Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Mihail Lascăr

Index Mihail Lascăr

Mihail Lascăr (n. 8 noiembrie 1889, Târgu Jiu – d. 24 iulie 1959, București) a fost un politician și general de armată român, ministru al Apărării Naționale în anii 1946-1947.

36 relaţii: Al Doilea Război Balcanic, Al Doilea Război Mondial, Alegeri generale în România, 1946, Bătălia de la Stalingrad, București, Comunism, Constantin Vasiliu-Rășcanu, Corneliu Teodorini, Divizia Horea, Cloșca și Crișan, Emil Bodnăraș, General, General (România), Lista militarilor români decorați cu Ordinul Crucea de Fier, Lista miniștrilor apărării naționale ai României, Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”, Partidul Comunist din România, Petre Dumitrescu, Politician, Primul Război Mondial, Republica Populară Română, România, Târgu Jiu, Valter Roman, 1 octombrie, 1889, 1944, 1945, 1946, 1947, 1959, 23 august, 24 iulie, 29 noiembrie, 30 noiembrie, 5 noiembrie, 8 noiembrie.

Al Doilea Război Balcanic

Cel de-al doilea război balcanic (în - Războiul între aliați) a avut loc în 1913 între Bulgaria pe de o parte și în principal Grecia și Serbia pe cealaltă.

Nou!!: Mihail Lascăr și Al Doilea Război Balcanic · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Nou!!: Mihail Lascăr și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Alegeri generale în România, 1946

Alegerile parlamentare din România din 1946 au fost convocate pe 19 noiembrie 1946 în Regatul României.

Nou!!: Mihail Lascăr și Alegeri generale în România, 1946 · Vezi mai mult »

Bătălia de la Stalingrad

Bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943 a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de neglijare și brutalitate față de populația civilă. Bătălia a inclus campania de bombardamente aeriene asupra orașului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacuri terestre asupra orașului, precum și lupte pe teritoriul orașului. A urmat contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit și a distrus forțele germane și ale aliaților din cadrul Axei din Stalingrad și din regiunea periferică a orașului. Numărul total al pierderilor de vieți umane este estimat aproximativ la 3 milioane. Lipsa unor date mai exacte se explică prin refuzul guvernului sovietic de a oferi cifre exacte din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război. Forțele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit și nu și-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării URSS, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.

Nou!!: Mihail Lascăr și Bătălia de la Stalingrad · Vezi mai mult »

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

Nou!!: Mihail Lascăr și București · Vezi mai mult »

Comunism

Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii.

Nou!!: Mihail Lascăr și Comunism · Vezi mai mult »

Constantin Vasiliu-Rășcanu

Constantin Vasiliu-Rășcanu a fost un general român de infanterie, care a îndeplinit funcția de ministru de război în primul guvern condus de Petru Groza (7 martie 1945 – 29 noiembrie 1946).

Nou!!: Mihail Lascăr și Constantin Vasiliu-Rășcanu · Vezi mai mult »

Corneliu Teodorini

Corneliu Teodorini (n. 18 septembrie 1893, Craiova, jud. Dolj - d. 10 iulie 1976, București) a fost un general român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial alături de forțele germane.

Nou!!: Mihail Lascăr și Corneliu Teodorini · Vezi mai mult »

Divizia Horea, Cloșca și Crișan

Divizia Horea, Cloșca și Crișan a fost cea de a doua divizie de voluntari români constituită în U.R.S.S., cu scop exclusiv propagandistic, din prizonieri de război români, care au trecut de partea inamicului (crimă de înaltă tradare pe timp de război) și comuniști români refugiați în U.R.S.S. Avea comandant pe gen.

Nou!!: Mihail Lascăr și Divizia Horea, Cloșca și Crișan · Vezi mai mult »

Emil Bodnăraș

Emil Bodnăraș (n. 10 februarie 1904, satul Iaslovăț, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 24 ianuarie 1976, București) a fost un lider comunist român, ofițer al Armatei Române, participant la lovitura de stat de la 23 de August și spion sovietic.

Nou!!: Mihail Lascăr și Emil Bodnăraș · Vezi mai mult »

General

General este cel mai înalt grad militar în majoritatea țărilor.

Nou!!: Mihail Lascăr și General · Vezi mai mult »

General (România)

Epolet de general în forțele terestre.http://www.mapn.ro/fotodb/album27 Galeria foto a Ministerului Apărării mapn.ro, accesat 6 decembrie 2008 Epolet de general în forțele aeriene.http://www.mapn.ro/fotodb/album28 Galeria foto a Ministerului Apărării mapn.ro, accesat 6 decembrie 2008 General este cel mai înalt grad militar din Armata Română, fiind inferior gradului de mareșal care se acordă doar în timp de război.

Nou!!: Mihail Lascăr și General (România) · Vezi mai mult »

Lista militarilor români decorați cu Ordinul Crucea de Fier

Aceasta este lista militarilor români care au fost decorați cu Ordinul german "Crucea de Fier".

Nou!!: Mihail Lascăr și Lista militarilor români decorați cu Ordinul Crucea de Fier · Vezi mai mult »

Lista miniștrilor apărării naționale ai României

Drapelul Ministrului Apărării Naționale Această listă prezintă miniștrii Ministerului Apărării Naționale din România.

Nou!!: Mihail Lascăr și Lista miniștrilor apărării naționale ai României · Vezi mai mult »

Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”

Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” este cea mai înaltă distincție militară de război a României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr.

Nou!!: Mihail Lascăr și Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” · Vezi mai mult »

Partidul Comunist din România

Partidul Comunist din România (abreviat PCdR) este numele sub care Partidul Comunist Român a funcționat timp de 22 de ani (1921-1943), dintre care 20 de ani în ilegalitate (1924-1944), dirijat de la Moscova prin Comintern, al cărui membru era.

Nou!!: Mihail Lascăr și Partidul Comunist din România · Vezi mai mult »

Petre Dumitrescu

Petre I. Dumitrescu (n. 12 februarie 1882, comuna Dobridor, județul Dolj – d. 12 ianuarie 1950, București) a fost un general de armată român.

Nou!!: Mihail Lascăr și Petre Dumitrescu · Vezi mai mult »

Politician

G20 Politician sau om politic este o persoană cu un rol important în activitatea politică; reprezintă ocupația celui care își desfășoară activitatea principală în acest domeniu.

Nou!!: Mihail Lascăr și Politician · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Nou!!: Mihail Lascăr și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »

Republica Populară Română

Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.

Nou!!: Mihail Lascăr și Republica Populară Română · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Mihail Lascăr și România · Vezi mai mult »

Târgu Jiu

Târgu Jiu este municipiul de reședință al județului Gorj, Oltenia, România, format din localitățile componente Bârsești, Drăgoieni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Romanești, Slobozia, Târgu Jiu (reședința) și Ursați.

Nou!!: Mihail Lascăr și Târgu Jiu · Vezi mai mult »

Valter Roman

Valter Roman, ortografiat uneori Walter Roman, născut Ernő Neuländer, a fost un militant și politician comunist român, de origine evreiască, veteran al brigăzilor internaționale comuniste din Războiul Civil din Spania.

Nou!!: Mihail Lascăr și Valter Roman · Vezi mai mult »

1 octombrie

---- 1 octombrie este a 274-a zi a calendarului gregorian și a 275-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Mihail Lascăr și 1 octombrie · Vezi mai mult »

1889

1889 (MDCCCLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Mihail Lascăr și 1889 · Vezi mai mult »

1944

1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Mihail Lascăr și 1944 · Vezi mai mult »

1945

1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Mihail Lascăr și 1945 · Vezi mai mult »

1946

1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Mihail Lascăr și 1946 · Vezi mai mult »

1947

1947 (MCMXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Mihail Lascăr și 1947 · Vezi mai mult »

1959

1959 (MCMLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Mihail Lascăr și 1959 · Vezi mai mult »

23 august

---- 23 august este a 235-a zi a calendarului gregorian și a 236-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Mihail Lascăr și 23 august · Vezi mai mult »

24 iulie

---- 24 iulie este a 205-a zi a calendarului gregorian și a 206-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Mihail Lascăr și 24 iulie · Vezi mai mult »

29 noiembrie

---- 29 noiembrie este a 333-a zi a calendarului gregorian și a 334-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Mihail Lascăr și 29 noiembrie · Vezi mai mult »

30 noiembrie

---- 30 noiembrie este a 334-a zi a calendarului gregorian și a 335-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Mihail Lascăr și 30 noiembrie · Vezi mai mult »

5 noiembrie

---- 5 noiembrie este a 309-a zi a calendarului gregorian și a 310-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Mihail Lascăr și 5 noiembrie · Vezi mai mult »

8 noiembrie

---- 8 noiembrie este a 312-a zi a calendarului gregorian și a 313-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Mihail Lascăr și 8 noiembrie · Vezi mai mult »

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »