Cuprins
216 relaţii: Achaia (provincie romană), Adunările romane, Al doilea triumvirat, Alea iacta est, Alexandria, Egipt, Aristocrație, Asia (provincie romană), Bătălia de la Actium, Bătălia de la Alesia, Bătălia de la Cannae, Bătălia de la Carrhae, Bătălia de la Filippi, Bătălia de la Munda, Bătălia de la Pharsalus, Bătălia de la Trebia, Bătălia de la Zama, Bătălia de lângă lacul Regillus, Bitinia, Brennus, Brindisi, Calendar lunar, Calendar solar, Capitoliu, Capua, Carbó, Cartagina, Cato cel Bătrân, Cato cel Tânăr, Cenzor, Chestor, Cipru, Cirenaica, Civilizația etruscă, Clasă socială, Cleopatra, Cneus Pompeius Magnus, Consul, Cursus honorum, Dictator, Dictator roman, Dinastia Ptolemeică, Divide et impera, Donațiile din Alexandria, Edil, Editura Doubleday, Egipt (provincie romană), Ennius, Epir, Etruria, Expedițiile lui Cezar în Britania, ... Extinde indicele (166 Mai Mult) »
- 27 î.Hr.
- 509 î.Hr.
- Foste state din Africa
- Foste state din Peninsula Italiană
- Istoria Italiei antice
Achaia (provincie romană)
Imperiului Roman din anul 120 Imperiului Roman Achaia a fost o provincie antică a Imperiului Roman.
Vedea Republica Romană și Achaia (provincie romană)
Adunările romane
Comiții (comitia).
Vedea Republica Romană și Adunările romane
Al doilea triumvirat
Al doilea triumvirat a fost o guvernare formală între Octavian și Marc Antoniu, rivali pentru preluarea puterii, și un al treilea, Marcus Aemilius Lepidus.
Vedea Republica Romană și Al doilea triumvirat
Alea iacta est
Bustul lui Iulius Cezar de la muzeul Vaticanului Alea iacta est (în Alea jacta est, tradusă prin „zarurile au fost aruncate”, deși, literalmente, se traduce prin „zarul a fost aruncat”) este o expresie pe care, după cronica lui Suetoniu, Iulius Cezar ar fi pronunțat-o în ziua de 10 ianuarie 49 î.Hr., când și-a condus trupele peste râul Rubicon, care constituia granița dintre Galia Cisalpină și Italia, începând astfel războiul civil împotriva lui Pompei.
Vedea Republica Romană și Alea iacta est
Alexandria, Egipt
Alexandria (arabă: الإسكندرية Al Iskandariyya;; în coptă: ⲁⲗⲉⲝⲁⲛⲇⲣⲓⲁ, ⲣⲁⲕⲟⲧⲉ Alexandria, Rakotə) este al doilea oraș ca mărime din Egipt după Cairo.
Vedea Republica Romană și Alexandria, Egipt
Aristocrație
Franței, supranumit Regele Soare Cuvântul grec antic aristocrație definește un regim politic în care "conduc cei mai buni".
Vedea Republica Romană și Aristocrație
Asia (provincie romană)
Provincia romană Asia. Provincia romană Asia cuprindea Caria, Lidia, Misia, Frigia și Troada.
Vedea Republica Romană și Asia (provincie romană)
Bătălia de la Actium
Bătălia de la Actium a reprezentat o bătălie decisivă între urmașii lui Iulius Caesar.
Vedea Republica Romană și Bătălia de la Actium
Bătălia de la Alesia
Bătălia de la Alesia a avut loc în septembrie 52 î.Hr., între o armatǎ galicǎ condusǎ de Vercingetorix pe de-o parte și armata romană condusǎ de Iulius Cezar.
Vedea Republica Romană și Bătălia de la Alesia
Bătălia de la Cannae
Bătălia de la Cannae, 2 august, 216 î.Hr., a avut loc aproape de orașul Cannae în Apulia (sud-estul Italiei) și a fost o bătălie semnificativă a celui de-al doilea război punic.
Vedea Republica Romană și Bătălia de la Cannae
Bătălia de la Carrhae
Bătălia de la Carrhae, disputată în anul 53 î.Hr., a reprezentat victoria decisivă a comandantului part asupra generalului roman Marcus Licinius Crassus, în apropiere de orașul Carrhae (astăzi Harran, Turcia).
Vedea Republica Romană și Bătălia de la Carrhae
Bătălia de la Filippi
Bătălia de la Filippi a avut loc în 2 etape, pe 3 octombrie și apoi pe 23 octombrie 42 î.Hr..
Vedea Republica Romană și Bătălia de la Filippi
Bătălia de la Munda
Bătălia de la Munda a avut loc la 17 martie 45 î.Hr.
Vedea Republica Romană și Bătălia de la Munda
Bătălia de la Pharsalus
Iulius Cezar Așezarea armatelor în ''Bătălia de la Pharsalus'', potrivit lui PlutarchPlutarch, Roman Lives, trad. în engl. Robin Waterfield, ISBN 978-0-19-282502-5Frontinus, Stratagems, II.iii.22. Bătălia de la Pharsalus a fost o luptă decisivă din timpul Războiului civil roman al lui Cezar încheiată cu victoria lui Iulius Cezar (care conducea forțele pro-populare) împotriva forțelor pro-aristocratice ale lui Pompei și ale Senatului roman.
Vedea Republica Romană și Bătălia de la Pharsalus
Bătălia de la Trebia
Bătălia de la Trebia (sau Trebbia), a fost una din marile bătălii ale celui de-al doilea război punic, bătălie desfășurată între forțele cartagineze conduse de Hannibal și armata Republicii Romane condusă de consulul Titus Sempronius Longus, în anul 218 î.Hr. Bătălia de la Trebia (sau Trebbia), a fost una din marile bătălii ale celui de-al doilea război punic, bătălie desfășurată între forțele cartagineze conduse de Hannibal și armata Republicii Romane condusă de consulul Titus Sempronius Longus, în anul 218 î.Hr Hannibal avea o infanterie grea de 20000 de oameni asezati intr-o linie subțire, cu gali în mijloc și libieni și spanioli pe flancuri, cu 10000 de cavalerie împărțite egal între cele două aripi, și, bineînțeles, Mago și ai lui 2000 de bărbați ascunși în spatele romanilor.
Vedea Republica Romană și Bătălia de la Trebia
Bătălia de la Zama
Bătălia de la Zama care a avut loc în jurul datei de 19 octombrie 202 î.Hr., a fost bătălia finală și decisivă a celui de-al doilea război punic.
Vedea Republica Romană și Bătălia de la Zama
Bătălia de lângă lacul Regillus
Gravură a Lacului Regillus, locul unde s-a desfăşurat lupta. Bătălia de lângă lacul Regillus este prima mare victorie militară a romanilor.
Vedea Republica Romană și Bătălia de lângă lacul Regillus
Bitinia
Bitinia este o regiune istorică, apoi regat elenistic în nord-vestul Asiei Mici, între Marea Neagră și Marea Marmara.
Vedea Republica Romană și Bitinia
Brennus
Brennus sau Brenus a fost șeful tribului galic Senones, într-o regiune cunoscutǎ sub numele de Seine-et-Marne, Loiret și Yonne.
Vedea Republica Romană și Brennus
Brindisi
Brindisi este o comună din provincia Brindisi, regiunea Apulia, Italia, cu o populație de 89.165 de locuitori și o suprafață de 332.98 km².
Vedea Republica Romană și Brindisi
Calendar lunar
Un calendar lunar este un calendar reglat după fazele Lunii.
Vedea Republica Romană și Calendar lunar
Calendar solar
Un calendar solar este un calendar ale cărui date indică poziția Pământului în revoluția sa în jurul Soarelui (sau în mod echivalent, poziția aparentă a Soarelui în mișcare pe sfera cerească).
Vedea Republica Romană și Calendar solar
Capitoliu
''Templul lui Iupiter'' pe Capitoliu, sub Republica Romană (ilustrație de Friedrich Polack, 1896) Harta schematică a celor șapte coline ale Romei Capitoliu (Mons Capitolinus; în) a fost cea mai mică dintre cele șapte coline pe care a fost construită Roma antică și care adăpostea inițial citadela orașului.
Vedea Republica Romană și Capitoliu
Capua
Capua este un oraș din Provincia Caserta, regiunea Campania, Italia.
Vedea Republica Romană și Capua
Carbó
Carbó este un municipiu în statul Sonora, Mexic, reședință a munincipalității Carbó.
Vedea Republica Romană și Carbó
Cartagina
Amplasamentul sitului arheologic Cartagina din Tunisia Cartagina (din limba feniciană Kart-Hadașt adică "Noul oraș", scris fără vocale precum în toate limbile semitice drept QRT HDȘT (قرة -حدشة sau קרת חדשת)) a fost un oraș antic în Nordul Africii, localizat în partea estică a actualului liman al Tunisului, în prezent un cartier al orașului modern Tunis din Tunisia.
Vedea Republica Romană și Cartagina
Cato cel Bătrân
''Marcus Porcius Cato'' '''Cato cel Bătrân''' Cato cel Bătrân (în sau Cato maior) om de stat, scriitor și istoric, care a jucat un rol important în perioada cea mai strălucitoare a Republicii romane.
Vedea Republica Romană și Cato cel Bătrân
Cato cel Tânăr
Marcus Porcius Cato Marcus Porcius Cato Uticensis (n. 95 î.Hr., Roma – d. aprilie 46 î.Hr., Utica, Provincia Africa) cunoscut sub numele de Cato cel Tânăr (Cato Minor) pentru a se face distincție față de străbunicul său (Cato cel Bătrân), a fost un politician și un om de stat în Republica romană târzie și un adept al filozofiei stoice.
Vedea Republica Romană și Cato cel Tânăr
Cenzor
Un cenzor era un înalt magistrat (ales ofițer politic) al Republicii Romane și Principatului.
Vedea Republica Romană și Cenzor
Chestor
Chestorul ("investigator") a fost un oficial public în Roma Antică.
Vedea Republica Romană și Chestor
Cipru
Cipru (în, în), oficial Republica Cipru (în, în), este o țară insulară în Marea Mediterană, membră a Uniunii Europene.
Vedea Republica Romană și Cipru
Cirenaica
Cirenaica şi unitățile administrative incluzând toată Libia de est din 1927 până în 1963: Cyrenaica Italiană din 1927 pâna în 1937 şi Cyrenaica şi guvernoratul până la 1963. Cirenaica este o regiune istorică și geografică din estul Libiei.
Vedea Republica Romană și Cirenaica
Civilizația etruscă
Etruscii, un popor de limbă ne-indoeuropeană, au locuit regiunea din Italia, numită Etruria (cuprinzând Toscana, regiunea de nord a Latiumului și părți din Umbria), începând cu 1000–900 î.Hr.
Vedea Republica Romană și Civilizația etruscă
Clasă socială
Clasa socială se referă la diferențele ierarhice dintre indivizi sau grupuri de indivizi în societăți sau culturi.
Vedea Republica Romană și Clasă socială
Cleopatra
Cleopatra (greacă: Κλεοπάτρα, n. 69 î.Hr., d. 12 august 30 î.Hr.) a devenit Cleopatra a VII-a a Egiptului, la moartea tatălui său, Ptolemeu al XII-lea, în anul 51 î.Hr..
Vedea Republica Romană și Cleopatra
Cneus Pompeius Magnus
Pompei Gnaeus Pompeius Magnus, sau Cnaeus Pompeius Magnus, a fost un general și om de stat roman.
Vedea Republica Romană și Cneus Pompeius Magnus
Consul
Consul (abrev. cos.) a fost cel mai înalt oficiu ales prin vot al Republicii Romane și un oficiu electoral în timpul Imperiului.
Vedea Republica Romană și Consul
Cursus honorum
Cursus honorum (termenul latin pentru „scara onorurilor”) reprezenta idealul vieții politico-sociale a oricărui cetățean roman din Roma republicană.
Vedea Republica Romană și Cursus honorum
Dictator
secretar general al partidului comunist al Uniunii Sovietice, care a omorât aproximativ 20 de milioane sau 30 de milioane de oameni Dictator (lat.dictator.
Vedea Republica Romană și Dictator
Dictator roman
În Republica Romană, la vreme de război se numea un dictator, un magistrat căruia i se încredințau puteri extraordinare.
Vedea Republica Romană și Dictator roman
Dinastia Ptolemeică
Dinastia Ptolemeică este o dinastie care a condus Egiptul între 305 - 30 î.Hr..
Vedea Republica Romană și Dinastia Ptolemeică
Divide et impera
Divide et impera (latină: „dezbină și stăpânește”) este un principiu al puterii de stat, deseori aplicat de guvernele statelor multietnice, potrivit căruia cea mai bună metodă de gestionare a unui asemenea stat este provocarea dușmăniilor interetnice pentru impunerea voinței guvernului și slăbirea împotrivirilor.
Vedea Republica Romană și Divide et impera
Donațiile din Alexandria
Donațiile din Alexandria din toamna anului 34 î.Hr. reprezintă o declarație politico-religioasă (teopolitică) a reginei Cleopatra a VII și a lui Marc Antoniu, în care au împărțit pământuri ale Romei și Parției către copiii Cleopatrei, cărora le-a acordat numeroase titluri, în special pentru Caesarion, fiul lui Iulius Caesar.
Vedea Republica Romană și Donațiile din Alexandria
Edil
Edilul (latină: Aedilis) era un oficiu în Republica Romană.
Vedea Republica Romană și Edil
Editura Doubleday
Editura Doubleday este una dintre cele mai mari case editoriale din lume.
Vedea Republica Romană și Editura Doubleday
Egipt (provincie romană)
Imperiului Roman (cu culoare roșu închis) Aegyptus (Egipt) a fost din anul 30 î.Hr. până în anul 646 AD.
Vedea Republica Romană și Egipt (provincie romană)
Ennius
Quintus Ennius (n. 16 iunie 239 î.Hr. - d. 8 octombrie 169 î.Hr.) a fost un poet, dramaturg și scriitor roman de origine oscă.
Vedea Republica Romană și Ennius
Epir
Epir este o regiune parte componentă din 1912 a Greciei mărginită la vest de Albania, la nord de Macedonia grecească, la sud-est de Tesalia și la sud respectiv sud-vest de Evritania-Agrafa și Thesprotia.
Vedea Republica Romană și Epir
Etruria
250px Etruria - adesea referită în sursele elene și latine drept Tyrrhenia - a fost o regiune din centrul Italiei în care locuiau etruscii.
Vedea Republica Romană și Etruria
Expedițiile lui Cezar în Britania
În decursul Războaielor Galice, Iulius Cezar a invadat Britania de două ori: în anii 55 și 54 î.Hr.
Vedea Republica Romană și Expedițiile lui Cezar în Britania
Fabius Maximus
Fabius Maximus (n. aprox. 275 î.e.n - d. 203 î.e.n, Roma) a fost un om politic roman care și-a câștigat porecla de Cunctator - cel care amână - din cauza tacticii lui de a amâna o luptă decisivă cu Hanibal.
Vedea Republica Romană și Fabius Maximus
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Vedea Republica Romană și Franța
Gaius Antonius Hybrida
Gaius Antonius Hybrida (secolul I î.Hr.) a fost un politician al Romei antice.
Vedea Republica Romană și Gaius Antonius Hybrida
Gaius Cassius Longinus
Dinar (42 î.Hr.), emise de Cassius Longinus și Lentulus Spinther, pe care este ilustrat capul încoronat al Libertății și pe revers o carafă de sacrificiu și lituus, din Smirna. Gaius Cassius Longinus (născut înainte de 85 î.Hr. – decedat octombrie 42 î.Hr.) a fost un senator roman, conducătorul instigatorilor complotului pentru uciderea lui Iulius Cezar, și cumnatul lui Marcus Junius Brutus.
Vedea Republica Romană și Gaius Cassius Longinus
Gaius Gracchus
Gaius Sempronius Gracchus (n. 154 î.Hr. – d. 121 î.Hr.) a fost un reformator ce făcea parte din partidul popular (partid ce lupta pentru drepturile oamenilor săraci).
Vedea Republica Romană și Gaius Gracchus
Gaius Marius
Caius Marius Gaius Marius (Latin: C·MARIVS·C·F·C·N) (157 î.Hr. - 13 ianuarie 86 î.Hr.), a fost un general și om politic roman, care a jucat un rol important într-o perioada agitată a Republicii Romane.
Vedea Republica Romană și Gaius Marius
Gaius Mecenas
Auditoriul lui Mecena (Roma) Gaius Mecenas (Gaius Cilnius Maecenas) a fost un om de stat roman care a încurajat artele și a fost sfetnic al împăratului Cezar August.
Vedea Republica Romană și Gaius Mecenas
Gaius Valerius Catullus
Gaius Valerius Catullus (n. c. 87 î.Hr.- d. c. 54 î.Hr.) a fost un poet latin, reprezentant principal al poeziei neoterice.
Vedea Republica Romană și Gaius Valerius Catullus
Galia
Galia (în latină Gallia, și în greacă Galatia) a fost regiunea Europei de Vest care includea nordul Italiei moderne, Franța, Belgia, Elveția occidentală și părți ale Olandei și ale Germaniei pe partea vestică a fluviului Rin.
Vedea Republica Romană și Galia
Galia Cisalpină
Galia Cisalpină (în latină: Gallia Cisalpina,însemnând „Galia de dincoace de Alpi”) a fost, din 203 până în 41 î.H., o provincie a Republicii Romane.
Vedea Republica Romană și Galia Cisalpină
Gallia Narbonensis
Provincia romană ''Gallia Narbonensis'' în jurul anului 58 î.C. Provincia ''Gallia Narbonensis'' în cadrul Imperiului Roman în jurul anului 120 d.C. Gallia Narbonensis a fost o provincie romană aflată în zona Languedocului și Provenței de astăzi, din sudul Franței.
Vedea Republica Romană și Gallia Narbonensis
Gâștele Capitoliului
Gâștele Capitoliului, pictură de Henri-Paul Motte (1846-1922) ''Gali zărind Roma'' (Ulei pe pânză de Évariste-Vital Luminais. Musée des Beaux-Arts de Nancy / Muzeul de Artă din Nancy). Episodul gâștelor Capitoliului desemnează un eveniment istoric mitificat, în care gâștele sacre ale Capitoliului din Roma ar fi dat alarmăVergilius, Eneida (1980), VIII, 654-655 și ar fi asigurat, astfel, romanilor, o victorie militară asupra galilor.
Vedea Republica Romană și Gâștele Capitoliului
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro.
Vedea Republica Romană și Germania
Gladiator
Gladiatori (Mozaicul de la Zliten, Libia) În Roma antică, gladiatorul era un bărbat (de obicei sclav) care se lupta în arenă cu un alt gladiator, fiare sălbatice sau criminali condamnați spre deliciul audienței.
Vedea Republica Romană și Gladiator
Grecia
Grecia (în), oficial, Republica Elenă (în) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud.
Vedea Republica Romană și Grecia
Guvernator
Togoland (ca. 1885), ce ulterior devine colonie pentru francezi și britanici Guvernator (franc.: Gouverneur, engl.: Governor, span.: Gobernador, rus.: Губернатор, germ.: Regent) este conducătorul unei provincii delimitate militare sau civile.
Vedea Republica Romană și Guvernator
Hannibal
Hannibal Barca a fost un om de stat și general cartaginez, considerat unul dintre cei mai străluciți comandanți militari din istorie și unul dintre cei mai mari dușmani ai Republicii Romane.
Vedea Republica Romană și Hannibal
Hispania (Antioquia)
Hispania este un municipiu din departamentul Antioquia, Columbia.
Vedea Republica Romană și Hispania (Antioquia)
Illyricum
Illyricum se poate referi la.
Vedea Republica Romană și Illyricum
Imperator
Imperatorul (de la impero, a mobiliza, a comanda) este un termen militar și politic latin, care desemna în acea vreme comandantul suprem al armatei și al flotei.
Vedea Republica Romană și Imperator
Imperiul Part
Imperiul Part Imperiul Part (247 Î.Hr.– 224 d.Hr.) a fost al treilea imperiu persan ce a dominat teritoriul platoului Iranian.
Vedea Republica Romană și Imperiul Part
Imperiul Roman de Apus
Imperiul Roman de Apus se referă la jumătatea de vest a Imperiului Roman, de la diviziunea lui Dioclețian din 285; cealaltă jumătate a Imperiului Roman a fost Imperiul Roman de Răsărit, astăzi cunoscut ca Imperiul Bizantin.
Vedea Republica Romană și Imperiul Roman de Apus
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Vedea Republica Romană și Imperiul Roman de Răsărit
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Vedea Republica Romană și Italia
Italia (provincie romană)
Italia a fost o provincie în cadrul Imperiului Roman.
Vedea Republica Romană și Italia (provincie romană)
Iulius Cezar
Gaius Iulius Caesar (în limba latină IMP•C•IVLIVS•CAESAR•DIVVS, în română cunoscut și ca Iulius Cezar) a fost un conducător politic și general roman și una dintre cele mai influente și mai controversate personalități din istorie.
Vedea Republica Romană și Iulius Cezar
Jupiter (zeu)
În mitologia romană, Jupiter sau Iupiter deținea același rol precum cel al lui Zeus în panteonul grecesc.
Vedea Republica Romană și Jupiter (zeu)
Latifundiu
Un latifundium (în latină: latus, „spațios” și fundus, „fermă, moșie”) este o parcelă foarte întinsă de teren proprietate privată.
Vedea Republica Romană și Latifundiu
Legatus
Legat (limba latină legatus, trimis) este titlul dat unei persoane care poate acoperi funcțiuni diverse, după caz, "însărcinat cu o misiune", "reprezentant", "trimis", "locotenent" etc.
Vedea Republica Romană și Legatus
Legiune
Imperiul roman și amplasamentul legiunilor sale în anul 125, în timpul împăratului Adrian Legiunea a fost o unitate de bază, permanentă, a armatei romane, recrutată dintre cetățeni romani, cu un efectiv care a variat în timp (între 4.200 și 6.000 de oameni), repartizați în cohorte, manipule, centurii.
Vedea Republica Romană și Legiune
Lictor
Lictorii erau în Roma Antică persoane însărcinate cu paza înalților magistrați.
Vedea Republica Romană și Lictor
Liga Latină
Liga Latină (cca. sec. VII î.Hr. - 338 î.Hr.) a fost o confederație de aproximativ 30 de localități și triburi din regiunea Latium, în apropierea Romei antice, organizată pentru apărare reciprocă.
Vedea Republica Romană și Liga Latină
Limba etruscă
Limba etruscă a fost o limbă vorbită și scrisă de etrusci în Italia, în vechea regiune Etruria (astăzi Toscana, Umbria de vest și Lazio de nord) și în părți din Lombardia, Veneto și Emilia-Romagna (unde etruscii au fost înlocuiți de gali).
Vedea Republica Romană și Limba etruscă
Limba greacă
Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..
Vedea Republica Romană și Limba greacă
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Vedea Republica Romană și Limba latină
Listă de regi romani
Aceasta este o listă cu cei șapte regi romani.
Vedea Republica Romană și Listă de regi romani
Livius Andronicus
Lucius Livius Andronicus (280/260 î.Hr.?–200 î.Hr.?) a fost un dramaturg greco-roman și un poet epic ce a creat primele opere dramatice romane și a tradus multe opere grecești în limba latină.
Vedea Republica Romană și Livius Andronicus
Lucca
Lucca este un oraș cu 89.346 de locuitori din regiunea Toscana, Italia, fiind de asemenea capitala provinciei cu același nume.
Vedea Republica Romană și Lucca
Lucius Cornelius Sulla
Lucius Cornelius Sulla Felix (138 î.Hr.-78 î.Hr.) a fost un general și om politic roman, care, ca dictator, prin încercările lui de a constitui o formă nouă de stat, a contribuit de fapt la destrămarea Republicii Romane.
Vedea Republica Romană și Lucius Cornelius Sulla
Lucius Tarquinius Superbus
Lucius Tarquinius Superbus a fost al șaptelea și ultimul rege al Romei.
Vedea Republica Romană și Lucius Tarquinius Superbus
Lucreția
Tizian ''Tarquiniu și Lucreția'' (1571) Reprezentare neobișnuită a Lucreției țesând cu doamnele ei de onoare, 1633, Willem de Poorter ''Lucreția moartă,'' sculptorul catalan Damià Campeny(1804),. Barcelona: Llotja de Mar. Lucreția (în; d. ) a fost o femeie romană a cărei soartă a jucat un rol esențial în tranziția statului roman de la regat la republică.
Vedea Republica Romană și Lucreția
Lucullus
Lucius Licinius Lucullus (n. cca. 117 î.Hr. – d. 57/56 î.Hr.) a fost un politician din facțiunea aristocratică Optimates a Republicii Romane târzii.
Vedea Republica Romană și Lucullus
Macedonia (provincie romană)
Provincia Macedonia în cadrul Imperiului Roman, în jurul anului 120 d.Hr. Provincia romană Macedonia a fost înființată oficial în 146 î.Hr. după ce generalul Quintus Caecilius Metellus l-a înfrânt pe Andriscus Macedon în 148 î.Hr., și după ce cele patru republici clientelare stabilite de Roma în regiune au fost dizolvate.
Vedea Republica Romană și Macedonia (provincie romană)
Magna Graecia
Magna Graecia în jurul anului 280 î.Hr. Coloanele unui templu doric la Taranto Magna Graecia (← latină, română: Grecia Mare, greacă: Megáli Ellás/Μεγάλη Ελλάς) este numele unei regiuni din sudul Italiei care a fost colonizată de coloniști greci în secolul al VIII-lea î.Hr., care și-au pus amprenta asupra ei, aducând cu ei civilizația lor elenă.
Vedea Republica Romană și Magna Graecia
Marcus Aemilius Lepidus
Marcus Aemilius Lepidus (latină: M·AEMILIVS·M·F·Q·N·LEPIDVS), (n. 89 î.Hr. sau 88 î.Hr., d. 13 î.Hr. sau începutul lui 12 î.Hr.) a fost un patrician roman care a devenit membru al celui de-al doilea triumvirat și al colegiului pontifilor Pontifex Maximus.
Vedea Republica Romană și Marcus Aemilius Lepidus
Marcus Antonius
Marcus Antonius (în latină: „M•ANTONIVS•M•F•M•N” - „Marcus Antonius”; n. 82 î.Hr., Roma, Republica Romană — d. 1 august 30 î.Hr., Alexandria, Egipt), sau Marc Antoniu, a fost un general și politician roman, locotenent al lui Cezar, membru, alături de Octavianus și Lepidus, al celui de-al II-lea triumvirat (43 î.Hr.).
Vedea Republica Romană și Marcus Antonius
Marcus Junius Brutus
Moartea lui Caesar (pictură din secolul XIX) Marcus Junius Brutus (începutul lunii iunie 85 î.Hr. - 23 octombrie 42 î.Hr.), adesea denumit simplu ca Brutus, a fost un politician din Republica Romană târzie.
Vedea Republica Romană și Marcus Junius Brutus
Marcus Licinius Crassus
Marcus Licinius Crassus Dives (n. 115 î.Hr./114 î.Hr.-53 î.Hr.) a fost un politician din timpul republicii romane fiind renumit pentru averea sa.
Vedea Republica Romană și Marcus Licinius Crassus
Marcus Tullius Cicero
Marcus Tullius Cicero a fost un filozof, politician, jurist, orator, teoretician politic, consul și constituționalist roman.
Vedea Republica Romană și Marcus Tullius Cicero
Marcus Vipsanius Agrippa
Sculptură-portret Marcus Vipsanius Agrippa, cunoscut om politic și general roman, a fost unul dintre cei mai apropiați prieteni și colaboratori ai primului împărat, Augustus.
Vedea Republica Romană și Marcus Vipsanius Agrippa
Marea Adriatică
Marea Adriatică (latină Mare Adriaticum; italiană Mare Adriatico; croată, bosniacă și sârbocroată Jadransko more sau scurt Jadran; slovenă Jadransko morje; albaneză Deti Adriatik sau scurt Adriatiku), este un braț al Mării Mediterane, separând Peninsula Italică de Peninsula Balcanică.
Vedea Republica Romană și Marea Adriatică
Marius
Marius este un prenume masculin latin.
Vedea Republica Romană și Marius
Marsilia
Marsilia (în) este al doilea cel mai mare oraș din Franța.
Vedea Republica Romană și Marsilia
Menandru
Bustul lui Menandru Menandru (greacă: Μένανδρος, Menandros) (n. aprox. 342 – d. 291 î.Hr.) a fost un poet dramatic grec și principalul reprezentant al comediei noi (a cărei perioadă cuprinde aproximativ intervalul 336 - 250 î.Hr.). Aduce importante inovații comediei clasice, renunțând la cor și mărind numărul personajelor.
Vedea Republica Romană și Menandru
Mercenar
Un mercenar este o persoană care este special recrutată în țară sau în străinătate pentru a lupta într-un conflict armat care ia parte la ostilități în special în vederea obținerii unui avantaj personal și căreia îi este efectiv promisă, de către o parte la conflict sau în numele ei, o remunerație superioară aceleia promise sau plătite combatanților având un grad și o funcție analoge în forțele armate ale acestei părți; care nu este nici resortisant al unei părți la conflict și nici rezident al teritoriului controlat de o parte la conflict; care nu este membru al forțelor armate ale unei părți la conflict și care nu a fost trimisă de către un stat, altul decât o parte la conflict, în misiune oficială ca membru al forțelor armate ale statului respectiv.
Vedea Republica Romană și Mercenar
Messina
Messina este al treilea oraș ca mărime din Sicilia, Italia, și capitala provinciei cu același nume.
Vedea Republica Romană și Messina
Monarh
Un conducător suprem al unei monarhii-suveran.
Vedea Republica Romană și Monarh
Monarhie
Monarhia este o formă de guvernământ în care puterea este simbolizată de o singură persoană numită monarh (rege, împărat, principe, duce, etc.). Monarhia poate fi constituțională sau absolută, electivă sau ereditară.
Vedea Republica Romană și Monarhie
Munții Pirinei
Pirineii Centrali, văzuți din vârful Pic du Midi de Bigorre. Valea d'Ossau (Franța, Pyrénées-Atlantiques). Munții Pirinei (în aragoneză: Perinés; în bască: Pirinioak; în catalană: Pirineus; în franceză: Pyrénées; în spaniolă: Pirineos; în occitană: Pirenèus) sunt un lanț muntos în sud-vestul Europei, formând o graniță naturală între Franța și Spania.
Vedea Republica Romană și Munții Pirinei
Octavianus Augustus
Octavianus Augustus (în Imperator Caesar Divi filius Augustus), cunoscut anterior drept Octavius, a fost primul împărat roman.
Vedea Republica Romană și Octavianus Augustus
Oligarhie
Oligarhia (din greacă ὀλιγαρχία (oligarkhía); din ὀλίγος (olígos), adică 'puțini', și ἄρχω (arkho), înseamnă 'a conduce sau a domina') este o formă de structură a puterii în care puterea, autoritatea publică este deținută unui număr mic de oameni, de o minoritate.
Vedea Republica Romană și Oligarhie
Optimates
Optimates ('Oameni buni') era facțiunea aristocratică a Republicii Romane târzii.
Vedea Republica Romană și Optimates
Oraș-stat
Un oraș-stat este un stat format din teritoriul unui oraș.
Vedea Republica Romană și Oraș-stat
Pad
Fluviul Pad la sud de Mantova Hartă istorică cu delta Padului, din Lexiconul de conversaţie Meyer 1888 Fluviul Pad (it. Po, lat. Padus, germană veche: Pfad) izvorăște din Alpii Cotici în apropiere de granița italo - franceză și se varsă în Marea Adriatică în apropiere de Veneția.
Vedea Republica Romană și Pad
Patrician
Patricienii au fost la început casta elită în Roma antică.
Vedea Republica Romană și Patrician
Piraterie
Atacul unei corăbii de către pirați Pirați contemporani din Somalia Pirateria este o infracțiune care constă în jefuirea, prin acte de violență, în scopuri personale, săvârșită de către echipajul sau pasagerii unei nave, împotriva persoanelor sau bunurilor care se găsesc pe acea navă ori împotriva altei nave, dacă navele se află în marea liberă sau într-un loc care nu este supus nici unui stat.
Vedea Republica Romană și Piraterie
Pistoia
Pistoia este un oraș și comună în regiunea Toscana din Italia, este capitala unei provincii cu același nume și este situat la aproximativ 30 km vest și nord de Florența.
Vedea Republica Romană și Pistoia
Plaut
Plaut (n. 250 î.Hr. - d. 184 î.Hr.) este considerat părintele teatrului roman preclasic și cel mai semnificativ autor al începuturilor literaturii latine.
Vedea Republica Romană și Plaut
Plebeian
Plebeienii sunt micii proprietarii, meșteșugarii, negustorii din Imperiul Roman.
Vedea Republica Romană și Plebeian
Pompei
Pompei este un oraș în regiunea Campania, în provincia Napoli (Italia).
Vedea Republica Romană și Pompei
Pontifex Maximus
Statuie de bronz a împăratului roman Tiberius cu capul voalat (capite velato) care se pregătește să îndeplinească un rit religios. Gasit in teatrul din Herculaneum 37 CE MANN INV 5615 MH Pontifex Maximus era conducătorul colegiului pontifilor (colegiu înființat de Numa, deschis plebeilor începând din anul 300 î.Hr.
Vedea Republica Romană și Pontifex Maximus
Populares
Populares („Cei ce favorizau poporul“, singular popularis) au fost liderii aristocratici în Republica Romană târzie care tindeau să folosească adunările poporului într-un efort în a rupe monopolul deținut de nobiles și optimates asupra puterii politice.
Vedea Republica Romană și Populares
Portugalia
Portugalia ''(vedere din satelit)'' Portugalia (în), oficial Republica Portugheză (în, pronunțat /ʁɨ'publikɐ puɾtu'ɣezɐ/), este o țară în Peninsula Iberică din Europa de Sud-Vest.
Vedea Republica Romană și Portugalia
Pretor
Pretor sau Praetorius (v. lat.: Praetor "cel ce merge înainte") a fost un titlu în Roma antică încă din anul 366 î.e.n. al conducătorilor de armată, superiorul lui fiind numai consulul.
Vedea Republica Romană și Pretor
Primul Triumvirat
Termenul triumvirat este folosit pentru a descrie o perioadă politică dominată de un regim condus de trei persoane.
Vedea Republica Romană și Primul Triumvirat
Princeps senatus
Princeps senatus (plural principes senatus) era liderul Senatului roman.
Vedea Republica Romană și Princeps senatus
Provincia Africa
Imperiului Roman Africa a fost în antichitate numele continentului african, dar și numele unei provincii romane din nordul continentului (constituită în anul 146 î.C., după al Treilea Război Punic. Cuprindea nordul Tunisiei de astăzi, nord-estul Algeriei și coasta mediteraneană din vestul Libia, de-a lungul Syrtis Minor (Golful Gabès).
Vedea Republica Romană și Provincia Africa
Provincie romană
Imperiului Roman, după 120 d.Hr. În Roma antică, o provincie (latină, provincia, pl. provinciae) era unitatea teritorială și administrativă de bază, și până la Tetrarhie (aprox. 296), și,cea mai mare parte a Imperiului în afara Peninsulei Italice.
Vedea Republica Romană și Provincie romană
Ptolemeu al XV-lea
Cleopatra îi dă tronul fiului ei, Cezarion, deși acesta nu a ajuns rege Ptolemeu XV sau Caesarion (n. 23 iunie 46 î.Hr.; d. august 30 î.Hr.) a fost ultimul rege din dinastia ptolomeică din Egipt, fiul Cleopatrei și al lui Caesar.
Vedea Republica Romană și Ptolemeu al XV-lea
Purpură
Murex brandaris Prin bromurarea indigoului rezultă o serie de compuşi divers coloraţi, în funcţie de poziţiile de substituire cu brom.Cel mai important este 6,6'dibrom indigoul Purpura, sau mai des întîlnit purpura antică, este un pigment de culoare roșie, izolată pentru prima dată de către fenicieni din molusca Murex brandaris.
Vedea Republica Romană și Purpură
Pyrrhus din Epirus
Pyrrhus din Epir (scris și Pyrrhos sau Pirus) a fost un rege al moloșilor, populație tracică din regiunea Epir (306 - 302 și 297 - 272 î.Hr.) și al Macedoniei (288 - 284, 273 - 272 î.Hr.). S-a remarcat ca un mare general, cunoscute fiind mai ales luptele sale din sudul Italiei împotriva statului roman.
Vedea Republica Romană și Pyrrhus din Epirus
Războaiele Galice
Războaiele galice au fost o serie de campanii militare desfășurate de către Republica Romană prin proconsulul Iulius Caesar împotriva mai multor triburi galice, în perioada 58 î.Hr.
Vedea Republica Romană și Războaiele Galice
Războaiele punice
Imperiul cartaginez în timpul războaiele punice Războaiele Punice au fost o serie de trei războaie purtate între Roma și Cartagina în perioada 264-146 î.Hr.
Vedea Republica Romană și Războaiele punice
Războaiele Samnite
Soldați samniți - frescă găsită la Paestum. Primul, al doilea și al treilea război al Republicii Romane cu triburile samnite a durat 67 de ani și a implicat aproape toate statele din Peninsula Italică. Șirul de lupte s-a încheiat cu dominația romană asupra samniților. Samniții, care stăpâneau Apeninii la sud-est de Lazio, au fost printre primii adversari mai puternici ai Romei.
Vedea Republica Romană și Războaiele Samnite
Război civil
Războiului Civil American Războiul civil este un conflict armat în care facțiunile aflate în conflict sunt segmente ale populației aceleiași țări, imperiu sau diviziune politică.
Vedea Republica Romană și Război civil
Regatul Roman
Regatul Roman (latină: Regnum Romanum) a fost organizarea de stat a Romei și a teritoriilor sale de la fondarea orașului în anul 753 î.Hr. de către Romulus până la expulzarea lui Lucius Tarquinius Superbus în 509 î.Hr. și formarea Republicii Romane.
Vedea Republica Romană și Regatul Roman
Rege sacru
Regele sacru (în) era în Roma antică un preot de origine patriciană care împărțea cu soția sa o responsabilitate pe toată durata vieții.
Vedea Republica Romană și Rege sacru
Republică
Republica este o formă de guvernământ în care puterea (legislativă, executivă și judecătorească) este exercitată de reprezentanți aleși (direct sau indirect) de cetățeni pentru o perioadă predeterminată de timp.
Vedea Republica Romană și Republică
Roma
Roma este capitala Italiei.
Vedea Republica Romană și Roma
Roma Antică
Forumul roman Roma Antică a fost un oraș-stat a cărui istorie se întinde în perioada de timp cuprinsă între 753 î.Hr. și 476 d.Hr.
Vedea Republica Romană și Roma Antică
Roman (cetățean)
Toga era însemnul purtat de cetățenii romani; cei ce nu erau cetățeni nu aveau dreptul de a o purta. Cetățenia în Roma antică reprezenta un statut social privilegiat în raport cu legea, dreptul la proprietate și guvernare, acordat doar unor persoane.
Vedea Republica Romană și Roman (cetățean)
Romulus și Remus
Romulus și Remus alăptați de lupoaică. O pictură de Peter Paul Rubens Romulus și Remus (n. 771 î.Hr.¹ - 5 iulie 717 î.Hr., Romulus; n. 771 î.Hr. - d. 21 aprilie 753 î.Hr., Remus), fondatorii tradiționali ai Romei, au apărut în mitologia romană drept cei doi fii ai preotesei Rhea Silvia, avându-l ca tată pe zeul războiului, Marte.
Vedea Republica Romană și Romulus și Remus
Sabini
Sabinii au fost membrii unui grup etnic italic, aparținând sabbelienilor, stabiliți în nord-estul Latium-ului, zonă supusă de romani la inceputul sec.
Vedea Republica Romană și Sabini
Scipio Aemilianus
Publius Cornelius Scipio Aemilianus Africanus minor Numantinus (n. 185 î.Hr.; † 129 î.Hr.), adesea numit Scipio Aemilianus sau „Scipio cel tânăr“ pentru a fi deosebit de Scipio Africanus sau "Scipo cel bătrân", a fost fiul cel mai mic al lui Lucius Aemilius Paullus Macedonicus, cuceritorul Macedoniei.
Vedea Republica Romană și Scipio Aemilianus
Scipio Africanul
Publius Cornelius Scipio Africanus cunoscut și ca Scipio Africanul (n. 235 î.Hr., Roma - d. 183 î.Hr.) a fost un general și politician roman, strateg în timpul Războaielor Punice.
Vedea Republica Romană și Scipio Africanul
Secolul al III-lea î.Hr.
(Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. - secolul al II-lea î.Hr. - alte secole) Secolul al III-lea î.Hr.
Vedea Republica Romană și Secolul al III-lea î.Hr.
Secolul al V-lea î.Hr.
(Secolul al VI-lea î.Hr. - Secolul al V-lea î.Hr. - Secolul al IV-lea î.Hr. - alte secole) Secolul al V-lea î.Hr. a durat din anul 500 î.Hr. pana in anul 401 î.Hr..
Vedea Republica Romană și Secolul al V-lea î.Hr.
Senatul Roman
Senatul roman Senatul Roman era organul de conducere a Republicii Romane, format dintr-un grup de cetățeni în vârstă (senex însemnând „bătrân”).
Vedea Republica Romană și Senatul Roman
Sextus Pompeius
Sextus Pompeius Magnus Pius (67 – 35 î.Hr.) a fost un general roman din perioada sfârșitului Republicii Romane (secolul I î.Hr.) și fiul lui Gnaeus Pompeius Magnus.
Vedea Republica Romană și Sextus Pompeius
Sicilia
Sicilia este una dintre regiunile autonome ale Italiei și cea mai mare insulă din Marea Mediterană.
Vedea Republica Romană și Sicilia
Siria
Siria (în سوريا sau سورية, Sūriyā sau Sūrīyah), oficial Republica Arabă Siriană, este o țară din Asia de Vest, mărginită de Liban și Marea Mediterană la vest, Turcia la nord, Irak la est, Iordania la sud și Israel în sud-vest.
Vedea Republica Romană și Siria
Spartacus
Spartacus a fost conducătorul celei de-a treia răscoale a sclavilor (73 î.Hr. - 71 î.Hr.), care a avut loc în Republica Romană.
Vedea Republica Romană și Spartacus
Stat
Statul este organizația care deține monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere.
Vedea Republica Romană și Stat
Terențiu
Publius Terentius Afer (n. 195 - 185 î.Hr. - d. 159 î.Hr.), cunoscut în special ca Terențiu, a fost un dramaturg latin din timpul Republicii Romane.
Vedea Republica Romană și Terențiu
Theodor Mommsen
Theodor Mommsen (n. 30 noiembrie 1817 Garding, în sudul provinciei Schleswig - d. 1 noiembrie, 1903) a fost un istoric și jurist german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1902.
Vedea Republica Romană și Theodor Mommsen
Tiberius Gracchus
Tiberius Sempronius Gracchus (în latină: TI·SEMPRONIVS·TI·F·P·N·GRACCVS) (n. 168-163 î.Hr. d. 133 î.Hr.) a fost un politician roman din secolul al II-lea î.Hr. și fratele lui Gaius Gracchus.
Vedea Republica Romană și Tiberius Gracchus
Tibru
Tibrul curgând pe sub Podul Sant'Angelo din Roma Tibrul (italiană Tevere, latină Tiberis) este cel de-al doilea râu ca lungime din Italia; având 406 km, el izvorăște din munții Apenini și se varsă în Marea Tireniană.
Vedea Republica Romană și Tibru
Titus Labienus
Titus Atius Labienus (n. cca. 100 î.Hr. - 17 martie 45 î.Hr.) a fost un soldat roman profesionist în Republica romană târzie.
Vedea Republica Romană și Titus Labienus
Titus Livius
Titus Livius a fost un istoric roman, autor al unei monumentale istorii a Romei, Ab urbe condita (De la fondarea Romei).
Vedea Republica Romană și Titus Livius
Titus Lucretius Carus
Lucrețiu (Titus Lucretius Carus) a fost un poet și filozof latin.
Vedea Republica Romană și Titus Lucretius Carus
Tom Holland
Thomas Stanley Holland, tribute.ca; accessed 24 June 2015.
Vedea Republica Romană și Tom Holland
Tribun
Tribunii erau persoane alese de plebei, odata în an, care prezentau interese poporului Senatului.
Vedea Republica Romană și Tribun
Tunisia
Tunisia (în limba arabă تونس, Tūnis), oficial Republica Tunisiană (الجمهورية التونسية) este o țară situată în nordul Africii, este cea mai mică țară situată aproape de Munții Atlas.
Vedea Republica Romană și Tunisia
Turcia
Turcia, oficial Republica Turcia (în Türkiye) este o țară întinsă pe două continente.
Vedea Republica Romană și Turcia
Vercingetorix
Vercingetorix în faţa lui Iulius Cezar la bătălia de la Alesia. Vercingetorix (pron. latină, c. 82 î.Hr. – 46 î.Hr.) a fost căpetenia tribului arvernilor, care a unit pe galii începând o revoltă nereușită împotriva stăpânirii romane în Galia în cursul ultimului stadiu al Războaielor Galice lui Iulius Cezar.
Vedea Republica Romană și Vercingetorix
Veto
Un veto este puterea de a opri o acțiune oficială.
Vedea Republica Romană și Veto
Volsci
Ținuturile locuite de Volsci Volscii au fost un popor antic italic, bine cunoscut în istoria din primul secol al Republicii Romane.
Vedea Republica Romană și Volsci
1 februarie
---- 1 februarie este a 32-a zi a calendarului gregorian.
Vedea Republica Romană și 1 februarie
10 ianuarie
---- 10 ianuarie este a zecea zi a calendarului gregorian.
Vedea Republica Romană și 10 ianuarie
10 iulie
---- 10 iulie este a 191-a zi a gregorian calendarului și a 192-a zi în anii bisecți.
Vedea Republica Romană și 10 iulie
105 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 150 î.Hr. Anii 140 î.Hr. Anii 130 î.Hr. Anii 120 î.Hr. Anii 110 î.Hr. - Anii 100 î.Hr. - Anii 90 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 105 î.Hr.
133 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 180 î.Hr. Anii 170 î.Hr. Anii 160 î.Hr. Anii 150 î.Hr. Anii 140 î.Hr. - Anii 130 î.Hr. - Anii 120 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 133 î.Hr.
1453
1453 (MCDLIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de miercuri.
Vedea Republica Romană și 1453
15 martie
---- 15 martie este a 74-a zi a calendarului gregorian și ziua a 75-a în anii bisecți.
Vedea Republica Romană și 15 martie
1582
1582 (MDLXXXII) a fost ultimul an al calendarului iulian și primul an al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Vedea Republica Romană și 1582
18 iulie
---- 18 iulie este a 199-a zi a calendarului gregorian și a 200-a zi în anii bisecți.
Vedea Republica Romană și 18 iulie
2 octombrie
---- 2 octombrie este a 275-a zi a calendarului gregorian și a 276-a zi în anii bisecți.
Vedea Republica Romană și 2 octombrie
2 septembrie
---- 2 septembrie este a 245-a zi a calendarului gregorian și a 246-a zi în anii bisecți.
Vedea Republica Romană și 2 septembrie
23 octombrie
---- 23 octombrie este a 296-a zi a calendarului gregorian și a 297-a zi în anii bisecți.
Vedea Republica Romană și 23 octombrie
264 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. - Secolul al II-lea î.Hr. Decenii: Anii 310 î.Hr. Anii 300 î.Hr. Anii 290 î.Hr. Anii 280 î.Hr. Anii 270 î.Hr. - Anii 260 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 264 î.Hr.
27 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. Anii 40 î.Hr. Anii 30 î.Hr. - Anii 20 î.Hr. - Anii 10 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 27 î.Hr.
287 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. - Secolul al II-lea î.Hr. Decenii: Anii 330 î.Hr. Anii 320 î.Hr. Anii 310 î.Hr. Anii 300 î.Hr. Anii 290 î.Hr. - Anii 280 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 287 î.Hr.
30 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr. - Anii 20 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 30 î.Hr.
300 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. - Secolul al II-lea î.Hr. Decenii: Anii 350 î.Hr. Anii 340 î.Hr. Anii 330 î.Hr. Anii 320 î.Hr. Anii 310 î.Hr. - Anii 300 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 300 î.Hr.
31 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr. - Anii 20 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 31 î.Hr.
34 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr. - Anii 20 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 34 î.Hr.
36 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr. - Anii 20 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 36 î.Hr.
367 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al V-lea î.Hr. - Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. Decenii: Anii 410 î.Hr. Anii 400 î.Hr. Anii 390 î.Hr. Anii 380 î.Hr. Anii 370 î.Hr. - Anii 360 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 367 î.Hr.
40 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 40 î.Hr.
42 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 42 î.Hr.
44 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 44 î.Hr.
45 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 45 î.Hr.
46 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 46 î.Hr.
47 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 47 î.Hr.
476
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea Decenii: Anii 420 Anii 430 Anii 440 Anii 450 Anii 460 - Anii 470 - Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 Ani: 471 472 473 474 475 - 476 - 477 478 479 480 481 ----.
Vedea Republica Romană și 476
48 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 48 î.Hr.
49 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 49 î.Hr.
50 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. - Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 50 î.Hr.
510 î.Hr.
Secole: Secolul al VII-lea î.Hr. - Secolul al VI-lea î.Hr. - Secolul al V-lea î.Hr. Decenii: Anii 540 î.Hr. Anii 530 î.Hr. Anii 520 î.Hr. - Anii 510 î.Hr. - Anii 500 î.Hr. Anii 490 î.Hr. Anii 480 î.Hr. Anii: 511 î.Hr. 512 î.Hr. 511 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 510 î.Hr.
52 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. - Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 52 î.Hr.
53 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. - Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 53 î.Hr.
56 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. - Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 56 î.Hr.
58 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. - Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 58 î.Hr.
59 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. - Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 59 î.Hr.
62 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 110 î.Hr. Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. - Anii 60 î.Hr. - Anii 50 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 62 î.Hr.
64 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 110 î.Hr. Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. - Anii 60 î.Hr. - Anii 50 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 64 î.Hr.
66 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 110 î.Hr. Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. - Anii 60 î.Hr. - Anii 50 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 66 î.Hr.
70 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 120 î.Hr. Anii 110 î.Hr. Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. - Anii 70 î.Hr. - Anii 60 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 70 î.Hr.
71 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 120 î.Hr. Anii 110 î.Hr. Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. - Anii 70 î.Hr. - Anii 60 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 71 î.Hr.
73 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 120 î.Hr. Anii 110 î.Hr. Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. - Anii 70 î.Hr. - Anii 60 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 73 î.Hr.
78 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 120 î.Hr. Anii 110 î.Hr. Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. - Anii 70 î.Hr. - Anii 60 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 78 î.Hr.
79 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 120 î.Hr. Anii 110 î.Hr. Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. - Anii 70 î.Hr. - Anii 60 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 79 î.Hr.
83 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 130 î.Hr. Anii 120 î.Hr. Anii 110 î.Hr. Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. - Anii 80 î.Hr. - Anii 70 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 83 î.Hr.
88 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 130 î.Hr. Anii 120 î.Hr. Anii 110 î.Hr. Anii 100 î.Hr. Anii 90 î.Hr. - Anii 80 î.Hr. - Anii 70 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 88 î.Hr.
9 august
---- 9 august este a 221-a zi a calendarului gregorian și a 222-a zi în anii bisecți.
Vedea Republica Romană și 9 august
91 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 140 î.Hr. Anii 130 î.Hr. Anii 120 î.Hr. Anii 110 î.Hr. Anii 100 î.Hr. - Anii 90 î.Hr. - Anii 80 î.Hr.
Vedea Republica Romană și 91 î.Hr.
Vezi și
27 î.Hr.
- 27 î.Hr.
- Republica Romană
509 î.Hr.
- Bătălia de la Silva Arsia
- Regatul Roman
- Republica Romană
Foste state din Africa
- Africa Ecuatorială Franceză
- Anjouan
- Biafra
- Darfur
- Dinastia Ayyubidă
- Gumel
- Imperiul Etiopian
- Imperiul Otoman
- Imperiul Roman
- Imperiul Roman de Apus
- Imperiul Roman de Răsărit
- Imperiul Wassoulou
- Mohéli
- Protectoratul francez al Marocului
- Republica Arabă Unită
- Republica Orange
- Republica Romană
- Rhodesia
- Rhodesia de Sud
- Sultanatul Mameluc (Cairo)
- Uniunea Africii de Sud
- Zair
Foste state din Peninsula Italiană
- Catepanatul de Italia
- Ducatul Milanului
- Ducatul de Ferrara
- Ducatul de Gaeta
- Ducatul de Neapole
- Ducatul de Sorrento
- Etruria
- Exarhatul de Ravenna
- Imperiul Roman
- Imperiul Roman de Apus
- Longobardia
- Marca de Montferrat
- Marele Ducat de Toscana
- Principatul de Capua
- Principatul de Taranto
- Provinciile Unite ale Italiei Centrale
- Regatul Italiei (1861-1946)
- Regatul Italiei (Sfântul Imperiu Roman)
- Regatul Siciliei
- Regatul de Neapole
- Republica Amalfi
- Republica Ancona
- Republica Genova
- Republica Pisa
- Republica Romană
- Republica Romană (secolul al XVIII-lea)
- Republica Socială Italiană
- Republica Venețiană
Istoria Italiei antice
- Alaric I
- Galia Cisalpină
- Hellanicos
- Imperiul Roman
- Italia (provincie romană)
- Latini
- Lavinium
- Ostrogoți
- Popoarele mării
- Regatul Roman
- Republica Romană