acces mai rapid decât browser-ul!
58 relaţii: Academia Română, Algebră, Analiza matematică, Antoine Henri Becquerel, August Ferdinand Möbius, Augustin Louis Cauchy, Bacalaureat, București, Bulgari, Capitalism, Charles Dupin, Charles Hermite, Chimie, Chimist, Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, Țara Românească, Fenomen, Filosofie, Fizică, Fizician, Gabrovo, Geografie, Geometrie analitică, Idealism, Jean-Baptiste Biot, Jean-Marie Duhamel, Jean-Victor Poncelet, Joseph Bertrand, Leipzig, Limba română, Matematică, Matematician, Michel Chasles, Mineralogie, Moritz Wilhelm Drobisch, Paris, Pierre Ossian Bonnet, Revoluția de la 1848, Revoluția Română din 1848, Români, România, Sfântul Anton, Trigonometrie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Universitatea din București, 11 mai, 1830, 1859, 1861, 1866, ..., 1868, 1870, 1871, 1879, 1887, 1890, 1891, 30 august. Extinde indicele (8 Mai Mult) »
Academia Română
Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Academia Română · Vezi mai mult »
Algebră
Algebra constituie o ramură a matematicii, derivată din aritmetică, ca o generalizare sau extensie a acesteia din urmă.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Algebră · Vezi mai mult »
Analiza matematică
Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Analiza matematică · Vezi mai mult »
Antoine Henri Becquerel
Antoine Henri Becquerel a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel în domeniul fizicii, în anul 1903, ca urmare a descoperirii fenomenului de radioactivitate spontană.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Antoine Henri Becquerel · Vezi mai mult »
August Ferdinand Möbius
August Ferdinand Möbius (n. 17 noiembrie 1790, Schulpforta, Principatul Saxoniei - d. 26 septembrie 1868, Leipzig) a fost un matematician și astronom german.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și August Ferdinand Möbius · Vezi mai mult »
Augustin Louis Cauchy
Augustin Louis Cauchy (n. 21 august 1789, Paris - d. 23 mai 1857, Sceaux, Hauts-de-Seine) a fost unul dintre cei mai importanți matematicieni francezi.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Augustin Louis Cauchy · Vezi mai mult »
Bacalaureat
Bacalaureatul este un examen care se susține la absolvirea liceului, la mai multe discipline de învățământ.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Bacalaureat · Vezi mai mult »
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și București · Vezi mai mult »
Bulgari
Spațiul etnic bulgar și zonele adiacente în 1912. La vremea respectivă macedonenii slavi se considerau ca fiind bulgari. Popoare migratoare pe teritoriul României și al Republicii Moldova Bulgarii sunt un popor sud slav care trăiește preponderent în Bulgaria, dar și în Macedonia de Nord (existența unei etnii macedonene slave este negată de către unii oameni de știință, mai ales bulgari, care consideră că aceștia ar fi de fapt tot bulgari), Ucraina (în sud), Republica Moldova (în sud), Serbia (în nord și în est), Grecia (în est), Turcia (în partea europeană) și în România.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Bulgari · Vezi mai mult »
Capitalism
Capitalismul este un sistem economic care se distinge prin proprietatea privată asupra factorilor de producție, precum și prin urmărirea profitului, în general pe o piață competitivă.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Capitalism · Vezi mai mult »
Charles Dupin
Charles Dupin Pierre Charles François Dupin (n. 6 octombrie 1784 la Varzy - d. 18 ianuarie 1873 la Paris) a fost un matematician și inginer francez și care a deținut diverse funcții administrative.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Charles Dupin · Vezi mai mult »
Charles Hermite
Charles Hermite (24 decembrie 1822 – 14 ianuarie 1901) a fost un matematician francez care a efectuat cercetări privind teoria numerelor, formele cuadratice, teoria invarianților, polinoamele ortogonale, funcțiile eliptice, și algebra.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Charles Hermite · Vezi mai mult »
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Chimie · Vezi mai mult »
Chimist
Chimistul este un om de știință cu pregătire în domeniul chimiei.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Chimist · Vezi mai mult »
Colegiul Național „Sfântul Sava” din București
Colegiul Național „Sfântul Sava” (CNSS) este o instituție de învățământ preuniversitar din București, România.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Colegiul Național „Sfântul Sava” din București · Vezi mai mult »
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Țara Românească · Vezi mai mult »
Fenomen
Un fenomen (din limba greacă: phainómenon.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Fenomen · Vezi mai mult »
Filosofie
Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Filosofie · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Fizică · Vezi mai mult »
Fizician
Fizician este denumirea uzuală pentru specialiștii care lucrează în domeniul fizicii.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Fizician · Vezi mai mult »
Gabrovo
Gabrovo (în bulgară Габрово) este un oraș în Obștina Gabrovo, Regiunea Gabrovo, Bulgaria.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Gabrovo · Vezi mai mult »
Geografie
Harta Pământului Geografia (din grecescul γεωγραφία—geographia, însemnând „a descrie pământul”) este știința care studiază relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele Pământului.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Geografie · Vezi mai mult »
Geometrie analitică
Geometria analitică (sau geometria carteziană) reprezintă o modalitate de abordare a geometriei cu ajutorul algebrei.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Geometrie analitică · Vezi mai mult »
Idealism
Idealismul este o orientare ideologică fundamentală în filosofie.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Idealism · Vezi mai mult »
Jean-Baptiste Biot
Jean-Baptiste Biot a fost un fizician, astronom și matematician francez.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Jean-Baptiste Biot · Vezi mai mult »
Jean-Marie Duhamel
A nu se confunda cu Jean-Baptiste du Hamel (1624 - 1706). Jean-Marie Duhamel Jean-Marie Constant Duhamel (n. 5 februarie 1797 la Saint-Malo - d. 29 aprilie 1872 la Paris) a fost un matematician și fizician francez.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Jean-Marie Duhamel · Vezi mai mult »
Jean-Victor Poncelet
Jean-Victor Poncelet (n. 1 iulie 1788 - d. 22 decembrie 1867) a fost un matematician, inginer francez și director al celebrului institut de învățământ superior, École Polytechnique.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Jean-Victor Poncelet · Vezi mai mult »
Joseph Bertrand
Joseph Louis François Bertrand (n. 11 martie 1822 la Paris - d. 5 aprilie 1900 la Paris) a fost un matematician francez cunoscut pentru teorema potențialelor ce determină orbite închise.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Joseph Bertrand · Vezi mai mult »
Leipzig
Leipzig (pronunție:, simplificat) este un oraș din estul Germaniei.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Leipzig · Vezi mai mult »
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Limba română · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Matematică · Vezi mai mult »
Matematician
Euclid (ținând echerul în mână) este considerat „părintele geometriei”. Matematicianul este o persoană al cărei prim domeniu de studiu și/sau cercetare este acela al matematicii.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Matematician · Vezi mai mult »
Michel Chasles
Michel Floréal Chasles a fost un matematician francez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în geometria proiectivă.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Michel Chasles · Vezi mai mult »
Mineralogie
Mineralogia este o ramură a geologiei ce se ocupă cu proprietățile fizico-chimice a mineralelor, rocilor (petrografie) prin studiul constituției lor, a morfologiei cristalelor lor, a genezei, a disponibilităților de combinare chimică ș.a. Agat (jos), ametist, cuarț din Maramureș.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Mineralogie · Vezi mai mult »
Moritz Wilhelm Drobisch
Moritz Wilhelm Drobisch (n. 16 august 1802, Leipzig - d. 30 septembrie 1896, Leipzig) a fost un matematician, logician, psiholog, filozof și pedagog german.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Moritz Wilhelm Drobisch · Vezi mai mult »
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Paris · Vezi mai mult »
Pierre Ossian Bonnet
Pierre-Ossian Bonnet a fost un matematician francez, cu contribuții deosebite în domeniul geometriei diferențiale, printre care teorema Gauss–Bonnet.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Pierre Ossian Bonnet · Vezi mai mult »
Revoluția de la 1848
Revoluția de la 1848 a fost o revoltă naționalistă a burgheziei europene desfășurată în anii 1848 - 1849, îndreptată împotriva ordinii încă supranaționale stabilite de Congresul de la Viena (1814 - 1815).
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Revoluția de la 1848 · Vezi mai mult »
Revoluția Română din 1848
Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluției europene din același an și expresie a procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței naționale.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Revoluția Română din 1848 · Vezi mai mult »
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Români · Vezi mai mult »
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și România · Vezi mai mult »
Sfântul Anton
Sfântul Anton se poate referi la.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Sfântul Anton · Vezi mai mult »
Trigonometrie
Trigonometria (din limba greacă τρίγωνος trígonos.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Trigonometrie · Vezi mai mult »
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" - Vedere laterală Clădire a Facultății de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București este o instituție de învățământ superior de stat din București, România.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București · Vezi mai mult »
Universitatea din București
Palatul Universității din București Palatul Universității din București - Fântână Universitate Universitatea din București (prescurtat UB) este o universitate de stat din București și a doua cea mai veche universitate din România.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și Universitatea din București · Vezi mai mult »
11 mai
---- 11 mai este a 131-a zi a calendarului gregorian și ziua a 132-a în anii bisecți.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 11 mai · Vezi mai mult »
1830
1830 (MDCCCXXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 1830 · Vezi mai mult »
1859
1859 (MDCCCLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 1859 · Vezi mai mult »
1861
1861 (MDCCCLXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 1861 · Vezi mai mult »
1866
1866 (MDCCCLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 1866 · Vezi mai mult »
1868
1868 (MDCCCLXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 1868 · Vezi mai mult »
1870
1870 (MDCCCLXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 1870 · Vezi mai mult »
1871
1871 (MDCCCLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 1871 · Vezi mai mult »
1879
1879 (MDCCCLXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 1879 · Vezi mai mult »
1887
1887 (MDCCCLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 1887 · Vezi mai mult »
1890
---- 1890 (MDCCCXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 1890 · Vezi mai mult »
1891
1891 (MDCCCXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 1891 · Vezi mai mult »
30 august
---- 30 august este a 242-a zi a calendarului gregorian și a 243-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Emanoil Bacaloglu și 30 august · Vezi mai mult »
