acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Compunere (lingvistică) și Formare de cuvinte
Compunere (lingvistică) și Formare de cuvinte au 55 lucruri în comun (în Uniunpedie): Acronim, Afix, ALGOL, Angela Bidu-Vrănceanu, Articol (gramatică), Autobuz, Împrumut (lingvistică), Brunch, Buda, Canal (dezambiguizare), Căile Ferate Române, Croația, Cuvânt, Cuvânt telescopat, Derivare (lingvistică), Diasistemul slav de centru-sud, Dicționar, Fonetică, Gaz, Gramatică, Indicativ, Lexic, Lexicalizare, Limba bosniacă, Limba croată, Limba engleză, Limba franceză, Limba germană, Limba maghiară, Limba muntenegreană, ..., Limba română, Limba sârbă, Lingvistică, Literă, Malév, Mic dejun, Număr (gramatică), Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Persoană (gramatică), Petrol, Prânz, Prepoziție, Prezent (gramatică), Pronunție, Reduplicare, Registru de limbă, Siglă, Sintagmă, Substantiv, Sunet (fonetică), Televiziune, Toponimie, Tunel, Tunelul Canalului Mânecii, Verb. Extinde indicele (25 Mai Mult) »
Acronim
În lingvistică, un acronim este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se segmente inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexical.
Acronim și Compunere (lingvistică) · Acronim și Formare de cuvinte ·
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Afix și Compunere (lingvistică) · Afix și Formare de cuvinte ·
ALGOL
ALGOL (prescurtare de la ALGOrithmic Language) este un limbaj de programare adecvat scrierii algoritmilor.
ALGOL și Compunere (lingvistică) · ALGOL și Formare de cuvinte ·
Angela Bidu-Vrănceanu
Angela Vrănceanu (născută Bidu) este o specialistă în semantică, lexicologie, lingvistică teoretică și aplicată, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.
Angela Bidu-Vrănceanu și Compunere (lingvistică) · Angela Bidu-Vrănceanu și Formare de cuvinte ·
Articol (gramatică)
fără articole În gramatica tradițională, articolul este o „parte de vorbire flexibilă cu rol de instrument gramatical, care însoțește în unele limbi substantivul și arată în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Articol (gramatică) și Compunere (lingvistică) · Articol (gramatică) și Formare de cuvinte ·
Autobuz
Un autobuz modern Solbus Autobuz Otokar Kent C pe linia 381, București Autobuz ''Ayats'' cu etaj descoperit (Open Top Double-Decker) în Constanța City Tour Autobuz Dac 117 UD în Târgu Jiu Autobuzul este un autovehicul de dimensiuni mari care este folosit pentru a transporta un număr mare de pasageri și este în general folosit pentru transportul în comun, urban sau interurban.
Autobuz și Compunere (lingvistică) · Autobuz și Formare de cuvinte ·
Împrumut (lingvistică)
În lingvistica comparativă, lingvistica istorică și sociolingvistică, termenul împrumut denumește preluarea unor elemente lingvistice de către un idiom (limbă, dialect) de la alt idiomCrystal 2008, p. 58.
Împrumut (lingvistică) și Compunere (lingvistică) · Împrumut (lingvistică) și Formare de cuvinte ·
Brunch
Brunch, exemplu Brunch-ul este o combinație între micul dejun și prânz.
Brunch și Compunere (lingvistică) · Brunch și Formare de cuvinte ·
Buda
Reprezentarea oraşului Buda în cronica lui Hartmann Schedel Buda (în) a fost un oraș de sine stătător situat pe malul vestic al Dunării, în Regatul Ungariei.
Buda și Compunere (lingvistică) · Buda și Formare de cuvinte ·
Canal (dezambiguizare)
Termenul de Canal (ital. canale.
Canal (dezambiguizare) și Compunere (lingvistică) · Canal (dezambiguizare) și Formare de cuvinte ·
Căile Ferate Române
Locomotivă Clasa 40 Căile Ferate Române (CFR) este compania națională de transport feroviar a României.
Compunere (lingvistică) și Căile Ferate Române · Căile Ferate Române și Formare de cuvinte ·
Croația
Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.
Compunere (lingvistică) și Croația · Croația și Formare de cuvinte ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Compunere (lingvistică) și Cuvânt · Cuvânt și Formare de cuvinte ·
Cuvânt telescopat
Tipuri de furculinguri În lingvistică, prin cuvânt telescopat se înțelege în general un cuvânt nou format prin combinarea a două cuvinte existente, astfel încât cel puțin unul din ele este trunchiat.
Compunere (lingvistică) și Cuvânt telescopat · Cuvânt telescopat și Formare de cuvinte ·
Derivare (lingvistică)
În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din altaConstantinescu-Dobridor 1980, p. 149.
Compunere (lingvistică) și Derivare (lingvistică) · Derivare (lingvistică) și Formare de cuvinte ·
Diasistemul slav de centru-sud
Diasistemul slav de centru-sud (în limba croată srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav, centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav sau centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav) este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.
Compunere (lingvistică) și Diasistemul slav de centru-sud · Diasistemul slav de centru-sud și Formare de cuvinte ·
Dicționar
Dicționar de latină în mai multe volume Un dicționar sau lexicon este o lucrare lexicografică care cuprinde o parte semnificativă dintre cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu al științei, literaturii, artei etc., așezate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică), având în general definiția sensurilor cuvântului împreună cu pronunție, etimologie și alte informații, sau o listă de cuvinte însoțite de traducerile lor într-o altă limbă.
Compunere (lingvistică) și Dicționar · Dicționar și Formare de cuvinte ·
Fonetică
Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.
Compunere (lingvistică) și Fonetică · Fonetică și Formare de cuvinte ·
Gaz
Gazul este una din stările de agregare ale materiei.
Compunere (lingvistică) și Gaz · Formare de cuvinte și Gaz ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Compunere (lingvistică) și Gramatică · Formare de cuvinte și Gramatică ·
Indicativ
În gramatică, indicativul este un mod personal al verbului, care are drept valoare semantică specifică exprimarea unor acțiuni, întâmplări, stări etc.
Compunere (lingvistică) și Indicativ · Formare de cuvinte și Indicativ ·
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Compunere (lingvistică) și Lexic · Formare de cuvinte și Lexic ·
Lexicalizare
În lingvistică, termenul lexicalizare are mai multe sensuri.
Compunere (lingvistică) și Lexicalizare · Formare de cuvinte și Lexicalizare ·
Limba bosniacă
Limba bosniacă (bosanski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci.
Compunere (lingvistică) și Limba bosniacă · Formare de cuvinte și Limba bosniacă ·
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Compunere (lingvistică) și Limba croată · Formare de cuvinte și Limba croată ·
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Compunere (lingvistică) și Limba engleză · Formare de cuvinte și Limba engleză ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Compunere (lingvistică) și Limba franceză · Formare de cuvinte și Limba franceză ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Compunere (lingvistică) și Limba germană · Formare de cuvinte și Limba germană ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Compunere (lingvistică) și Limba maghiară · Formare de cuvinte și Limba maghiară ·
Limba muntenegreană
Limba muntenegreană (crnogorski jezik, црногорски језик) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni.
Compunere (lingvistică) și Limba muntenegreană · Formare de cuvinte și Limba muntenegreană ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Compunere (lingvistică) și Limba română · Formare de cuvinte și Limba română ·
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Compunere (lingvistică) și Limba sârbă · Formare de cuvinte și Limba sârbă ·
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Compunere (lingvistică) și Lingvistică · Formare de cuvinte și Lingvistică ·
Literă
O literă este un semn grafic din scrierea segmentală a unei limbi, corespunzând unui fonem.
Compunere (lingvistică) și Literă · Formare de cuvinte și Literă ·
Malév
Malév Boeing 737 Sediul Malév Malév (prescurtare de la Magyar Légiközlekedési Vállalat), a fost linia aeriană națională a Ungariei înființată în 1956 ca urmașul companiei ungaro-sovietice Maszovlet.
Compunere (lingvistică) și Malév · Formare de cuvinte și Malév ·
Mic dejun
Pâine prăjită cu jumări. Mic dejun francez Mic dejun englez Mic dejun tradițional japonez Micul dejun este o mâncare care se ia de regulă dimineața.
Compunere (lingvistică) și Mic dejun · Formare de cuvinte și Mic dejun ·
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Compunere (lingvistică) și Număr (gramatică) · Formare de cuvinte și Număr (gramatică) ·
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (în engleză: North Atlantic Treaty Organization, NATO; în franceză: Organisation du traité de l'Atlantique nord, OTAN), cunoscută și ca Alianța Atlanticului de Nord, este o alianță politico-militară ce reunește 31 de țări din Europa și America de Nord.
Compunere (lingvistică) și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord · Formare de cuvinte și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord ·
Persoană (gramatică)
În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.
Compunere (lingvistică) și Persoană (gramatică) · Formare de cuvinte și Persoană (gramatică) ·
Petrol
Un vas cu o mostră de petrol Scenă din ''Jurasicul superior''; în prim-plan sunt doi ''Compsognathus'', în spate o turmă de ''Iguanodon''. (Pictură de G. Boeggemann) Ignacy Łukasiewicz (1822-1882) a descoperit rafinarea benzinei din țiței Rezervele mondiale de petrol din 2009. Petrolul, sau țițeiul, împreună cu cărbunii și gazele naturale fac parte din zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarța Pământului.
Compunere (lingvistică) și Petrol · Formare de cuvinte și Petrol ·
Prânz
O mâncare de prânz Un prânz sau dejun este masa principală a zilei.
Compunere (lingvistică) și Prânz · Formare de cuvinte și Prânz ·
Prepoziție
În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.
Compunere (lingvistică) și Prepoziție · Formare de cuvinte și Prepoziție ·
Prezent (gramatică)
În gramatică, termenul „prezent” denumește în sens general o valoare temporală de bază, cea care exprimă caracterul actual al unei acțiuni, opunându-se altor două valori temporale fundamentale, trecutul și viitorul.
Compunere (lingvistică) și Prezent (gramatică) · Formare de cuvinte și Prezent (gramatică) ·
Pronunție
În fonetică, termenii pronunție, pronunțare și rostire au două sensuri principale.
Compunere (lingvistică) și Pronunție · Formare de cuvinte și Pronunție ·
Reduplicare
În lingvistică, reduplicarea este repetarea în formă identică sau puțin diferită a unui morfem legat sau a unui cuvânt autonom.
Compunere (lingvistică) și Reduplicare · Formare de cuvinte și Reduplicare ·
Registru de limbă
În sociolingvistică, termenul „registru de limbă” denumește un tip de varietate a limbii pentru care se întâlnesc tratări diferite și totodată alți termeni pentru a-l denumi, în funcție de școala lingvistică sau de lingvistBidu-Vrănceanu 1997, p. 407.
Compunere (lingvistică) și Registru de limbă · Formare de cuvinte și Registru de limbă ·
Siglă
Universității „Lucian Blaga” din Sibiu cuprinzând sigla de la numele instituției În lingvistică, o siglă este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se literele inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexicalBidu-Vrănceanu 1997, p. 449.
Compunere (lingvistică) și Siglă · Formare de cuvinte și Siglă ·
Sintagmă
Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.
Compunere (lingvistică) și Sintagmă · Formare de cuvinte și Sintagmă ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Compunere (lingvistică) și Substantiv · Formare de cuvinte și Substantiv ·
Sunet (fonetică)
În fonetică, un sunet este un fenomen acustic (vezi articolul Sunet) articulat, adică pronunțat deslușit prin mișcarea organelor care îl emit în limbajul uman, și este receptat în procesul de comunicare ca cel mai mic segment discret perceptibil al fluxului vorbiriiBidu-Vrănceanu 1997, p. 493.
Compunere (lingvistică) și Sunet (fonetică) · Formare de cuvinte și Sunet (fonetică) ·
Televiziune
Regia tehnică a unei televiziuni moderne Televiziunea (prescurtat TV, în engleză: television) poate fi definită ca un ansamblu de principii, metode și tehnici utilizate pentru transmiterea electrică pe un canal de comunicație a imaginilor și sunetelor în mișcare.
Compunere (lingvistică) și Televiziune · Formare de cuvinte și Televiziune ·
Toponimie
În onomastică, ramură a lingvisticii, toponimia sau toponomastica este o subramură care studiază toponimele, adică numele proprii de locuri, având în vedere mai multe aspecte: originea, tipologia, sensul, structura lor etc.
Compunere (lingvistică) și Toponimie · Formare de cuvinte și Toponimie ·
Tunel
Portalul sudic al tunelului de canal Chirk, de 421 m lungime (Marea Britanie) tunelului feroviar Lötschberg (Elveția) Tunelul este o construcție inginerească, deseori foarte ingenioasă, care permite realizarea unei căi de comunicație subterane, străbătând, după un anumit traseu, masa rocilor de munte (tuneluri de munte), a rocilor din orașe la mică adâncime (metrouri și alte tuneluri orășenești) sau a rocilor de sub fundul apelor (tuneluri sub ape curgătoare, lacuri sau strâmtori maritime). Cele mai lungi tuneluri din lume sunt: Tunelul de bază Gotthard, Tunelul Seikan, Tunelul Canalului Mânecii și Tunelul Laerdal.
Compunere (lingvistică) și Tunel · Formare de cuvinte și Tunel ·
Tunelul Canalului Mânecii
Harta Tunelului Canalului Mânecii Tunelul Canalului Mânecii (în engleză Channel Tunnel, "Tunelul Canalului", în franceză Tunnel sous la Manche, "Tunelul pe sub Canalul Mânecii") este un tunel feroviar submarin, lung de 50,5 km, care leagă vestul Franței cu sud-estul Angliei, pe sub Canalul Mânecii.
Compunere (lingvistică) și Tunelul Canalului Mânecii · Formare de cuvinte și Tunelul Canalului Mânecii ·
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Compunere (lingvistică) și Verb · Formare de cuvinte și Verb ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Compunere (lingvistică) și Formare de cuvinte
- Ceea ce au în comun cu Compunere (lingvistică) și Formare de cuvinte
- Similarități între Compunere (lingvistică) și Formare de cuvinte
Comparație între Compunere (lingvistică) și Formare de cuvinte
Compunere (lingvistică) are 164 de relații, în timp ce Formare de cuvinte are 124. Așa cum au în comun 55, indicele Jaccard este 19.10% = 55 / (164 + 124).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Compunere (lingvistică) și Formare de cuvinte. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
