acces mai rapid decât browser-ul!
28 relaţii: Boier, Călugăr, Decapitare, Dieceză, Domnitor, Ștefan cel Mare, Ștefăniță, Furt, Grigore Ureche, Hatman, Hârlău, Istanbul, Leon Tomșa, Matei Basarab, Mănăstire, Mihai Viteazul, Pedeapsa cu moartea, Petru Rareș, Poarta Otomană, Radu Șerban, Radu Mihnea, Spânzurare, Spătar (dregător), Stareț, Stolnic, Trasul în țeapă, Trădare, Vlad Călugărul.
Boier
Boieri ruși într-o pictură de Andrei Riabușkin (1861–1904) Marele Vornic al Țării Românești, boierul Șerban Grădișteanu, într-o pictură de Gheorghe Tattarescu (1818-1894) Boierul era un mare stăpân de pământ care deținea și o funcție înaltă în stat; nobil, persoană din aristocrația feudală est-europeană.
Nou!!: Hiclenie și Boier · Vezi mai mult »
Călugăr
Călugărul (din, „bătrân frumos”) este persoana care se dedică în mod special spiritualității unei anumite religii.
Nou!!: Hiclenie și Călugăr · Vezi mai mult »
Decapitare
Edward al IV-lea stă și privește. Miniatură restaurată din "Histoire de la rentrée victorieuse du roi Edouard IV en son royaume d'Angleterre". Petru I decapitat la ordinul lui Henric al II-lea al Castiliei. Sursa: Manuscris din secolul al XV-lea ("Grandes Chroniques de France": Bibliothèque nationale de France). Decapitare are sensul general de a separa capul de corp, prin tăiere, cea mai obișnuită fiind acțiunea de a separa capul bovinelor de corpul lor la abator.
Nou!!: Hiclenie și Decapitare · Vezi mai mult »
Dieceză
În Bisericile creștine, dieceza este o unitate administrativ-teritorială condusă de episcop, și este numită adesea episcopie sau sediu episcopal, chiar dacă ultimul titlu ar însemna mai degrabă titlul oficiului episcopului.
Nou!!: Hiclenie și Dieceză · Vezi mai mult »
Domnitor
Blazonul Principatelor României, între 24 aprilie 1867 și 23 martie 1872. Domnitor (pl. domnitori) a fost titlul oficial al conducătorului Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei (România) între 1859 și 1881.
Nou!!: Hiclenie și Domnitor · Vezi mai mult »
Ștefan cel Mare
Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.
Nou!!: Hiclenie și Ștefan cel Mare · Vezi mai mult »
Ștefăniță
Ștefăniță Vodă cel Tânăr sau Ștefan al IV-lea (n. 1506 – d. 14 ianuarie 1527, Hotin) a fost domn al Moldovei între 20 aprilie 1517 și 14 ianuarie 1527.
Nou!!: Hiclenie și Ștefăniță · Vezi mai mult »
Furt
Paul-Charles Chocarne-Moreau, ''The Cunning Thief'', 1931 Furtul este definit în Art.
Nou!!: Hiclenie și Furt · Vezi mai mult »
Grigore Ureche
Facsimil Letopisețul Țării Moldovei Grigore Ureche (n. cca. 1590 – d. 1647) a fost primul cronicar moldovean de seamă a cărui operă s-a păstrat.
Nou!!: Hiclenie și Grigore Ureche · Vezi mai mult »
Hatman
În Evul Mediu, la începutul secolului al XVI–lea, hatmanul era un boier de divan în Moldova, însărcinat de domn cu comanda întregii oștiri, având în același timp și funcția de pârcălab și portar al Sucevei sau chiar mare spătar.
Nou!!: Hiclenie și Hatman · Vezi mai mult »
Hârlău
Hârlău este un oraș în județul Iași, Moldova, România, format din localitatea componentă Hârlău (reședința), și din satul Pârcovaci.
Nou!!: Hiclenie și Hârlău · Vezi mai mult »
Istanbul
Sfintei Sofia din Istanbul Imagine din satelit a Istanbulului și a strâmtorii Bosfor Istanbul, Turnul Fecioarei Istanbul, numit în antichitatea greacă Byzantion, apoi, după anul 330 d.Hr., Constantinopol — în, a fost capitală a Imperiului Roman, pentru două scurte perioade dintre anii 324-395, a Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin de istoriografia umanistă, între 395-1204, a Imperiului Latin de Constantinopol între 1204-1261, apoi din nou a Imperiul Bizantin refăcut, între 1261-1453 și a Imperiului Otoman până la proclamarea Republicii Turcia, la 13 octombrie 1923.
Nou!!: Hiclenie și Istanbul · Vezi mai mult »
Leon Tomșa
Leon Tomșa (n. ? – d. iulie 1632) a fost domnul Țării Românești între anii 1629 și 1632.
Nou!!: Hiclenie și Leon Tomșa · Vezi mai mult »
Matei Basarab
Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu) a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654.
Nou!!: Hiclenie și Matei Basarab · Vezi mai mult »
Mănăstire
O mănăstire (din limba greacă μοναστήριον, monastērion - "locuință izolată") este un așezământ religios în care trăiesc, după anumite reguli ascetice, călugări sau călugărițe, sau un ansamblu de clădiri care alcătuiesc un astfel de așezământ.
Nou!!: Hiclenie și Mănăstire · Vezi mai mult »
Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
Nou!!: Hiclenie și Mihai Viteazul · Vezi mai mult »
Pedeapsa cu moartea
Pedeapsa cu moartea (cunoscută și ca pedeapsa capitală) este uciderea prevăzută prin lege a unui om ca pedeapsă pentru o crimă, pentru care a fost găsit vinovat.
Nou!!: Hiclenie și Pedeapsa cu moartea · Vezi mai mult »
Petru Rareș
Sigiliul lui Petru Rareș (1533) Petru Rareș (n. 1483 – d. 3 septembrie 1546, Suceava) a fost domn al Moldovei de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și 18 septembrie 1538, iar a doua oară între 19 februarie 1541 și 3 septembrie 1546.
Nou!!: Hiclenie și Petru Rareș · Vezi mai mult »
Poarta Otomană
Bab-ı Ali în vremurile Imperiului Otoman. Sublima Poartă, în 2006 Poarta Otomană, Sublima Poartă sau Înalta Poartă sunt termeni similari care descriu ceea ce în limba turcă otomană era denumită Bab-ı Ali, poarta de onoare monumentală a Marelui Vizirat din Constantinopol, sediul guvernului sultanului Imperiului Otoman.
Nou!!: Hiclenie și Poarta Otomană · Vezi mai mult »
Radu Șerban
Radu Șerban a fost domnul Țării Românești în octombrie 1601, între iulie 1602 și decembrie 1610 și între mai și septembrie în anul 1611.
Nou!!: Hiclenie și Radu Șerban · Vezi mai mult »
Radu Mihnea
piatra funerară a lui Radu Mihnea, având stemele celor două provincii românești: Moldova și Valahia Radu Mihnea a fost domn al Țării Românești: noiembrie 1601 - martie 1602, aprilie 1611 - mai 1611, 12 septembrie 1611 - august 1616, august 1620 - august 1623 și al Moldovei: 24 iulie 1616 - 9 februarie 1619 și 4 august 1623 - 20 ianuarie 1626.
Nou!!: Hiclenie și Radu Mihnea · Vezi mai mult »
Spânzurare
Pictură de Antonio Pisanello, 1436–1438 Spânzurarea este o metodă de executare a condamnaților la moarte, prin strangularea gâtului cu o funie.
Nou!!: Hiclenie și Spânzurare · Vezi mai mult »
Spătar (dregător)
Spătar (C. Rezachevici, Marile dregătorii ale Moldovei și Țării Românești, în Magazin istoric, Anul V, Nr.1 (46) ianuarie 1971.
Nou!!: Hiclenie și Spătar (dregător) · Vezi mai mult »
Stareț
Un stareț sau egumen (gr. ἠγούμενος) este capul și părintele spiritual al unei comunități monahale.
Nou!!: Hiclenie și Stareț · Vezi mai mult »
Stolnic
Stolnic rus Stolnic (din slavonă stolu, „masă”) este un rang boieresc folosit în evul mediu în țările române (Țara Românească și Moldova), Polonia, Lituania (Uniunea statală polono-lituaniană) și Rusia țaristă (stolnik, Стольник), reprezentând dregătorul de curte care se îngrijea de masa domnului.
Nou!!: Hiclenie și Stolnic · Vezi mai mult »
Trasul în țeapă
Gravură din Cronica Brodoc înfățișând pe domnitorul Vlad Țepeș asistând la '''tragerea în țeapă''' a unui grup de condamnați. Trasul în țeapă reprezenta o metodă de tortură sadică și execuție de mare efect asupra populației în timpul Evului Mediu.
Nou!!: Hiclenie și Trasul în țeapă · Vezi mai mult »
Trădare
Trădare (în limba română veche și hiclenie, hainie, hainlâc, predanie), este denumită fapta de a înșela în mod voit și perfid încrederea cuiva, săvârșind acte care îi sunt potrivnice, pactizând cu dușmanul etc.
Nou!!: Hiclenie și Trădare · Vezi mai mult »
Vlad Călugărul
Vlad Călugărul a fost fiul lui Vlad Dracul, fiind frate după tată cu Vlad Țepeș.
Nou!!: Hiclenie și Vlad Călugărul · Vezi mai mult »
