Carol al IV-lea al Spaniei și Pedro al II-lea al Braziliei

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Carol al IV-lea al Spaniei și Pedro al II-lea al Braziliei

Carol al IV-lea al Spaniei vs. Pedro al II-lea al Braziliei

Carol al IV-lea (11 noiembrie 1748 – 20 ianuarie 1819) a fost rege al Spaniei din 14 decembrie 1788 până la abdicarea sa din 19 martie 1808. Pedro al II-lea (n. 2 decembrie 1825 – d. 5 decembrie 1891) a fost al doilea și ultimul împărat al Braziliei.

Carol al III-lea al Spaniei

Carol al III-lea al Spaniei (spaniolă: Carlos III de España; n. 20 ianuarie 1716 – d. 14 decembrie 1788) a fost rege al Spaniei (1759-1788, sub numele de Carlos III de Borbón), rege al Neapolelui și Siciliei (1735-1759, sub numele de Carlo VII), și duce de Parma (1732-1735, ca și Carlo I).

Carol al III-lea al Spaniei și Carol al IV-lea al Spaniei · Carol al III-lea al Spaniei și Pedro al II-lea al Braziliei · Vezi mai mult »

Charlotte de Spania

Charlotte a Spaniei (25 aprilie 1775 - 7 ianuarie 1830) a fost regină a Portugaliei ca soție a regelui Ioan al VI-lea.

Carol al IV-lea al Spaniei și Charlotte de Spania · Charlotte de Spania și Pedro al II-lea al Braziliei · Vezi mai mult »

Marea Britanie

Marea Britanie (în,,, cornică Breten Veur, Scots Graet Breetain) este o insulă din vestul Europei.

Carol al IV-lea al Spaniei și Marea Britanie · Marea Britanie și Pedro al II-lea al Braziliei · Vezi mai mult »

Maria Amalia de Saxonia

Maria Amalia de Saxonia (24 noiembrie 1724 – 27 septembrie 1760) a fost prințesă germană din Casa de Wettin și soția regelui Carol al III-lea al Spaniei.

Carol al IV-lea al Spaniei și Maria Amalia de Saxonia · Maria Amalia de Saxonia și Pedro al II-lea al Braziliei · Vezi mai mult »

Maria Luisa de Parma

Maria Luisa de Parma, regină a Spaniei (9 decembrie 1751, Parma, Italia - 2 ianuarie 1819, Roma, Italia) a fost soția regelui Carol al IV-lea al Spaniei.

Carol al IV-lea al Spaniei și Maria Luisa de Parma · Maria Luisa de Parma și Pedro al II-lea al Braziliei · Vezi mai mult »

Napoleon I

Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.

Carol al IV-lea al Spaniei și Napoleon I · Napoleon I și Pedro al II-lea al Braziliei · Vezi mai mult »