Limba italiană și Limba norvegiană

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Limba italiană și Limba norvegiană

Limba italiană vs. Limba norvegiană

Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia. Limba norvegiană (norsk, AFI sau) este o limbă germanică de nord care aparține familiei limbilor indo-europene. Norvegiana este vorbită ca limbă maternă de aproximativ cinci milioane de oameni, a căror majoritate locuiește în Norvegia. Limba norvegiană este inteligibilă și pentru vorbitorii limbilor suedeză și daneză. Limba norvegiană s-a dezvoltat din limba nordică veche la sfârșitul primului mileniu după Hristos. În timpul stăpânirii daneze, ea a devenit în principal o limbă a poporului, fiind înlocuită cu daneza de către nobilime și orășeni. Preocuparea pentru a crea o variantă scrisă a limbii norvegiene pornește din secolul al XIX-lea; ca urmare directă, limba norvegiană contemporană folosește patru variante scrise – bokmål, nynorsk, riksmål și høgnorsk. Primele două sunt folosite de către guvernul și administrația din Norvegia. Toate variantele scrise ale limbii norvegiene folosesc același alfabet, anume acel latin îmbogățit cu semnele Æ, Ø și Å. Majoritatea cuvintelor provin din nordica veche, iar împrumuturile germane au intrat în limbajul livresc. Astfel, ca și în daneză și suedeză (spre deosebire de islandeză), numărul formelor flexionare este mult redus. Articolul hotărât este postpus. Topica este de regulă de tip SVO. Norvegiana și suedeza sunt de asemenea limbi tonice, ceea ce înseamnă că pronunțarea silabelor se servește de tonuri diferite, prin care se schimbă semnificația cuvântului.

Alfabetul latin

right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.

Alfabetul latin și Limba italiană · Alfabetul latin și Limba norvegiană · Vezi mai mult »

Declarația Universală a Drepturilor Omului

Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată la 10 decembrie 1948, prin Rezoluția 217 A în cadrul celei de-a treia sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Declarația Universală a Drepturilor Omului și Limba italiană · Declarația Universală a Drepturilor Omului și Limba norvegiană · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Limba italiană și Limba română · Limba norvegiană și Limba română · Vezi mai mult »

Limbi indo-europene

Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.

Limba italiană și Limbi indo-europene · Limba norvegiană și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »