calendarului păgâne la cele creștine.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Creștinare · Vezi mai mult »

Creștinarea Poloniei

"Creștinarea Poloniei la 14 aprilie" de Jan Matejko Botezul Poloniei a fost un eveniment care a dus la introducerea creștinismului în Polonia.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Creștinarea Poloniei · Vezi mai mult »

Creștinism

Răspândirea actuală a creștinismului în lume. Bazilica Sfântul Petru din Roma, cea mai mare biserică din lume și unul dintre cele mai importante centre ale religiei creștine. Creștinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, alături de iudaism și islam.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Creștinism · Vezi mai mult »

Episcop

Episcopul (din greacă ἐπίσκοπος „episkopos”, epi.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Episcop · Vezi mai mult »

Fotie I al Constantinopolului

Photius (cca. 820- cca. 897), cunoscut și sub numele de Fotie, Fotiu sau Fotios, a fost un important teolog și filosof bizantin, părintele curentului umanist din Bizanț, unul din precursorii organizării Universității de stat din Constantinopol.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Fotie I al Constantinopolului · Vezi mai mult »

Kiev

Kiev (în) este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Kiev · Vezi mai mult »

Limba slavonă

Limba slavonă sau slavona bisericească (în, în, în, în, în, în, în) este o limbă apărută în secolul al XII-lea la sud de Dunăre.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Limba slavonă · Vezi mai mult »

Păgânism

Statuia unei zeițe păgâne, datând din timpul Romei precreștine. Păgânismul (paganus în limba latină are sensul de locuitor de la țară sau rustic) este un termen generic folosit de obicei de creștini pentru a desemna diferitele tradiții religioase politeiste, idolatre, indigene, etnice și non-avraamice.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Păgânism · Vezi mai mult »

Rusia Kieveană

Rusia Kieveană sau Rutenia Kieveană a fost cel mai timpuriu stat al slavilor estici dominat de orașul Kiev, aproximativ din anul 880 până la mijlocul secolului al XII-lea.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Rusia Kieveană · Vezi mai mult »

Rusii

Rusii, Varegii Rus’, rușii kieveni sau rutenii kieveni au fost un popor medieval de origine scandinavă care a dominat din punct de vedere militar un vast spațiu din Europa de Est, constituindu-se într-o elită nobiliară războinică ce conducea o populație cu origini variate (finice, slavice, baltice, turcice, iranice etc.). Rădăcina rus’ a supraviețuit în numele națiunilor moderne belaruse, ruse și rutene, precum și în numele finlandez și eston pentru Suedia (Ruotsi, respectiv Rootsi).

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Rusii · Vezi mai mult »

Sfânta Olga

Sfânta Olga (în slavona bisericească Ольга, în nordica veche:; născută c. 890–925, în Pskov - d. în 969 d.Hr. la Kiev) a fost regentă a Rusiei Kievene în locul fiului ei Sviatoslav din 945 până în 960.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Sfânta Olga · Vezi mai mult »

Slavi

Slavii sudici Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsăritul Europei (originar din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea BalticăHoria C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, p. 188.) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul (ajungând până în zona fluviilor Volga și Don), nordul (până la lacurile Ladoga și Onega), sudul (până în regiunea Peloponez) și centrul Europei (până în bazinul Elbei și estul Munților Alpi) și pentru câteva sute de ani teritorii din.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Slavi · Vezi mai mult »

Vladimir I al Kievului

''Vladimir și Rogneda'' (1770) Vladimir I, alternativ Volodimir I, numit și cel Sfânt, cel Mare, cel Asemeni Apostolilor, (în, Vladimir Sviatoslavici, în ucraineană Володимир Святославич, Volodimir Sviatoslavici, în nordica veche Valdamarr gamli) a fost din 980 până în 1015 cneaz al Kievului.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și Vladimir I al Kievului · Vezi mai mult »

28 iulie

---- 28 iulie este a 209-a zi a calendarului gregorian și a 210-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Creștinarea Rusiei Kievene și 28 iulie · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Creştinarea Rusiei Kievene.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »