acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Elveția și Germania
Elveția și Germania au 61 lucruri în comun (în Uniunpedie): Agnosticism, Al Doilea Război Mondial, Albert Einstein, Alpi, Antanta, Ateism, Austria, Biserica Latină, Biserica Ortodoxă, Budism, Burgundia, Carol cel Mare, Casa de Habsburg, Congresul de la Viena, Consiliul Europei, Creștinism, Energie electrică, Europa Centrală, Eurostat, Fondul Monetar Internațional, Franța, Galia, Germani, Germania, Germania Nazistă, Hinduism, Imperiul Carolingian, Imperiul Roman, Islam, Italia, ..., Iudaism, Iulius Cezar, Japonia, Limba germană, Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO, Luftwaffe, Musulman, Napoleon I, Organizația Națiunilor Unite, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Pacea Westfalică, Paritatea puterii de cumpărare, Planul Marshall, Premiul Nobel, Primul Război Mondial, Produs intern brut, Programul Apollo, Protestantism, Protocolul de la Kyoto, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul franco-prusac, Războiul Rece, Republică, Republică federală, Revoluția de la 1848, Revoluția Franceză, Rin, Sfântul Imperiu Roman, Spațiul Schengen, Uniunea Europeană, Zona temperată. Extinde indicele (31 Mai Mult) »
Agnosticism
Agnosticismul este concepția filozofică potrivit căreia adevărul anumitor afirmații, mai ales afirmații teologice privind existența unui Dumnezeu sau a unor zei, este fie necunoscut, fie imposibil de aflat.
Agnosticism și Elveția · Agnosticism și Germania ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Elveția · Al Doilea Război Mondial și Germania ·
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Albert Einstein și Elveția · Albert Einstein și Germania ·
Alpi
Alpii în Valea Chamonix Alpii - harta fizică Alpii - harta fizică și granițele țărilor pe teritoriul cărora se află Alpii sunt un lanț muntos din Europa, care se întinde din Austria și Slovenia până în sud-estul Franței, trecând prin nordul Italiei, sudul Elveției, Liechtenstein și sudul Germaniei.
Alpi și Elveția · Alpi și Germania ·
Antanta
A nu se confunda cu Tripla Intervenție sau cu Tripla Alianță. Antanta (sau Tripla Înțelegere) a fost un bloc politico-militar creat cu puțin timp înainte de Primul Război Mondial și format din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus.
Antanta și Elveția · Antanta și Germania ·
Ateism
Baronul d'Holbach Ateismul reprezintă, într-un sens larg, respingerea credinței în existența unor zeități.
Ateism și Elveția · Ateism și Germania ·
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Austria și Elveția · Austria și Germania ·
Biserica Latină
Biserica Latină sau Biserica Romei (în sau Ecclesia Latina) este partea Bisericii Catolice care folosește ritul latin.
Biserica Latină și Elveția · Biserica Latină și Germania ·
Biserica Ortodoxă
Reprezentarea răsăriteană a botezului lui Iisus Hristos. Preoți ortodocși în Rusia. Catapeteasma dintr-o biserică ortodoxă. Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană) este o comunitate de credință creștină.
Biserica Ortodoxă și Elveția · Biserica Ortodoxă și Germania ·
Budism
Budismul este o religie și o filozofie orientală.
Budism și Elveția · Budism și Germania ·
Burgundia
Burgundia (în) a fost una dintre cele 26 regiuni ale Franței de până la reforma administrativ-teritorială din 2014.
Burgundia și Elveția · Burgundia și Germania ·
Carol cel Mare
Carol cel Mare (în germană Karl I, der Große, latină Carolus Magnus, franceză/engleză Charlemagne), a fost rege al francilor din 768 până la moarte, și fondator al Imperiului Carolingian.
Carol cel Mare și Elveția · Carol cel Mare și Germania ·
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Casa de Habsburg și Elveția · Casa de Habsburg și Germania ·
Congresul de la Viena
Congresul de la Viena (Wiener Kongress) a fost o conferință a ambasadorilor statelor europene prezidată de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care și-a desfășurat lucrările în Viena în mod oficial din noiembrie 1814 până în 1815.
Congresul de la Viena și Elveția · Congresul de la Viena și Germania ·
Consiliul Europei
Consiliul Europei (CoE; Conseil de l'Europe) este o organizație internațională, interguvernamentală și regională.
Consiliul Europei și Elveția · Consiliul Europei și Germania ·
Creștinism
Răspândirea actuală a creștinismului în lume. Bazilica Sfântul Petru din Roma, cea mai mare biserică din lume și unul dintre cele mai importante centre ale religiei creștine. Creștinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, alături de iudaism și islam.
Creștinism și Elveția · Creștinism și Germania ·
Energie electrică
Energia electrică este energia asociată electricității.
Elveția și Energie electrică · Energie electrică și Germania ·
Europa Centrală
Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.
Elveția și Europa Centrală · Europa Centrală și Germania ·
Eurostat
Eurostat este organismul care se ocupă cu statistica al Comisiei Europene.
Elveția și Eurostat · Eurostat și Germania ·
Fondul Monetar Internațional
Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație internațională cu 188 de state membre.
Elveția și Fondul Monetar Internațional · Fondul Monetar Internațional și Germania ·
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Elveția și Franța · Franța și Germania ·
Galia
Galia (în latină Gallia, și în greacă Galatia) a fost regiunea Europei de Vest care includea nordul Italiei moderne, Franța, Belgia, Elveția occidentală și părți ale Olandei și ale Germaniei pe partea vestică a fluviului Rin.
Elveția și Galia · Galia și Germania ·
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Elveția și Germani · Germani și Germania ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Elveția și Germania · Germania și Germania ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Elveția și Germania Nazistă · Germania și Germania Nazistă ·
Hinduism
Statuie a lui Shiva meditând Hinduismul este o religie originară din India și cea mai răspândită credință din această țară.
Elveția și Hinduism · Germania și Hinduism ·
Imperiul Carolingian
Imperiul Carolingian (800–888) este un termen istoriografic care se referă la regatul francilor condus de dinastia Carolingiană în Evul Mediu Timpuriu.
Elveția și Imperiul Carolingian · Germania și Imperiul Carolingian ·
Imperiul Roman
Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.
Elveția și Imperiul Roman · Germania și Imperiul Roman ·
Islam
Kaaba, în Mecca (Arabia Saudită), este centrul islamului. Musulmanii din toată lumea vin aici pentru rugăciune în unitate. Islamul (pronunție în limba română: /ˈislɑːm/; în arabă: إسلام) este o religie avraamică, monoteistă, fiind a doua religie în lume în ceea ce privește numărul de adepți, după creștinism.
Elveția și Islam · Germania și Islam ·
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Elveția și Italia · Germania și Italia ·
Iudaism
Obiecte de cult ale iudaismului. Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică: יהודה, Yehudah, „Iuda”; în ebraică: יַהֲדוּת, Yahadut, caracterele distinctive a iudaicului eáqnov), cunoscut și sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu.
Elveția și Iudaism · Germania și Iudaism ·
Iulius Cezar
Gaius Iulius Caesar (în limba latină IMP•C•IVLIVS•CAESAR•DIVVS, în română cunoscut și ca Iulius Cezar) a fost un conducător politic și general roman și una dintre cele mai influente și mai controversate personalități din istorie.
Elveția și Iulius Cezar · Germania și Iulius Cezar ·
Japonia
Japonia (în,, sens literal: „originea soarelui”) este o țară insulară din Asia de Est, situată pe un lanț de insule aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeană.
Elveția și Japonia · Germania și Japonia ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Elveția și Limba germană · Germania și Limba germană ·
Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO
Emblema Patrimoniului Mondial Drapelul Patrimoniului Mondial UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a propus un plan de protejare a bunurilor culturale și naturale din lume, prin Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, aprobată în 1972.
Elveția și Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO · Germania și Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO ·
Luftwaffe
Deutsche Luftwaffe (traducere literală: „Arma aerului germană” cu sensul „Armata aeriană germană”) este numele folosit în mod obișnuit pentru forțele aeriene militare ale Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial, ca parte integrantă al Wehrmacht-ului.
Elveția și Luftwaffe · Germania și Luftwaffe ·
Musulman
Musulmanul (în arabă مسلم, feminin مسلمة) este o persoană adeptă a religiei Islam, o religie monoteistă și avraamică bazată pe Coran.
Elveția și Musulman · Germania și Musulman ·
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Elveția și Napoleon I · Germania și Napoleon I ·
Organizația Națiunilor Unite
Sediul ONU din New York Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume.
Elveția și Organizația Națiunilor Unite · Germania și Organizația Națiunilor Unite ·
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este o organizație internațională a acelor națiuni dezvoltate care acceptă principiile democrației reprezentative și a economiei de piață libere.
Elveția și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică · Germania și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ·
Pacea Westfalică
Primăria orașului Münster, unde a fost semnată o parte din tratatele de pace Pacea Westfalică este un tratat de pace încheiat în anul 1648 prin care a fost pus capăt Războiului de Treizeci de Ani.
Elveția și Pacea Westfalică · Germania și Pacea Westfalică ·
Paritatea puterii de cumpărare
În economie, paritatea puterii de cumpărare (PPC) este o metodă folosită pentru a calcula o rată de schimb alternativă între monedele a două țări.
Elveția și Paritatea puterii de cumpărare · Germania și Paritatea puterii de cumpărare ·
Planul Marshall
Planul Marshall (în engleză: The Marshall Plan, cu numele oficial European Recovery Program (ERP)), a fost primul plan de reconstrucție conceput de către Statele Unite ale Americii și destinat țărilor europene afectate de Al Doilea Război Mondial.
Elveția și Planul Marshall · Germania și Planul Marshall ·
Premiul Nobel
Prima pagină din testamentul lui Alfred Nobel Premiile Nobel (în limba suedeză, „Nobel” se pronunță, deci accentuat pe a doua silabă) au fost create de omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei (1867), care, prin testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității".
Elveția și Premiul Nobel · Germania și Premiul Nobel ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Elveția și Primul Război Mondial · Germania și Primul Război Mondial ·
Produs intern brut
Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an.
Elveția și Produs intern brut · Germania și Produs intern brut ·
Programul Apollo
Programul Apollo a fost o serie de zboruri spațiale pilotate efectuate de Statele Unite ale Americii (NASA), folosind astronava Apollo și racheta purtătoare Saturn 5, între anii 1961 și 1975.
Elveția și Programul Apollo · Germania și Programul Apollo ·
Protestantism
Protestantismul este unul dintre cele trei mari curente existente, în prezent, în creștinism.
Elveția și Protestantism · Germania și Protestantism ·
Protocolul de la Kyoto
Protocolul de la Kyoto este un acord internațional privind mediul.
Elveția și Protocolul de la Kyoto · Germania și Protocolul de la Kyoto ·
Războiul de Treizeci de Ani
Războiul de Treizeci de Ani a durat din 1618 până în 1648 și a fost un război purtat sub pretext religios.
Elveția și Războiul de Treizeci de Ani · Germania și Războiul de Treizeci de Ani ·
Războiul franco-prusac
Războiul franco-german sau Războiul franco-prusac, de multe ori numit în Franța Războiul din 1870 (19 iulie 1870-10 mai 1871) a fost un conflict dintre Franța și Prusia, care a fost sprijinită de Confederația Germană de Nord și statele sud-germane Baden, Württemberg și Bavaria.
Elveția și Războiul franco-prusac · Germania și Războiul franco-prusac ·
Războiul Rece
Războiul Rece a fost o perioadă de tensiuni geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică, respectiv dintre aliații lor din Blocul Vestic și Blocul Estic.
Elveția și Războiul Rece · Germania și Războiul Rece ·
Republică
Republica este o formă de guvernământ în care puterea (legislativă, executivă și judecătorească) este exercitată de reprezentanți aleși (direct sau indirect) de cetățeni pentru o perioadă predeterminată de timp.
Elveția și Republică · Germania și Republică ·
Republică federală
O republică federală este o federație de state cu o formă de guvernământ republicană.
Elveția și Republică federală · Germania și Republică federală ·
Revoluția de la 1848
Revoluția de la 1848 a fost o revoltă naționalistă a burgheziei europene desfășurată în anii 1848 - 1849, îndreptată împotriva ordinii încă supranaționale stabilite de Congresul de la Viena (1814 - 1815).
Elveția și Revoluția de la 1848 · Germania și Revoluția de la 1848 ·
Revoluția Franceză
Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.
Elveția și Revoluția Franceză · Germania și Revoluția Franceză ·
Rin
Rinul (în) este un fluviu în Europa.
Elveția și Rin · Germania și Rin ·
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Elveția și Sfântul Imperiu Roman · Germania și Sfântul Imperiu Roman ·
Spațiul Schengen
Irlandei i s-a permis să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul său. Spațiul Schengen („Tratatul de la Schengen”) este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen.
Elveția și Spațiul Schengen · Germania și Spațiul Schengen ·
Uniunea Europeană
Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa.
Elveția și Uniunea Europeană · Germania și Uniunea Europeană ·
Zona temperată
Hartă politică a lumii indicând în verde cele două zone temperate ale planetei noastre, cea nordică și cea sudică. Zona de climă temperată indică în geografie cele două zone din emisferele nordică și sudică care sunt cuprinse între latitudinile tropicelor și ale cercurilor polare.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Elveția și Germania
- Ceea ce au în comun cu Elveția și Germania
- Similarități între Elveția și Germania
Comparație între Elveția și Germania
Elveția are 325 de relații, în timp ce Germania are 541. Așa cum au în comun 61, indicele Jaccard este 7.04% = 61 / (325 + 541).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Elveția și Germania. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
