acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Istoria Bucureștiului și Nicolae Iorga
Istoria Bucureștiului și Nicolae Iorga au 30 lucruri în comun (în Uniunpedie): Academia Română, Al Doilea Război Mondial, Anglia, Anticomunism, Ateneul Român, Austria, București, Cimitirul Bellu, Constantin Brâncoveanu, Cutremurul din 1940 (România), Țara Românească, Franța, George Călinescu, Gheorghe Ionescu-Gion (istoric), Istanbul, Mihai Viteazul, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Iorga, Paris, Peninsula Balcanică, Perioada interbelică, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, Revoluția de la 1821, Statele Unite ale Americii, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București, Tudor Vladimirescu, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Universitatea din București, Universul (ziar), Vasile Pârvan.
Academia Română
Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România.
Academia Română și Istoria Bucureștiului · Academia Română și Nicolae Iorga ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Istoria Bucureștiului · Al Doilea Război Mondial și Nicolae Iorga ·
Anglia
Anglia (în) este o țară care face parte din Regatul Unit.
Anglia și Istoria Bucureștiului · Anglia și Nicolae Iorga ·
Anticomunism
Discursul anticomunist al președintelui american John F. Kennedy, la care s-au adunat peste 300.000 de oameni în Berlinul de Vest (26 iunie 1963), unde a rostit cuvintele celebre „Ich bin ein Berliner“). Anticomunismul este o ideologie a opoziției față de organizațiile, guvernele și ideologiile comuniste.
Anticomunism și Istoria Bucureștiului · Anticomunism și Nicolae Iorga ·
Ateneul Român
Ateneul Român este o sală de concerte din București, situată pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu (în partea nordică a Pieței Revoluției).
Ateneul Român și Istoria Bucureștiului · Ateneul Român și Nicolae Iorga ·
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Austria și Istoria Bucureștiului · Austria și Nicolae Iorga ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Istoria Bucureștiului · București și Nicolae Iorga ·
Cimitirul Bellu
Bustul funerar al artistei Marioara Tănase Mormântul lui Mihai Eminescu. Basorelieful din medalion sculptat de Ion Georgescu Cimitirul Șerban Vodă (în limbaj popular „Cimitirul Bellu”) este un cimitir din București, România.
Cimitirul Bellu și Istoria Bucureștiului · Cimitirul Bellu și Nicolae Iorga ·
Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
Constantin Brâncoveanu și Istoria Bucureștiului · Constantin Brâncoveanu și Nicolae Iorga ·
Cutremurul din 1940 (România)
Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter (7,7 Mw), produs la ora 3:39 dimineața, pe data de 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de circa 133 km.
Cutremurul din 1940 (România) și Istoria Bucureștiului · Cutremurul din 1940 (România) și Nicolae Iorga ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Istoria Bucureștiului și Țara Românească · Nicolae Iorga și Țara Românească ·
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Franța și Istoria Bucureștiului · Franța și Nicolae Iorga ·
George Călinescu
George Călinescu (n. 19 iunie 1899, București – d. 12 martie 1965, Otopeni) a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă.
George Călinescu și Istoria Bucureștiului · George Călinescu și Nicolae Iorga ·
Gheorghe Ionescu-Gion (istoric)
Gheorghe Ionescu-Gion (n. 14 octombrie 1857, Pitești – d. 29 iunie 1904, București) a fost un profesor, istoric, ziarist, publicist, cronicar literar și teatral, secretar general al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, inspector general în învățământul secundar, vicepreședinte al Ateneului Român, membru corespondent al Academiei Române.
Gheorghe Ionescu-Gion (istoric) și Istoria Bucureștiului · Gheorghe Ionescu-Gion (istoric) și Nicolae Iorga ·
Istanbul
Sfintei Sofia din Istanbul Imagine din satelit a Istanbulului și a strâmtorii Bosfor Istanbul, Turnul Fecioarei Istanbul, numit în antichitatea greacă Byzantion, apoi, după anul 330 d.Hr., Constantinopol — în, a fost capitală a Imperiului Roman, pentru două scurte perioade dintre anii 324-395, a Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin de istoriografia umanistă, între 395-1204, a Imperiului Latin de Constantinopol între 1204-1261, apoi din nou a Imperiul Bizantin refăcut, între 1261-1453 și a Imperiului Otoman până la proclamarea Republicii Turcia, la 13 octombrie 1923.
Istanbul și Istoria Bucureștiului · Istanbul și Nicolae Iorga ·
Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
Istoria Bucureștiului și Mihai Viteazul · Mihai Viteazul și Nicolae Iorga ·
Mihail Kogălniceanu
Mihail Kogălniceanu a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit cel de-al treilea prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol.
Istoria Bucureștiului și Mihail Kogălniceanu · Mihail Kogălniceanu și Nicolae Iorga ·
Nicolae Iorga
Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.
Istoria Bucureștiului și Nicolae Iorga · Nicolae Iorga și Nicolae Iorga ·
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
Istoria Bucureștiului și Paris · Nicolae Iorga și Paris ·
Peninsula Balcanică
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.
Istoria Bucureștiului și Peninsula Balcanică · Nicolae Iorga și Peninsula Balcanică ·
Perioada interbelică
Perioada interbelică desemnează intervalul de 21 de ani între cele două războaie mondiale (1918-1939).
Istoria Bucureștiului și Perioada interbelică · Nicolae Iorga și Perioada interbelică ·
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești
Principatele Unite Moldova și Țara Românească, uzual Principatele Unite, au fost un stat format prin unirea dintre Principatele Dunărene Moldova și Țara Românească în perioada 1856–1862, printr-un proces al cărui moment definitoriu a fost constituirea în 1859 a uniunii personale prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza.
Istoria Bucureștiului și Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești · Nicolae Iorga și Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești ·
Revoluția de la 1821
Revoluția de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României.
Istoria Bucureștiului și Revoluția de la 1821 · Nicolae Iorga și Revoluția de la 1821 ·
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Istoria Bucureștiului și Statele Unite ale Americii · Nicolae Iorga și Statele Unite ale Americii ·
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București
Teatrul Național "I.
Istoria Bucureștiului și Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București · Nicolae Iorga și Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București ·
Tudor Vladimirescu
Tudor Vladimirescu a fost o figură emblematică pentru istoria Țării Românești, de la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluției de la 1821, al pandurilor și domn al Țării Românești.
Istoria Bucureștiului și Tudor Vladimirescu · Nicolae Iorga și Tudor Vladimirescu ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Istoria Bucureștiului și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Nicolae Iorga și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Universitatea din București
Palatul Universității din București Palatul Universității din București - Fântână Universitate Universitatea din București (prescurtat UB) este o universitate de stat din București și a doua cea mai veche universitate din România.
Istoria Bucureștiului și Universitatea din București · Nicolae Iorga și Universitatea din București ·
Universul (ziar)
Universul a fost unul dintre primele cotidiene de informație românești, care apărea la București.
Istoria Bucureștiului și Universul (ziar) · Nicolae Iorga și Universul (ziar) ·
Vasile Pârvan
Vasile Pârvan a fost un istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular (din 1913) al Academiei Române.
Istoria Bucureștiului și Vasile Pârvan · Nicolae Iorga și Vasile Pârvan ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Istoria Bucureștiului și Nicolae Iorga
- Ceea ce au în comun cu Istoria Bucureștiului și Nicolae Iorga
- Similarități între Istoria Bucureștiului și Nicolae Iorga
Comparație între Istoria Bucureștiului și Nicolae Iorga
Istoria Bucureștiului are 264 de relații, în timp ce Nicolae Iorga are 627. Așa cum au în comun 30, indicele Jaccard este 3.37% = 30 / (264 + 627).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Istoria Bucureștiului și Nicolae Iorga. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
