acces mai rapid decât browser-ul!
34 relaţii: Andrei Linde, Andrei Saharov, Aprilie, Astrofizică, Celeabinsk, Evrei, Fizică, Fizică nucleară, Fizică teoretică, Igor Tamm, Istorie, Jurnalism, Lev Landau, Moldova, Moscova, Nijni Novgorod, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Universitatea de Stat din Moscova, 13 octombrie, 1925, 1926, 1938, 1940, 1941, 1943, 1945, 1949, 1954, 1957, 1966, 1978, 1987, 1998, 4 mai.
Andrei Linde
Andrei Dmitrievici Linde (rusă: Андрей Дмитриевич Линде; născut la 2 martie 1948) este un fizician teoretic ruso-american și profesor de fizică la Universitatea Stanford.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Andrei Linde · Vezi mai mult »
Andrei Saharov
Andrei Dmitrievici Saharov, în grafie, a fost un fizician, membru al Academiei de științe a URSS, de 3 ori Erou al Muncii Socialiste, Laureat al premiilor Lenin și Stalin (anulate de autorități în 1980), Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, disident și militant pentru drepturile omului.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Andrei Saharov · Vezi mai mult »
Aprilie
---- Aprilie - ''Les Très Riches Heures du duc de Berry'' Aprilie sau prier este a patra lună a anului în calendarul gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Aprilie · Vezi mai mult »
Astrofizică
Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către astronomie.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Astrofizică · Vezi mai mult »
Celeabinsk
Celeabinsk (în) este un oraș din Rusia, în estul munților Urali, situat pe râul Mias, între 55°03′N 61°08′E și 55°19′N 61°17′E.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Celeabinsk · Vezi mai mult »
Evrei
Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Evrei · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Fizică · Vezi mai mult »
Fizică nucleară
fm și angstrom Se poate vedea nucleul în centru înconjurat de învelișul electronic Fizica nucleară este disciplina din domeniul fizicii care se ocupă de structura și proprietățile nucleelor atomice.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Fizică nucleară · Vezi mai mult »
Fizică teoretică
Fizica teoretică folosește modele matematice și raționamente sau abstracții ale fizicii, în loc de procese experimentale, în încercarea de a înțelege natura.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Fizică teoretică · Vezi mai mult »
Igor Tamm
Igor Evghenievici Tamm (în) a fost un fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pentru rolul său în explicarea efectului Cerenkov.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Igor Tamm · Vezi mai mult »
Istorie
Istoria este știința care studiază evoluția societății umane de la apariția omului până în prezent.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Istorie · Vezi mai mult »
Jurnalism
Jurnalismul reprezintă activitatea de a strânge, a analiza, a verifica și a prezenta informații referitoare la evenimentele curente, incluzând tendințe, rezultate și persoane.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Jurnalism · Vezi mai mult »
Lev Landau
Lev Davidovici Landau (în limba rusă: Ле́в Дави́дович Ланда́у) a fost un fizician sovietic rus, de origine evreiască, care a adus contribuții fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Lev Landau · Vezi mai mult »
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Moldova · Vezi mai mult »
Moscova
Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Moscova · Vezi mai mult »
Nijni Novgorod
Kremlinul din Nijni Novgorod Catedrala Aleksandr Nevski Biserica Stroganovskaia Mânăstirea Peşterilor Nijni Novgorod (în), cunoscut și cu numele prescurtat Nijni, este ca populație al cincilea oraș al Federației Ruse, după Moscova, Sankt Petersburg, Novosibirsk și Ekaterinburg.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Nijni Novgorod · Vezi mai mult »
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »
Universitatea de Stat din Moscova
Universitatea de Stat din Moscova M.V. Lomonosov (în; abreviat USM, în) este principala, una din cele mai vechiАкадемик В.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și Universitatea de Stat din Moscova · Vezi mai mult »
13 octombrie
---- 13 octombrie este a 286-a zi a calendarului gregorian și a 287-a zi în anii bisecți.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 13 octombrie · Vezi mai mult »
1925
1925 (MCMXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1925 · Vezi mai mult »
1926
1926 (MCMXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1926 · Vezi mai mult »
1938
1938 (MCMXXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1938 · Vezi mai mult »
1940
1940 (MCMXL) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1940 · Vezi mai mult »
1941
1941 (MCMXLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1941 · Vezi mai mult »
1943
1943 (MCMXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1943 · Vezi mai mult »
1945
1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1945 · Vezi mai mult »
1949
1949 (MCMXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1949 · Vezi mai mult »
1954
1954 (MCMLIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1954 · Vezi mai mult »
1957
1957 (MCMLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1957 · Vezi mai mult »
1966
1966 (MCMLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1966 · Vezi mai mult »
1978
1978 (MCMLXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1978 · Vezi mai mult »
1987
----1987 (MCMLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1987 · Vezi mai mult »
1998
1998 (MCMXCVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 1998 · Vezi mai mult »
4 mai
---- 4 mai este a 124-a zi a calendarului gregorian și ziua a 125-a în anii bisecți.
Nou!!: David Abramovici Kirjniț și 4 mai · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
David Abramovici Kirjniţ, David Kirjniț, Kirjniț, David.
