acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Cazul dativ și Element predicativ suplimentar
Cazul dativ și Element predicativ suplimentar au 27 lucruri în comun (în Uniunpedie): Acord (gramatică), Adjectiv, Adjectiv posesiv, Atribut, Cazul nominativ, Complement circumstanțial de mod, Complement indirect, Cuvânt, Diasistemul slav de centru-sud, Limba bosniacă, Limba croată, Limba engleză, Limba franceză, Limba maghiară, Limba muntenegreană, Limba română, Limba sârbă, Limbă (comunicare), Lingvistică, Nume predicativ, Numeral, Prepoziție, Pronume, Propoziție gramaticală, Sintaxă, Subiect (gramatică), Substantiv.
Acord (gramatică)
În gramatică, acordul este manifestarea relației sintactice dintre două (sau mai multe) cuvinte prin modificări morfologice ale unuia din cuvintele implicate.
Acord (gramatică) și Cazul dativ · Acord (gramatică) și Element predicativ suplimentar ·
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Adjectiv și Cazul dativ · Adjectiv și Element predicativ suplimentar ·
Adjectiv posesiv
Adjectivul posesiv este un adjectiv pronominal care determină un substantiv, referindu-se în același timp la posesorul lucrului, ființei sau noțiunii (numite cu un cuvânt obiect posedat) exprimate de acel substantiv.
Adjectiv posesiv și Cazul dativ · Adjectiv posesiv și Element predicativ suplimentar ·
Atribut
În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.
Atribut și Cazul dativ · Atribut și Element predicativ suplimentar ·
Cazul nominativ
În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.
Cazul dativ și Cazul nominativ · Cazul nominativ și Element predicativ suplimentar ·
Complement circumstanțial de mod
Complementul circumstanțial de mod este complementul circumstanțial care arată cum se desfășoară o acțiune sau arată cum se înfățișează o însușire.
Cazul dativ și Complement circumstanțial de mod · Complement circumstanțial de mod și Element predicativ suplimentar ·
Complement indirect
În sintaxa tradițională a unor limbi, complementul indirect, numit și obiect indirect sau complement de obiect indirect, este o parte de propoziție secundară greu de definit, din cauza caracterului său eterogen din punctul de vedere al formei și al conținutuluiAvram 1997, p. 374–379.
Cazul dativ și Complement indirect · Complement indirect și Element predicativ suplimentar ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Cazul dativ și Cuvânt · Cuvânt și Element predicativ suplimentar ·
Diasistemul slav de centru-sud
Diasistemul slav de centru-sud (în limba croată srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav, centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav sau centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav) este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.
Cazul dativ și Diasistemul slav de centru-sud · Diasistemul slav de centru-sud și Element predicativ suplimentar ·
Limba bosniacă
Limba bosniacă (bosanski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci.
Cazul dativ și Limba bosniacă · Element predicativ suplimentar și Limba bosniacă ·
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Cazul dativ și Limba croată · Element predicativ suplimentar și Limba croată ·
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Cazul dativ și Limba engleză · Element predicativ suplimentar și Limba engleză ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Cazul dativ și Limba franceză · Element predicativ suplimentar și Limba franceză ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Cazul dativ și Limba maghiară · Element predicativ suplimentar și Limba maghiară ·
Limba muntenegreană
Limba muntenegreană (crnogorski jezik, црногорски језик) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni.
Cazul dativ și Limba muntenegreană · Element predicativ suplimentar și Limba muntenegreană ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Cazul dativ și Limba română · Element predicativ suplimentar și Limba română ·
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Cazul dativ și Limba sârbă · Element predicativ suplimentar și Limba sârbă ·
Limbă (comunicare)
Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.
Cazul dativ și Limbă (comunicare) · Element predicativ suplimentar și Limbă (comunicare) ·
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Cazul dativ și Lingvistică · Element predicativ suplimentar și Lingvistică ·
Nume predicativ
În gramaticile tradiționale ale limbii române, termenul „nume predicativ” denumește una din părțile componente ale predicatului nominal, cealaltă fiind un verb copulativ.
Cazul dativ și Nume predicativ · Element predicativ suplimentar și Nume predicativ ·
Numeral
În gramatica tradițională, numeralul este o clasă de cuvinte omogenă din punct de vedere semantic, exprimând ideea de număr, dând indicații de cantitate, dar eterogenă în privința morfologiei și a funcțiilor sintactice ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca adjective, fie ca substantive, fie ca pronume, fie ca adverbe, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice.
Cazul dativ și Numeral · Element predicativ suplimentar și Numeral ·
Prepoziție
În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.
Cazul dativ și Prepoziție · Element predicativ suplimentar și Prepoziție ·
Pronume
În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.
Cazul dativ și Pronume · Element predicativ suplimentar și Pronume ·
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Cazul dativ și Propoziție gramaticală · Element predicativ suplimentar și Propoziție gramaticală ·
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Cazul dativ și Sintaxă · Element predicativ suplimentar și Sintaxă ·
Subiect (gramatică)
În sintaxa tradițională, subiectul este acea „parte principală de propoziție despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Cazul dativ și Subiect (gramatică) · Element predicativ suplimentar și Subiect (gramatică) ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Cazul dativ și Substantiv · Element predicativ suplimentar și Substantiv ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Cazul dativ și Element predicativ suplimentar
- Ceea ce au în comun cu Cazul dativ și Element predicativ suplimentar
- Similarități între Cazul dativ și Element predicativ suplimentar
Comparație între Cazul dativ și Element predicativ suplimentar
Cazul dativ are 67 de relații, în timp ce Element predicativ suplimentar are 50. Așa cum au în comun 27, indicele Jaccard este 23.08% = 27 / (67 + 50).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Cazul dativ și Element predicativ suplimentar. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
