acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Austria și Imperiul Austriac
Austria și Imperiul Austriac au 31 lucruri în comun (în Uniunpedie): Austro-Ungaria, Casa de Habsburg, Cehi, Cisleithania, Compromisul austro-ungar din 1867, Confederația Germană, Congresul de la Viena, Croați, Ducatul Carintia, Ducatul Stiria, Europa Centrală, Franz Joseph al Austriei, Germani, Italieni, Limba croată, Limba germană, Limba maghiară, Limba slovenă, Monarhia Habsburgică, Napoleon I, Polonezi, Primul Război Mondial, Războiul austro-prusac, Regatul Ungariei, Români, Sfântul Imperiu Roman, Sloveni, Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye, Ucraineni, Viena, ..., Vorarlberg. Extinde indicele (1 Mai Mult) »
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Austria și Austro-Ungaria · Austro-Ungaria și Imperiul Austriac ·
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Austria și Casa de Habsburg · Casa de Habsburg și Imperiul Austriac ·
Cehi
Cehii sunt un popor de origine slavă, care trăiește preponderent în Cehia.
Austria și Cehi · Cehi și Imperiul Austriac ·
Cisleithania
Mica stemă a țărilor austriece începând cu 1915: vulturul bicefal cu scutul roșu-alb-roșu pe piept, purtând coroana lui Rudolf, având în ghiare globus cruciger, sabia imperială și sceptrul Cisleithania (în roșu) în Austro-Ungaria Cisleithania (în spațiul german: Cisleithanien sau Zisleithanien; în latină: Cisleithania, adică "Țara de dincoace de Leitha") a fost o denumire folosită neoficial de către funcționari și juriști după întemeierea Dublei Monarhii în 1867, pentru a se referi la părțile nordice și vestice ale Austro-Ungariei.
Austria și Cisleithania · Cisleithania și Imperiul Austriac ·
Compromisul austro-ungar din 1867
Compromisul austro-ungar din februarie 1867 (în germană Ausgleich) este acordul prin care s-a fondat dubla monarhie austro-ungară, promulgată de împăratul Franz Joseph și o delegație maghiară condusă de Ferenc Deák.
Austria și Compromisul austro-ungar din 1867 · Compromisul austro-ungar din 1867 și Imperiul Austriac ·
Confederația Germană
Confederația Germană (în) a fost o confederație formată din mai multe state din Europa Centrală, care a existat între 1815 și 1866.
Austria și Confederația Germană · Confederația Germană și Imperiul Austriac ·
Congresul de la Viena
Congresul de la Viena (Wiener Kongress) a fost o conferință a ambasadorilor statelor europene prezidată de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care și-a desfășurat lucrările în Viena în mod oficial din noiembrie 1814 până în 1815.
Austria și Congresul de la Viena · Congresul de la Viena și Imperiul Austriac ·
Croați
regelui Tomislav (pictură modernă de Oton Iveković) Croații (în) sunt grup etnic din ramura slavilor de sud majoritatea locuind în Croația, Bosnia și Herțegovina și țările vecine.
Austria și Croați · Croați și Imperiul Austriac ·
Ducatul Carintia
Ducatul Carintia (în) a fost un ducat care a aparținut câteva secole de Austria.
Austria și Ducatul Carintia · Ducatul Carintia și Imperiul Austriac ·
Ducatul Stiria
Ducatul Stiria (în; în; în) a fost un ducat aflat în sudul Austriei și în nordul Sloveniei din zilele noastre.
Austria și Ducatul Stiria · Ducatul Stiria și Imperiul Austriac ·
Europa Centrală
Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.
Austria și Europa Centrală · Europa Centrală și Imperiul Austriac ·
Franz Joseph al Austriei
Franz Joseph I al Austriei (în, în, în, în cehă František Josef I, în croată Franjo Josip I, în), (n. 18 august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost: împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe al Transilvaniei, marchiz al Moraviei, mare voievod al Voievodatului Serbia etc.
Austria și Franz Joseph al Austriei · Franz Joseph al Austriei și Imperiul Austriac ·
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Austria și Germani · Germani și Imperiul Austriac ·
Italieni
Italienii reprezintă un grup etnic din sudul Europei răspândit mai ales în Italia, Elveția și în unele zone din Franța, Croația și Slovenia.
Austria și Italieni · Imperiul Austriac și Italieni ·
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Austria și Limba croată · Imperiul Austriac și Limba croată ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Austria și Limba germană · Imperiul Austriac și Limba germană ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Austria și Limba maghiară · Imperiul Austriac și Limba maghiară ·
Limba slovenă
Limba slovenă (slovenščina sau slovenski jezik) este o limba indo-europeană din ramura limbilor slave sudice.
Austria și Limba slovenă · Imperiul Austriac și Limba slovenă ·
Monarhia Habsburgică
Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.
Austria și Monarhia Habsburgică · Imperiul Austriac și Monarhia Habsburgică ·
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Austria și Napoleon I · Imperiul Austriac și Napoleon I ·
Polonezi
Polonezii (AFI, la singular Polak) sunt o națiune de origine slavă care locuiește mai ales în Polonia, dar și în alte țări ale lumii.
Austria și Polonezi · Imperiul Austriac și Polonezi ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Austria și Primul Război Mondial · Imperiul Austriac și Primul Război Mondial ·
Războiul austro-prusac
Războiul austro-prusac din 1866, cunoscut și ca Războiul de Șapte Săptămâni sau Războiul german (Deutscher Krieg), a fost un conflict militar de scurtă durată, care însă, a antrenat în vâltoarea sa o serie întreagă de state, pe de-o parte Regatul Prusiei cu aliații săi, și Imperiul Austriac cu aliații săi din Confederația Germană.
Austria și Războiul austro-prusac · Imperiul Austriac și Războiul austro-prusac ·
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în, în) a fost înființat în anul 1000.
Austria și Regatul Ungariei · Imperiul Austriac și Regatul Ungariei ·
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Austria și Români · Imperiul Austriac și Români ·
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Austria și Sfântul Imperiu Roman · Imperiul Austriac și Sfântul Imperiu Roman ·
Sloveni
Slovenii (în slovenă Slovenci) sunt un popor, locuitorii nativi ai Sloveniei, parte a grupului slavilor de sud.
Austria și Sloveni · Imperiul Austriac și Sloveni ·
Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye
Tratatul de pace de la Saint Germain en Laye, cunoscut sub numele de Tratatul de la Saint Germain a reprezentat tratatul de pace încheiat între Aliații din Primul război mondial și noii create Republici a Austriei.
Austria și Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye · Imperiul Austriac și Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye ·
Ucraineni
Ucraineni (українці, ukrainți, etnonimele istorice ruteni, rusinii, cazaci) sunt un popor european de ramura slavă, care în majoritatea lui trăiește în Ucraina, ei fiind a 6-a cea mai mare națiune din Europa.
Austria și Ucraineni · Imperiul Austriac și Ucraineni ·
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Austria și Viena · Imperiul Austriac și Viena ·
Vorarlberg
Vorarlberg este cel mai vestic stat federal al Austriei.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Austria și Imperiul Austriac
- Ceea ce au în comun cu Austria și Imperiul Austriac
- Similarități între Austria și Imperiul Austriac
Comparație între Austria și Imperiul Austriac
Austria are 379 de relații, în timp ce Imperiul Austriac are 105. Așa cum au în comun 31, indicele Jaccard este 6.40% = 31 / (379 + 105).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Austria și Imperiul Austriac. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
