Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

București și Mănăstirea Plumbuita

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între București și Mănăstirea Plumbuita

București vs. Mănăstirea Plumbuita

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării. Turnul clopotniţă - intrarea mănăstirii Casa Domnească Chiliile Chiliile - vedere din pridvor Pictură murală - Intrarea în Ierusalim Mănăstirea Plumbuita este o mănăstire ortodoxă de călugări, cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, situată în cartierul Colentina din București, pe un mic deal de pe malul drept al râului Colentina.

Similarități între București și Mănăstirea Plumbuita

București și Mănăstirea Plumbuita au 17 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Alexandru al II-lea Mircea, Alexandru Ioan Cuza, Biserica Ortodoxă, Țara Românească, Matei Basarab, Mănăstirea Dealu, Mănăstirea Radu Vodă, Mihnea Turcitul, Mircea Ciobanul, Popești-Leordeni, Radu cel Mare, Râul Colentina, România, Sofia, Suceava, Târgoviște.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și București · Al Doilea Război Mondial și Mănăstirea Plumbuita · Vezi mai mult »

Alexandru al II-lea Mircea

Alexandru al II-lea Mircea, poreclit Oaie Seacă, a fost Domn al Țării Românești între iunie 1568 și aprilie 1577, cu o scurtă întrerupere în primăvara lui 1574).

Alexandru al II-lea Mircea și București · Alexandru al II-lea Mircea și Mănăstirea Plumbuita · Vezi mai mult »

Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, Radio Chișinău, 20 martie 2021) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.

Alexandru Ioan Cuza și București · Alexandru Ioan Cuza și Mănăstirea Plumbuita · Vezi mai mult »

Biserica Ortodoxă

Reprezentarea răsăriteană a botezului lui Iisus Hristos. Preoți ortodocși în Rusia. Catapeteasma dintr-o biserică ortodoxă. Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană) este o comunitate de credință creștină.

Biserica Ortodoxă și București · Biserica Ortodoxă și Mănăstirea Plumbuita · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

București și Țara Românească · Mănăstirea Plumbuita și Țara Românească · Vezi mai mult »

Matei Basarab

Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu) a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654.

București și Matei Basarab · Matei Basarab și Mănăstirea Plumbuita · Vezi mai mult »

Mănăstirea Dealu

Mănăstirea Dealu este o mănăstire de maici situată pe un deal din apropierea orașului Târgoviște (6 km N).

București și Mănăstirea Dealu · Mănăstirea Dealu și Mănăstirea Plumbuita · Vezi mai mult »

Mănăstirea Radu Vodă

Mănăstirea Radu Vodă este o mănăstire din România situată în București, clasată ca monument istoric, cu codul.

București și Mănăstirea Radu Vodă · Mănăstirea Plumbuita și Mănăstirea Radu Vodă · Vezi mai mult »

Mihnea Turcitul

Stema Mihnea al II-lea Turcitul a fost domnul al Țării Românești între septembrie 1577 și iulie 1583 și, din nou, între aprilie 1585 și mai 1591.

București și Mihnea Turcitul · Mihnea Turcitul și Mănăstirea Plumbuita · Vezi mai mult »

Mircea Ciobanul

Mircea al V-lea Ciobanul, a fost domn al Țării Românești.

București și Mircea Ciobanul · Mircea Ciobanul și Mănăstirea Plumbuita · Vezi mai mult »

Popești-Leordeni

Popești-Leordeni este un oraș în județul Ilfov, Muntenia, România.

București și Popești-Leordeni · Mănăstirea Plumbuita și Popești-Leordeni · Vezi mai mult »

Radu cel Mare

Radu cel Mare a fost domn al Țării Românești din septembrie 1495 până în aprilie 1508.

București și Radu cel Mare · Mănăstirea Plumbuita și Radu cel Mare · Vezi mai mult »

Râul Colentina

Râul Colentina este un curs de apă din Muntenia.

București și Râul Colentina · Mănăstirea Plumbuita și Râul Colentina · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

București și România · Mănăstirea Plumbuita și România · Vezi mai mult »

Sofia

Sofia (în), la poalele muntelui Vitoșa, are o populație de (recensământ 2011) cu aglomerație urbană de 1.359.520 în 2011, și este capitala Bulgariei, stat în sud-estul Europei.

București și Sofia · Mănăstirea Plumbuita și Sofia · Vezi mai mult »

Suceava

Suceava (în, în germana veche sau medievală: Sedschopff) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Bucovina, România.

București și Suceava · Mănăstirea Plumbuita și Suceava · Vezi mai mult »

Târgoviște

Târgoviște este municipiul de reședință al județului Dâmbovița, Muntenia, România.

București și Târgoviște · Mănăstirea Plumbuita și Târgoviște · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între București și Mănăstirea Plumbuita

București are 760 de relații, în timp ce Mănăstirea Plumbuita are 65. Așa cum au în comun 17, indicele Jaccard este 2.06% = 17 / (760 + 65).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre București și Mănăstirea Plumbuita. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »