acces mai rapid decât browser-ul!
40 relaţii: Academia de Științe din România, Academia Română, Analiza matematică, București, Chimie, Constantin C. Teodorescu, David Emmanuel, Dimitrie D. Pompeiu, Ecuație cu derivate parțiale, Fizică, Funcție, Gazeta Matematică, Geometrie analitică, Gheorghe Țițeica, Listă de rectori ai universităților din România, Matematică, Matematician, Mecanică, Petre Sergescu, Regatul României, Români, România, Sorbona, Târgoviște, Traian Lalescu, Universitatea Politehnica din București, 13 octombrie, 1903, 1934, 1935, 1938, 1939, 1944, 1945, 1955, 1957, 1962, 2 aprilie, 21 decembrie, 28 martie.
Academia de Științe din România
Logo extras de pe coperta publicației Buletin nr. 14, Tipografia "Lupta Moldovei", București, 1947, publicat de Academia de Științe din România în limbile română și franceză Academia de Științe din România a fost o instituție înființată în 1935, în România, de către un grup de 26 de oameni de știință, nemulțumiți de imperfecțiunea organizării Secțiunii Științifice a Academiei Române, care era lăsată pe un plan secundar, având doar 12 locuri pentru a reprezenta toate științele.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Academia de Științe din România · Vezi mai mult »
Academia Română
Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Academia Română · Vezi mai mult »
Analiza matematică
Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Analiza matematică · Vezi mai mult »
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și București · Vezi mai mult »
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Chimie · Vezi mai mult »
Constantin C. Teodorescu
Constantin C. Teodorescu (n. 22 martie 1892, București – d. 1972) a fost un inginer și profesor universitar român.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Constantin C. Teodorescu · Vezi mai mult »
David Emmanuel
David Emmanuel (n. 31 ianuarie 1854, București – d. 4 februarie 1941, București) a fost matematician român, de naționalitate evreiască.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și David Emmanuel · Vezi mai mult »
Dimitrie D. Pompeiu
Dimitrie Pompeiu a fost un matematician român, profesor la universitățile din Iași, București și Cluj, membru titular al Academiei Române.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Dimitrie D. Pompeiu · Vezi mai mult »
Ecuație cu derivate parțiale
O ecuație cu derivate parțiale este un tip de ecuație diferențială care include funcții necunoscute de mai multe variabile și derivatele parțiale ale acestora.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Ecuație cu derivate parțiale · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Fizică · Vezi mai mult »
Funcție
Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Funcție · Vezi mai mult »
Gazeta Matematică
Gazeta Matematică este o revistă de matematică din România, prima de acest gen apărută în limba română, fondată de zece ingineri români: Ion Ionescu-Bizeț, Vasile Cristescu, Victor Balaban, Mihail Roco și Ion Zottu, cărora li s-au alăturat Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum, Nicolae Niculescu, Tancred Constantinescu și Andrei Ioachimescu.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Gazeta Matematică · Vezi mai mult »
Geometrie analitică
Geometria analitică (sau geometria carteziană) reprezintă o modalitate de abordare a geometriei cu ajutorul algebrei.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Geometrie analitică · Vezi mai mult »
Gheorghe Țițeica
Gheorghe Țițeica a fost un matematician și pedagog român, profesor la Universitatea din București și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii străine, doctor honoris causa al Universității din Varșovia.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Gheorghe Țițeica · Vezi mai mult »
Listă de rectori ai universităților din România
Rectorul este conducătorul unei instituții de învățământ superior.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Listă de rectori ai universităților din România · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Matematică · Vezi mai mult »
Matematician
Euclid (ținând echerul în mână) este considerat „părintele geometriei”. Matematicianul este o persoană al cărei prim domeniu de studiu și/sau cercetare este acela al matematicii.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Matematician · Vezi mai mult »
Mecanică
Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Mecanică · Vezi mai mult »
Petre Sergescu
Petre Sergescu (n. 17 decembrie 1893, Drobeta Turnu-Severin – d. 21 decembrie 1954, Paris) a fost un matematician și istoric al științelor român.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Petre Sergescu · Vezi mai mult »
Regatul României
Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Regatul României · Vezi mai mult »
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Români · Vezi mai mult »
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și România · Vezi mai mult »
Sorbona
Sorbona (în) este cea mai vestită universitate franceză și una dintre cele mai cunoscute universități din lume.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Sorbona · Vezi mai mult »
Târgoviște
Târgoviște este municipiul de reședință al județului Dâmbovița, Muntenia, România.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Târgoviște · Vezi mai mult »
Traian Lalescu
Traian Lalescu (n. 12 iulie 1882, București – d. 15 iunie 1929, București) a fost un academician și matematician român, profesor universitar la București și la Timișoara.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Traian Lalescu · Vezi mai mult »
Universitatea Politehnica din București
Universitatea Politehnica din București este o instituție de învățământ superior de stat din București, România, înființată în anul 1864.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și Universitatea Politehnica din București · Vezi mai mult »
13 octombrie
---- 13 octombrie este a 286-a zi a calendarului gregorian și a 287-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 13 octombrie · Vezi mai mult »
1903
1903 (MCMIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 1903 · Vezi mai mult »
1934
1934 (MCMXXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 1934 · Vezi mai mult »
1935
1935 (MCMXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 1935 · Vezi mai mult »
1938
1938 (MCMXXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 1938 · Vezi mai mult »
1939
1939 (MCMXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 1939 · Vezi mai mult »
1944
1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 1944 · Vezi mai mult »
1945
1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 1945 · Vezi mai mult »
1955
1955 (MCMLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 1955 · Vezi mai mult »
1957
1957 (MCMLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 1957 · Vezi mai mult »
1962
1962 (MCMLXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 1962 · Vezi mai mult »
2 aprilie
---- 2 aprilie este a 92-a zi a calendarului gregorian și ziua a 93-a în anii bisecți.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 2 aprilie · Vezi mai mult »
21 decembrie
---- 21 decembrie este a 355-a zi a calendarului gregorian și a 356-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 21 decembrie · Vezi mai mult »
28 martie
---- 28 martie este a 87-a zi a calendarului gregorian și ziua a 88-a în anii bisecți.
Nou!!: Nicolae Ciorănescu și 28 martie · Vezi mai mult »
