acces mai rapid decât browser-ul!
20 relaţii: Constanta Boltzmann, Corp absolut negru, Fizică, Garry Gibbons, Gaură neagră, Gerardus 't Hooft, Jacob Bekenstein, Limita Bekenstein, Mecanică cuantică, Orizont de evenimente, Principiul al doilea al termodinamicii, Principiul al treilea al termodinamicii, Principiul întâi al termodinamicii, Principiul holografic, Principiul zero al termodinamicii, Radiație Hawking, Reviews of Modern Physics, Scara Planck, Stephen Hawking, Termodinamică.
Constanta Boltzmann
Formula lui Boltzmann, inscripționată pe mormântul său din Viena Constanta Boltzmann (sau) este factorul de proporționalitate care leagă entropia unui sistem termodinamic de logaritmul numărului de stări microscopice corespunzătoare: Denumirea i-a fost dată în amintirea fizicianului austriac Ludwig Boltzmann, care a stabilit această formulă în anii 1872–1875.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Constanta Boltzmann · Vezi mai mult »
Corp absolut negru
°C. pirometriei de radiație Un corp absolut negru (numit și corp negru) este în fizică un model pentru sistemele radiante de energie electromagnetică.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Corp absolut negru · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Fizică · Vezi mai mult »
Garry Gibbons
Garry Gibbons este un fizician teoretician britanic.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Garry Gibbons · Vezi mai mult »
Gaură neagră
galaxiei Messier 87, obținută de către cercetătorii de la Event Horizon Telescope (10.04.2019) O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina nu poate scăpa odată intrat în ea.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Gaură neagră · Vezi mai mult »
Gerardus 't Hooft
Gerardus 't Hooft este un fizician neerlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1999 împreună cu Martinus Veltman pentru elucidarea structurii cuantice a interacțiunii electroslabe în fizică.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Gerardus 't Hooft · Vezi mai mult »
Jacob Bekenstein
Jacob David Bekenstein (ebraică:Yaacov Bekenstein יעקב בקנשטיין) a fost un fizician israelian, teoretician care a contribuit la fondarea termodinamicii găurilor negre și legăturilor dintre informație și gravitație.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Jacob Bekenstein · Vezi mai mult »
Limita Bekenstein
În fizică, limita Bekenstein este limita superioară a entropiei S (ori a informației I) care poate fi conținută într-o regiune finită dată a spațiului care are o cantitate finită de energie; sau invers, valoarea maximă a informațiilor necesare pentru a descrie perfect un anumit sistem fizic până la nivelul său cuantic.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Limita Bekenstein · Vezi mai mult »
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Mecanică cuantică · Vezi mai mult »
Orizont de evenimente
Orizontul evenimentelor este o graniță în spațiu-timp unde viteza de evadare pentru o masă oarecare atinge și apoi ar trebui să depășescă viteza luminii, făcând o evadare imposibilă.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Orizont de evenimente · Vezi mai mult »
Principiul al doilea al termodinamicii
Principiul al doilea al termodinamicii precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Principiul al doilea al termodinamicii · Vezi mai mult »
Principiul al treilea al termodinamicii
Al treilea principiu al termodinamicii a fost formulat mai întâi de către Walther Nernst în 1906 și a fost denumit teorema lui Nernst, iar apoi a fost reformulat de către Max Planck.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Principiul al treilea al termodinamicii · Vezi mai mult »
Principiul întâi al termodinamicii
Principiul întâi al termodinamicii constituie o particularizare a legii conservării energiei la procesele în care intervine mișcarea termică a materiei, adică mișcarea dezordonată a unui număr mare de particule (atomi, molecule etc.).
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Principiul întâi al termodinamicii · Vezi mai mult »
Principiul holografic
Principiul holografic este o proprietate a gravitației cuantice și din teoria coardelor, care prevede că descrierea unui volum al spațiului poate fi gândită ca o codificare pe granița regiunii spațiului - de preferință la granița luminii cum ar fi un orizont gravitațional.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Principiul holografic · Vezi mai mult »
Principiul zero al termodinamicii
Sintagma principiul zero al termodinamicii este folosită, de autori diferiți, pentru a indica două principii fundamentale ale termodinamicii, cu conținut diferit.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Principiul zero al termodinamicii · Vezi mai mult »
Radiație Hawking
Reprezentare artistică a unei găuri negre Radiația Hawking (cunoscută și sub denumirea de radiația Bekenstein-Hawking) este radiația termică, având spectru de corp negru, presupusă a fi emisă de găurile negre din cauza efectelor cuantice.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Radiație Hawking · Vezi mai mult »
Reviews of Modern Physics
Reviews of Modern Physics (RMP) este o revistă științifică din domeniul fizicii, înființată în anul 1929 și publicată de American Physical Society, aps.org, accesat la 2 iulie 2008.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Reviews of Modern Physics · Vezi mai mult »
Scara Planck
În fizica particulelor și a cosmologiei fizice, scara Planck este o scară de energie în jurul valorii de 1.22 × 1019 GeV (care corespunde cu echivalența masă-energie cu masa Planck 2.17645 × 10−8 kg) la care efectele cuantice ale gravitației devin puternice.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Scara Planck · Vezi mai mult »
Stephen Hawking
Stephen Hawking CH CBE FRS FRSA a fost un fizician englez, teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la catedra de matematică de la Universitatea Cambridge.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Stephen Hawking · Vezi mai mult »
Termodinamică
Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.
Nou!!: Termodinamica găurii negre și Termodinamică · Vezi mai mult »
