acces mai rapid decât browser-ul!
43 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Andrei Saharov, Anii 1930, Armata Roșie, Armeni, Boston, Cehoslovacia, Comintern, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Evrei, Genocid, Greva foamei, Iosif Vissarionovici Stalin, Limba rusă, Literaturnaia gazeta, Mary (oraș), Merv, Nijni Novgorod, Oslo, Pactul de la Varșovia, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, Premiul Nobel pentru pace, Premiul Rafto, Purtător de cuvânt, Republica Socialistă România, Sankt Petersburg, Stalinism, Statele Unite ale Americii, Turkmenistan, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Vladimir Ilici Lenin, 15 februarie, 18 iunie, 19 iunie, 1915, 1919, 1923, 1968, 1975, 1991, 20 august, 2011, 21 august.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Elena Bonner și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Andrei Saharov
Andrei Dmitrievici Saharov, în grafie, a fost un fizician, membru al Academiei de științe a URSS, de 3 ori Erou al Muncii Socialiste, Laureat al premiilor Lenin și Stalin (anulate de autorități în 1980), Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, disident și militant pentru drepturile omului.
Nou!!: Elena Bonner și Andrei Saharov · Vezi mai mult »
Anii 1930
Anii 1930 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1930 și s-a încheiat la 31 decembrie 1939.
Nou!!: Elena Bonner și Anii 1930 · Vezi mai mult »
Armata Roșie
Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.
Nou!!: Elena Bonner și Armata Roșie · Vezi mai mult »
Armeni
Armenii (în armeană Հայեր, transliterat hayer) sunt un popor, locuitorii nativi ai Armeniei, regiunii autonome nerecunoscute Nagorno-Karabah din componența Azerbaidjanului, precum și a unor regiuni limitrofe în Georgia și Iran.
Nou!!: Elena Bonner și Armeni · Vezi mai mult »
Boston
Boston este capitala, cel mai mare oraș din Massachusetts și este unul dintre cele mai vechi orașe din Statele Unite ale Americii.
Nou!!: Elena Bonner și Boston · Vezi mai mult »
Cehoslovacia
Cehoslovacia (Československo în cehă, Česko-Slovensko în slovacă) a fost o țară în Europa Centrală care a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992.
Nou!!: Elena Bonner și Cehoslovacia · Vezi mai mult »
Comintern
Prima ediție a ziarului '''Cominternului''', ''Internaționala Comunistă'', publicat în Moscova și Petrograd (Sankt Peterburg) în mai 1919. Lozinca din partea superioară a paginii este: "Proletari din toate țările, uniți-vă!" Cominternul (din limba rusă: Коммунистичеcкий интернационал (Kommunisticeskii internațional) – (Internaționala Comunistă), cunoscută și ca Internaționala a III-a, a fost o organizație internațională comunistă fondată în 1919 de Lenin și de Partidul Comunist Rus (bolșevic), care avea ca scop lupta prin toate mijloacele posibile, inclusiv lupta armată, pentru răsturnarea burgheziei mondiale și pentru formarea unei republici sovietice internaționale, ca un stadiu de tranziție către abolirea definitivă a statului. Cominternul a reprezentat o sciziune a elementelor de stânga din Internaționala a II-a, ca răspuns la incapacitatea acesteia din urmă de a forma o coaliție solidă împotriva Primului Război Mondial, război pe care Internaționala a III-a l-a considerat un război imperialist. Cominternul a ținut șapte Congrese Mondiale, primul în martie 1919 și ultimul în 1935. Grupurile care țin de tradiția comunismului de stânga recunosc azi numai valabilitatea primelor două congrese, cele de tradiție bolșevică, leninistă sau troțkistă – numai cea a primelor patru, iar partidele comuniste staliniste și maoiste recunosc valabilitatea tuturor celor șapte congrese.
Nou!!: Elena Bonner și Comintern · Vezi mai mult »
Declarația Universală a Drepturilor Omului
Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată la 10 decembrie 1948, prin Rezoluția 217 A în cadrul celei de-a treia sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
Nou!!: Elena Bonner și Declarația Universală a Drepturilor Omului · Vezi mai mult »
Evrei
Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.
Nou!!: Elena Bonner și Evrei · Vezi mai mult »
Genocid
Genocidul (termen creat în 1944 de juristul polonez Raphael Lemkin pentru a denumi „practica exterminării națiunilor și a grupurilor etnice”) reprezintă exterminarea intenționată (deliberată) a unei comunități (a unor grupuri) naționale, etnice, rasiale sau religioase, constituind o crimă împotriva umanității.
Nou!!: Elena Bonner și Genocid · Vezi mai mult »
Greva foamei
Greva foamei este refuzul hranei, de către o persoană, ca un semn de protest împotriva unui act sau tratament abuziv (orientat în special împotriva unei autorități) sau ca o formă de manifestare a unui protest politic.
Nou!!: Elena Bonner și Greva foamei · Vezi mai mult »
Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.
Nou!!: Elena Bonner și Iosif Vissarionovici Stalin · Vezi mai mult »
Limba rusă
Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.
Nou!!: Elena Bonner și Limba rusă · Vezi mai mult »
Literaturnaia gazeta
Literaturnaia Gazeta (în, în traducere „Gazeta Literară”) este una dintre cele mai vechi și populare publicații din URSS și Rusia.
Nou!!: Elena Bonner și Literaturnaia gazeta · Vezi mai mult »
Mary (oraș)
Mary (pronunțat) este un oraș în partea de sud-est a statului Turkmenistan, capitala provinciei cu același nume, Provincia Mary.
Nou!!: Elena Bonner și Mary (oraș) · Vezi mai mult »
Merv
Merv Merv (în rusă: Мерв, din persană: مرو, Marv, iar în vechea persană Margiana) este un oraș multimilenar, potrivit scrierilor Zend Avesta ale lui Zarathustra (Zoroastru).
Nou!!: Elena Bonner și Merv · Vezi mai mult »
Nijni Novgorod
Kremlinul din Nijni Novgorod Catedrala Aleksandr Nevski Biserica Stroganovskaia Mânăstirea Peşterilor Nijni Novgorod (în), cunoscut și cu numele prescurtat Nijni, este ca populație al cincilea oraș al Federației Ruse, după Moscova, Sankt Petersburg, Novosibirsk și Ekaterinburg.
Nou!!: Elena Bonner și Nijni Novgorod · Vezi mai mult »
Oslo
Oslo (mai demult Christiania, scris și Kristiania) este capitala și cea mai populată comună a Norvegiei.
Nou!!: Elena Bonner și Oslo · Vezi mai mult »
Pactul de la Varșovia
Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală a fost o alianță militară a țărilor din Europa Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a fost fondată în 1949).
Nou!!: Elena Bonner și Pactul de la Varșovia · Vezi mai mult »
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (în rusă: Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за.
Nou!!: Elena Bonner și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice · Vezi mai mult »
Premiul Nobel pentru pace
Centrul Nobel pentru Pace din Oslo Premiul Nobel pentru Pace este unul din cele șase premii Nobel instituite prin testament de inventatorul și industriașul suedez Alfred Nobel.
Nou!!: Elena Bonner și Premiul Nobel pentru pace · Vezi mai mult »
Premiul Rafto
Premiul Rafto este o recompensă norvegiană care se acordă unui apărător al drepturilor omului.
Nou!!: Elena Bonner și Premiul Rafto · Vezi mai mult »
Purtător de cuvânt
Un purtător de cuvânt este o persoană angajată sau aleasă pentru a vorbi în numele altora, reprezentându-le interesele.
Nou!!: Elena Bonner și Purtător de cuvânt · Vezi mai mult »
Republica Socialistă România
Republica Socialistă România (RSR) a fost denumirea oficială purtată de statul român în a doua parte a perioadei comuniste (în perioada național-comunistă) a țării (1965-1989), după ce inițial se numise Republica Populară Română (în perioada stalinistă).
Nou!!: Elena Bonner și Republica Socialistă România · Vezi mai mult »
Sankt Petersburg
Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.
Nou!!: Elena Bonner și Sankt Petersburg · Vezi mai mult »
Stalinism
Iosif Vissarionovici Stalin Stalinismul este o ideologie și un sistem politico-social și economic introdus de Iosif Vissarionovici Stalin în Uniunea Sovietică.
Nou!!: Elena Bonner și Stalinism · Vezi mai mult »
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Nou!!: Elena Bonner și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »
Turkmenistan
Turkmenistan, sau Türkmenistan în turkmenă, iar în rusă Туркмения sau Туркмениста́н (cunoscută și ca Turkmenia, iar oficial: Republica Turkmenistan) este o țară turcică în Asia Centrală.
Nou!!: Elena Bonner și Turkmenistan · Vezi mai mult »
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Nou!!: Elena Bonner și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »
Vladimir Ilici Lenin
(), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.
Nou!!: Elena Bonner și Vladimir Ilici Lenin · Vezi mai mult »
15 februarie
---- 15 februarie este a 46-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Elena Bonner și 15 februarie · Vezi mai mult »
18 iunie
---- 18 iunie este a 169-a zi a calendarului gregorian și a 170-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Elena Bonner și 18 iunie · Vezi mai mult »
19 iunie
---- 19 iunie este a 170-a zi a calendarului gregorian și a 171-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Elena Bonner și 19 iunie · Vezi mai mult »
1915
1915 (MCMXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Elena Bonner și 1915 · Vezi mai mult »
1919
1919 (MCMXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Elena Bonner și 1919 · Vezi mai mult »
1923
1923 (MCMXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Elena Bonner și 1923 · Vezi mai mult »
1968
1968 (MCMLXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Elena Bonner și 1968 · Vezi mai mult »
1975
1975 (MCMLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Elena Bonner și 1975 · Vezi mai mult »
1991
1991 (MCMXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Elena Bonner și 1991 · Vezi mai mult »
20 august
---- 20 august este a 232-a zi a calendarului gregorian și a 233-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Elena Bonner și 20 august · Vezi mai mult »
2011
2011 (MMXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Elena Bonner și 2011 · Vezi mai mult »
21 august
---- 21 august este a 233-a zi a calendarului gregorian și a 234-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Elena Bonner și 21 august · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Elena Gheorghievna Bonner, Elena bonner.
