Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Muzeul Ermitaj și Rusia

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Muzeul Ermitaj și Rusia

Muzeul Ermitaj vs. Rusia

Muzeul Ermitaj (în rusă: Госуда́рственный Эрмита́ж; pronunție) este un muzeu situat în centrul orașului Sankt Petersburg, Rusia, pe malul Nevei, în Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg, este astăzi unul dintre cele mai mari muzee din lume. Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Similarități între Muzeul Ermitaj și Rusia

Muzeul Ermitaj și Rusia au 28 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Alexandru I al Rusiei, Armata Roșie, Ecaterina a II-a a Rusiei, Ekaterinburg, Europa, Huni, Iosif Vissarionovici Stalin, Kazimir Malevici, Kiev, Limba rusă, Mongolia, Moscova, Napoleon I, Nicolae al II-lea al Rusiei, Petru I al Rusiei, Războiul de Șapte Ani, Revoluția din Octombrie, Rusia Kieveană, Rusii, Sankt Petersburg, Sciți, Siberia, Teatrul Bolșoi, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Vasili Kandinski, Veliki Novgorod, Wehrmacht.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Muzeul Ermitaj · Al Doilea Război Mondial și Rusia · Vezi mai mult »

Alexandru I al Rusiei

Alexandru I Pavlovici Romanov (rusă: Александр I Павлович) (n. 23 decembrie 1777 – d. 1 decembrie 1825), a fost țarul Rusiei între 23 martie 1801 – 1 decembrie 1825, regele Poloniei între 1815 – 1825, precum și Mare Duce al Finlandei.

Alexandru I al Rusiei și Muzeul Ermitaj · Alexandru I al Rusiei și Rusia · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Muzeul Ermitaj · Armata Roșie și Rusia · Vezi mai mult »

Ecaterina a II-a a Rusiei

Ecaterina a II-a (în), de asemenea cunoscută și ca Ecaterina cea Mare (în), născută Sophie Augusta Fredericka de Anhalt-Zerbst, a fost împărăteasă a Rusiei de la 9 iulie 1762 (stil nou), după asasinarea soțului ei, Petru al III-lea al Rusiei, până la moartea ei, la 17 noiembrie 1796 (stil nou).

Ecaterina a II-a a Rusiei și Muzeul Ermitaj · Ecaterina a II-a a Rusiei și Rusia · Vezi mai mult »

Ekaterinburg

Ekaterinburg (în rusă: Екатеринбу́рг) este un oraș major din partea centrală a Rusiei.

Ekaterinburg și Muzeul Ermitaj · Ekaterinburg și Rusia · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Europa și Muzeul Ermitaj · Europa și Rusia · Vezi mai mult »

Huni

Pătrunderea hunilor în Europa Hunii au fost un popor nomad de origine turcică, probabil și uralică.

Huni și Muzeul Ermitaj · Huni și Rusia · Vezi mai mult »

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.

Iosif Vissarionovici Stalin și Muzeul Ermitaj · Iosif Vissarionovici Stalin și Rusia · Vezi mai mult »

Kazimir Malevici

Kazimir Malevici ''Autoportret'' (1910-1911). Kazimir Severinovici Malévici (în ucraineană și în, n., Kiev // ЦГИАК Украины, ф. 1268, оп. 1, д. 26, л. 13об—14. – d. 15 mai 1935, Leningrad) a fost un pictor și desenator ucrainean și sovietic de origine poloneză, reprezentant al avangardei artistice ruse, teoretician și propagator al suprematismului.

Kazimir Malevici și Muzeul Ermitaj · Kazimir Malevici și Rusia · Vezi mai mult »

Kiev

Kiev (în) este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei.

Kiev și Muzeul Ermitaj · Kiev și Rusia · Vezi mai mult »

Limba rusă

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.

Limba rusă și Muzeul Ermitaj · Limba rusă și Rusia · Vezi mai mult »

Mongolia

miniatura miniatura Mongolia (în mongolă: Монгол Улс) este o țară din Asia Centrală, republică parlamentară, care se învecinează la nord cu Rusia, la sud și est cu Republica Populară Chineză, iar granița de vest se află la o mică distanță de Kazahstan.

Mongolia și Muzeul Ermitaj · Mongolia și Rusia · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Moscova și Muzeul Ermitaj · Moscova și Rusia · Vezi mai mult »

Napoleon I

Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.

Muzeul Ermitaj și Napoleon I · Napoleon I și Rusia · Vezi mai mult »

Nicolae al II-lea al Rusiei

Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei sau Nikolai Alexandrovici Romanov (în) a fost ultimul împărat al Rusiei.

Muzeul Ermitaj și Nicolae al II-lea al Rusiei · Nicolae al II-lea al Rusiei și Rusia · Vezi mai mult »

Petru I al Rusiei

Petru I (Petru cel Mare) (în, Piotr I Alekseievici) a condus Rusia din 7 mai (27 aprilie) 1682 până la moartea sa.

Muzeul Ermitaj și Petru I al Rusiei · Petru I al Rusiei și Rusia · Vezi mai mult »

Războiul de Șapte Ani

Războiul de șapte ani (1754 și 1756–1763; părți ale căror teatre de conflagrație au fost numite și Războiul Pomeranian și Războiul francez și indian) a implicat atât lupte în Europa cât și în colonii.

Muzeul Ermitaj și Războiul de Șapte Ani · Rusia și Războiul de Șapte Ani · Vezi mai mult »

Revoluția din Octombrie

Evenimentul istoric cunoscut ca Revoluția din Octombrie sau Revoluția bolșevică, din 25 octombrie 1917 (stil vechi), care a devenit 7 noiembrie (stil nou), a fost lovitura de stat prin care bolșevicii au preluat puterea cu forța de la guvernul lui Kerenski, și care a inaugurat a doua fază a Revoluției Ruse din 1917.

Muzeul Ermitaj și Revoluția din Octombrie · Revoluția din Octombrie și Rusia · Vezi mai mult »

Rusia Kieveană

Rusia Kieveană sau Rutenia Kieveană a fost cel mai timpuriu stat al slavilor estici dominat de orașul Kiev, aproximativ din anul 880 până la mijlocul secolului al XII-lea.

Muzeul Ermitaj și Rusia Kieveană · Rusia și Rusia Kieveană · Vezi mai mult »

Rusii

Rusii, Varegii Rus’, rușii kieveni sau rutenii kieveni au fost un popor medieval de origine scandinavă care a dominat din punct de vedere militar un vast spațiu din Europa de Est, constituindu-se într-o elită nobiliară războinică ce conducea o populație cu origini variate (finice, slavice, baltice, turcice, iranice etc.). Rădăcina rus’ a supraviețuit în numele națiunilor moderne belaruse, ruse și rutene, precum și în numele finlandez și eston pentru Suedia (Ruotsi, respectiv Rootsi).

Muzeul Ermitaj și Rusii · Rusia și Rusii · Vezi mai mult »

Sankt Petersburg

Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.

Muzeul Ermitaj și Sankt Petersburg · Rusia și Sankt Petersburg · Vezi mai mult »

Sciți

Pieptene scit (Muzeul Ermitaj, St. Petersburg, Rusia) Numele de sciți (în, iar în) era folosit de scriitorii antici pentru a denumi mai multe popoare din răsăritul Europei, așa că totalitatea sciților de care se vorbește trebuie considerată ca un conglomerat de popoare.

Muzeul Ermitaj și Sciți · Rusia și Sciți · Vezi mai mult »

Siberia

Siberia (ca regiune istorică în roșu deschis și închis) și Subiectele federale ale Rusiei (doar roșu închis) Siberia (rusă: Сиби́рь, Sibir, probabil din limba mongolă, „ținutul liniștit”, sau din limba tătară — seberü „a broda”) este o zonă vastă a Rusiei și a nordului Kazahstanului, fiind compusă din toată Asia de Nord.

Muzeul Ermitaj și Siberia · Rusia și Siberia · Vezi mai mult »

Teatrul Bolșoi

Teatrul Bolșoi în 2011 Teatrul Bolșoi (în rusește Большой театр), tradus în română ar însemna „Teatrul Mare”, se află în Moscova.

Muzeul Ermitaj și Teatrul Bolșoi · Rusia și Teatrul Bolșoi · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Muzeul Ermitaj și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Rusia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Vasili Kandinski

Vasili Kandinski (în) a fost un pictor de origine rusă, asociat cu mișcările artistice ale expresionismului și ulterior cu Bauhaus.

Muzeul Ermitaj și Vasili Kandinski · Rusia și Vasili Kandinski · Vezi mai mult »

Veliki Novgorod

Veliki Novgorod (p), cunoscut și ca Marele Novgorod sau Novgorod Veliki, sau simplu Novgorod (care înseamnă „oraș nou”) este unul dintre cele mai vechi și mai importante orașe istorice din Rusia, având peste 1,000 de ani de istorie.

Muzeul Ermitaj și Veliki Novgorod · Rusia și Veliki Novgorod · Vezi mai mult »

Wehrmacht

''Imagine 1 - Wehrmacht'' --- Steagul infanteriei germane din wehrmacht, 1938. Wehrmacht ("Forță de apărare", cuvânt de origină germană, pronunție) a fost numele oficial al forțelor armate ale Germaniei naziste între 1935 și 1945.

Muzeul Ermitaj și Wehrmacht · Rusia și Wehrmacht · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Muzeul Ermitaj și Rusia

Muzeul Ermitaj are 141 de relații, în timp ce Rusia are 987. Așa cum au în comun 28, indicele Jaccard este 2.48% = 28 / (141 + 987).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Muzeul Ermitaj și Rusia. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »