Basarabia și Bugeac

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Basarabia și Bugeac

Basarabia vs. Bugeac

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812). Toponimia oficială a Bugeacului sub administrația românească: după Anatol Eremia, puține denumiri moldovene istorice au fost oficializate, majoritatea fiind turcice, rusești sau germane, așa cum intraseră în nomenclatura imperiului Rus. Bugeacul (în ucraineană, rusă și, în turcă și, în) este parte din Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Basarabia · Al Doilea Război Mondial și Bugeac · Vezi mai mult »

Bolgrad

Bolgrad (în, în, în) este un oraș în regiunea Odesa (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim.

Basarabia și Bolgrad · Bolgrad și Bugeac · Vezi mai mult »

Bulgari

Spațiul etnic bulgar și zonele adiacente în 1912. La vremea respectivă macedonenii slavi se considerau ca fiind bulgari. Popoare migratoare pe teritoriul României și al Republicii Moldova Bulgarii sunt un popor sud slav care trăiește preponderent în Bulgaria, dar și în Macedonia de Nord (existența unei etnii macedonene slave este negată de către unii oameni de știință, mai ales bulgari, care consideră că aceștia ar fi de fapt tot bulgari), Ucraina (în sud), Republica Moldova (în sud), Serbia (în nord și în est), Grecia (în est), Turcia (în partea europeană) și în România.

Basarabia și Bulgari · Bugeac și Bulgari · Vezi mai mult »

Cahul, Bolgrad și Ismail

Moldova 1856-1859 România 1859-1878 Trasarea frontierei nordice Județele României 1859-1878 legenda) Harta regiunilor tradiționale ale României în 1868 (se pot observa denumirile alternative de ''Frumoasa'' pentru Cahul și de ''Smeilu'' pentru Izmail) Cahul, Bolgrad și Ismail este denumirea dată teritoriului din sud-vestul Basarabiei care în urma Tratatului de la Paris din 1856, ce încheia Războiul Crimeii (1853-1856), a fost retrocedat Moldovei de către Rusia, aceasta pierzând astfel accesul la gurile Dunării.

Basarabia și Cahul, Bolgrad și Ismail · Bugeac și Cahul, Bolgrad și Ismail · Vezi mai mult »

Cetatea Albă

Cetatea Albă (în, în) este un oraș în raionul omonim din regiunea istorică Bugeac, în Ucraina de astăzi (regiunea Odesa).

Basarabia și Cetatea Albă · Bugeac și Cetatea Albă · Vezi mai mult »

Cetatea Chilia

Cetatea Chilia este o cetate în sudul Bugeacului pe malul stâng al Dunării, actualmente în regiunea Odesa, Ucraina.

Basarabia și Cetatea Chilia · Bugeac și Cetatea Chilia · Vezi mai mult »

Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc.

Basarabia și Dimitrie Cantemir · Bugeac și Dimitrie Cantemir · Vezi mai mult »

Dobrogea

alt.

Basarabia și Dobrogea · Bugeac și Dobrogea · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Basarabia și Dunărea · Bugeac și Dunărea · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Basarabia și Țara Românească · Bugeac și Țara Românească · Vezi mai mult »

Găgăuzi

Găgăuzii (în, plural gagauzlar) sunt un popor turcic, care trăiește în principal în regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova.

Basarabia și Găgăuzi · Bugeac și Găgăuzi · Vezi mai mult »

Gubernia Basarabia

Gubernia Basarabia (în) a fost o gubernie (din 1818 până în 1873 a purtat denumirea de regiune/„oblastie”, în rusă: Бессарабская область) în sud-vestul Imperiului țarist.

Basarabia și Gubernia Basarabia · Bugeac și Gubernia Basarabia · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Basarabia și Imperiul Otoman · Bugeac și Imperiul Otoman · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Basarabia și Imperiul Rus · Bugeac și Imperiul Rus · Vezi mai mult »

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.

Basarabia și Iosif Vissarionovici Stalin · Bugeac și Iosif Vissarionovici Stalin · Vezi mai mult »

Ismail

Ismail (în, în, în, în sau Hacidar; în perioada evului mediu românesc cunoscut și sub denumirea de Smil) sau Smeilu este un oraș de subordonare regională în regiunea Odesa (din sud-vestul Ucrainei).

Basarabia și Ismail · Bugeac și Ismail · Vezi mai mult »

Limba turcă

Limba turcă este cea mai vorbită limbă turcică, cu 10–15 milioane de vorbitori nativi în sud-estul Europei (majoritatea în Tracia Răsăriteană) și 60–65 de milioane de vorbitori nativi în Asia de Vest (majoritatea în Anatolia).

Basarabia și Limba turcă · Bugeac și Limba turcă · Vezi mai mult »

Moldova Mare

Moldova Mare (în limba moldovenească cu alfabet chirilic Молдова Маре) este un concept iredentist moldovenist care cuprinde Basarabia, Moldova Occidentală, Bucovina, Bugeacul, ținutul Herța, fostul teritoriul al RASS Moldovenești (inclusiv Transnistria) și uneori județele Maramureș, județul Bistrița-Năsăud și Pocuția.

Basarabia și Moldova Mare · Bugeac și Moldova Mare · Vezi mai mult »

Moldoveni

Răspândirea moldovenilor din România și a moldovenilor din Republica Moldova. 4.700.000 de moldoveni români în România.2.983.905 de moldoveni românofoni în Republica Moldova Denumirea de moldoveni are înțelesuri diferite în funcție de.

Basarabia și Moldoveni · Bugeac și Moldoveni · Vezi mai mult »

Nikita Salogor

Nikita Leontievici Salogor (în; n. 2/15 august 1901 – d. 24 iunie 1982) a fost un politician sovietic, care a îndeplinit funcția de Prim-secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească (1942–1946).

Basarabia și Nikita Salogor · Bugeac și Nikita Salogor · Vezi mai mult »

Nistru

Nistrul (în, denumiri antice – Τύρας în greacă și Tyras în latină; a nu se confunda cu fluviul Nipru) este un râu care izvorăște din Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră.

Basarabia și Nistru · Bugeac și Nistru · Vezi mai mult »

Oraș

Los Angeles (SUA) Szczecin (Polonia) Helsinki (Finlanda) Un oraș este o localitate complexă, cu o structură administrativă autonomă și funcții industriale, comerciale, politice și culturale.

Basarabia și Oraș · Bugeac și Oraș · Vezi mai mult »

Pactul Ribbentrop-Molotov

Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernuluiViaceslav Molotov, la data semnării pactului era șef al guvernului URSS, deținând funcția de Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, omologul german fiind șeful guvernului Germaniei, cancelarul Germaniei Adolf Hitler.

Basarabia și Pactul Ribbentrop-Molotov · Bugeac și Pactul Ribbentrop-Molotov · Vezi mai mult »

Populație

Populația reprezintă termenul generic ce exprimă numărul locuitorilor într-o anumită arie geografică.

Basarabia și Populație · Bugeac și Populație · Vezi mai mult »

Principatul Moldovei

Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.

Basarabia și Principatul Moldovei · Bugeac și Principatul Moldovei · Vezi mai mult »

Râul Prut

Prutul (în) este un râu având lungimea de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est.

Basarabia și Râul Prut · Bugeac și Râul Prut · Vezi mai mult »

Regatul României

Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.

Basarabia și Regatul României · Bugeac și Regatul României · Vezi mai mult »

Regiunea Odesa

Odesa (în) este o regiune din Ucraina.

Basarabia și Regiunea Odesa · Bugeac și Regiunea Odesa · Vezi mai mult »

Republica Democratică Moldovenească

Republica Democratică Moldovenească a fost un stat efemer a cărui autonomie față de Imperiul Rus a fost proclamată la 2 decembrie 1917 de către Sfatul Țării din Basarabia, organ reprezentativ al populației din regiune, ales în octombrie-noiembrie 1917, odată cu începuturile Revoluției rusești din februarie a aceluiași an și cu dezintegrarea puterii politice din Imperiul Rus.

Basarabia și Republica Democratică Moldovenească · Bugeac și Republica Democratică Moldovenească · Vezi mai mult »

Republica Moldova

Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei.

Basarabia și Republica Moldova · Bugeac și Republica Moldova · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (în româna moldovenească cu alfabet chirilic: Република Советикэ Сочиалистэ Молдовеняскэ, în sau МССР; abreviată RSS Moldovenească sau RSSM) a fost o republică constituentă a Uniunii Sovietice din 2 august 1940 până în 1991, exceptând perioada 3 septembrie 1941 – 4 septembrie 1944, când a fost Guvernământul Basarabiei în cadrul României.

Basarabia și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Bugeac și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Vezi mai mult »

Români

Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.

Basarabia și Români · Bugeac și Români · Vezi mai mult »

Ruși

Rușii (în limba rusă русские – russkie) sunt un grup etnic al slavilor răsăriteni, locuind în principal în Rusia, dar și în alte țări, în special în cele învecinate.

Basarabia și Ruși · Bugeac și Ruși · Vezi mai mult »

Ucraina

Fără descriere.

Basarabia și Ucraina · Bugeac și Ucraina · Vezi mai mult »

Ucraineni

Ucraineni (українці, ukrainți, etnonimele istorice ruteni, rusinii, cazaci) sunt un popor european de ramura slavă, care în majoritatea lui trăiește în Ucraina, ei fiind a 6-a cea mai mare națiune din Europa.

Basarabia și Ucraineni · Bugeac și Ucraineni · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Basarabia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Bugeac și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »