acces mai rapid decât browser-ul!
28 relaţii: Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, Începutul adevărului, Comuna Oituz, Bacău, Constantin Dănulescu, Constantin Maimuca, Constantin Petrovicescu, Constantin Tobescu, Cristescu, Eugen, Ștefan Zăvoianu, Gheorghe Balotescu, Horia Sima, Ion Antonescu, Lista șefilor serviciilor secrete din România, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Manfred von Killinger, Maria Tănase, Mișcarea Legionară, Mihail Moruzov, Pogromul de la București, Radu Lecca, Serviciul Special de Informații, Siguranța Statului, Traian Borcescu, Victor Siminel, 12 iunie, 1950, 3 aprilie.
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 s-au petrecut în noaptea spre dimineața zilei de 30 noiembrie 1938, în pădurea Tâncăbești (km 30 între Ploiești și București).
Nou!!: Eugen Cristescu și Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 · Vezi mai mult »
Începutul adevărului
Începutul adevărului, cunoscut și sub numele de Oglinda, este un film românesc din 1994, regizat de Sergiu Nicolaescu.
Nou!!: Eugen Cristescu și Începutul adevărului · Vezi mai mult »
Comuna Oituz, Bacău
Oituz (în trecut, Grozești; în) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Călcâi, Ferestrău-Oituz, Hârja, Marginea, Oituz (reședința) și Poiana Sărată.
Nou!!: Eugen Cristescu și Comuna Oituz, Bacău · Vezi mai mult »
Constantin Dănulescu
Constantin Dănulescu a fost un medic radiolog, specializat cu o bursă la Paris și om politic român, care a îndeplinit funcția de subsecretar de Stat pe lângă Departamentul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale (9 iulie 1941 - 3 iulie 1943) în guvernul Ion Antonescu (3).
Nou!!: Eugen Cristescu și Constantin Dănulescu · Vezi mai mult »
Constantin Maimuca
Constantin N. Maimuca (n. 9 ianuarie 1896, Bitola – d. 10 decembrie 1962, Penitenciarul Gherla) a fost un jurist român care, în perioada interbelică, a îndeplinit funcții de conducere în cadrul Siguranței Statului.
Nou!!: Eugen Cristescu și Constantin Maimuca · Vezi mai mult »
Constantin Petrovicescu
Constantin Petrovicescu (n. 22 octombrie 1883, Târgu Jiu – d. 8 septembrie 1949, penitenciarul Aiud) a fost un general, jurist (doctor în drept) și politician român, ministru de interne în perioada Statului național-legionar (14 septembrie 1940 - 21 ianuarie 1941).
Nou!!: Eugen Cristescu și Constantin Petrovicescu · Vezi mai mult »
Constantin Tobescu
Constantin Tobescu (n. 28 ianuarie 1893, Comani, județul Olt – d. 2 decembrie 1951 Târgu Ocna) a fost un general de brigadă al Jandarmeriei Române în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, îndeplinind în perioada 1 iunie 1943 – 25 august 1944, funcția de Director al Direcției Siguranței și Ordinii Publice.
Nou!!: Eugen Cristescu și Constantin Tobescu · Vezi mai mult »
Cristescu
Cristescu se poate referi la.
Nou!!: Eugen Cristescu și Cristescu · Vezi mai mult »
Eugen
Termenul „Eugen” se poate referi la.
Nou!!: Eugen Cristescu și Eugen · Vezi mai mult »
Ștefan Zăvoianu
Ștefan Zăvoianu (n. 1882 – d. 28 iulie 1941, Valea Piersicilor, Jilava) a fost un militar român, fost Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul pentru fapte de arme în primul război mondial, eliberat cu gradul de colonel apoi, degradat, ziarist, fondator și proprietar al ziarului „Dacia”, înființat în 1919 și politician de extremă dreaptă (în decembrie 1937 a fost ales senator pe listele partidului legionar Totul pentru Țară).
Nou!!: Eugen Cristescu și Ștefan Zăvoianu · Vezi mai mult »
Gheorghe Balotescu
Gheorghe Balotescu (n. 12 mai 1903 - d. 19??, Germania a fost ofițer în cadrul Serviciului Special de Informații (SSI), șef al Centrului Informativ Huși al S.S.I. și ajutor al rezidentului S.S.I. din Iași, cu gradul de maior. În 1948, împreună cu alte patru cadre din conducerea SSI, a fost inculpat în Procesul Pogromului de la Iași, fiind condamnat (în contumacie) la „temniță grea pe viață”. (Rechizitoriul Procesului Lotului Masacrelor de la Iași, SRI Records, RG 25004M, Reel 47, Dosar 108233, vol. I, p. I.).
Nou!!: Eugen Cristescu și Gheorghe Balotescu · Vezi mai mult »
Horia Sima
Horia Sima (n. 3 iulie 1906, Mândra, comitatul Făgăraș – d. 25 mai 1993, Madrid) a fost un politician fascist român, al doilea și ultimul comandant al Gărzii de Fier, cunoscută și sub denumirea de Legiunea Arhanghelul Mihail sau Mișcarea Legionară.
Nou!!: Eugen Cristescu și Horia Sima · Vezi mai mult »
Ion Antonescu
Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
Nou!!: Eugen Cristescu și Ion Antonescu · Vezi mai mult »
Lista șefilor serviciilor secrete din România
Aceasta este o listă a șefilor serviciilor secrete din România.
Nou!!: Eugen Cristescu și Lista șefilor serviciilor secrete din România · Vezi mai mult »
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Nou!!: Eugen Cristescu și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Vezi mai mult »
Manfred von Killinger
Manfred baron von Killinger (n. 14 iulie 1886, Leippen, Germania - d. 2 septembrie 1944, București) a fost un ofițer de marină, istoric militar și diplomat german.
Nou!!: Eugen Cristescu și Manfred von Killinger · Vezi mai mult »
Maria Tănase
Maria Tănase a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă.
Nou!!: Eugen Cristescu și Maria Tănase · Vezi mai mult »
Mișcarea Legionară
Mișcarea Legionară, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier și apoi Totul pentru Țară, a fost un partid înființat în România interbelică, la 24 iunie 1927, de Corneliu Zelea Codreanu – în urma rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, Alexandru C. Cuza – ca o organizație paramilitară teroristă de orientare naționalist-fascistă, cu un caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit, anticapitalist și antimasonic, organizată, finanțată și dirijată cu sprijinul organizației naziste SS.
Nou!!: Eugen Cristescu și Mișcarea Legionară · Vezi mai mult »
Mihail Moruzov
Mihail Moruzov (n. 16 septembrie 1887 în satul Zebil, comuna Sarichioi, județul Tulcea – d. 27 noiembrie 1940 asasinat de legionari în Masacrul de la Jilava), anti-fascist și anti-legionar, specialist în informații și contra-informații militare, a fost creatorul și directorul Serviciului Secret de Informații al Armatei Române (SSI) în perioada 1924-1940.
Nou!!: Eugen Cristescu și Mihail Moruzov · Vezi mai mult »
Pogromul de la București
legionari la 21 ianuarie 1941 Pogromul din București a reprezentat o serie de manifestări violente și crime împotriva evreilor, care au avut loc în timpul Rebeliunii legionare din ianuarie 1941.
Nou!!: Eugen Cristescu și Pogromul de la București · Vezi mai mult »
Radu Lecca
Radu Lecca (n. 15 februarie 1890 – d. 1980) a fost un spion, afacerist și funcționar de stat român, numit de Ion Antonescu „Comisar general pentru probleme evreiești și director fără titlu al Centralei Evreilor din România”, apoi a fost condamnat la moarte pentru „dezastrul țării prin savârșirea de crime de război”, în Procesul Marii Trădări NaționaleProcesul Marii Trădări Naționale, Stenograma desbaterilor dela Tribunalul Poporului asupra Guvernului Antonescu, București, Ed.
Nou!!: Eugen Cristescu și Radu Lecca · Vezi mai mult »
Serviciul Special de Informații
Serviciul Special de Informații (SSI) este denumirea sub care a funcționat serviciul secret din România începând cu 12 noiembrie 1940; serviciul și-a desfășurat activitatea sub această denumire până în data de 15 septembrie 1944 când este numit Serviciul de Informații.
Nou!!: Eugen Cristescu și Serviciul Special de Informații · Vezi mai mult »
Siguranța Statului
Serviciul Secret de Informații (cel mai des Siguranța Statului sau Siguranța) este denumirea sub care a funcționat serviciul secret din România din 1924 și până în 13 noiembrie 1940, după care denumirea este schimbată în Serviciul Special de Informații (SSI), denumire păstrată până în 1944.
Nou!!: Eugen Cristescu și Siguranța Statului · Vezi mai mult »
Traian Borcescu
Traian Borcescu (n. 22 noiembrie 1899 - ?În 1995, istoricul Dennis Deletant i-a luat un interviu lui Traian Borcescu, deci la acea dată era încă în viață. Deletant, Dennis: "Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965", C. Hurst & Co. Ltd, 38 King St., London, UK, ISBN 1850653860, ISBN 978-1850653868. a fost un ofițer în cadrul Serviciului Special de Informații(SSI), șeful Secției a II-a Contrainformații, având gradul de locotenent-colonel.(aprilie 1941 - 23 august 1944). În arhiva SRR există un interviu acordat de Traian Borcescu, datând din iulie 1999.).
Nou!!: Eugen Cristescu și Traian Borcescu · Vezi mai mult »
Victor Siminel
Generalul Victor Siminel. Victor Siminel (n. 1897, satul Fundul Galbenei, Imperiul Rus – d. 1 noiembrie 1981, București) a fost un general român, care a îndeplinit funcția de director general al Serviciului Special de Informații din România în perioada 25 august – 20 septembrie 1944.
Nou!!: Eugen Cristescu și Victor Siminel · Vezi mai mult »
12 iunie
---- 12 iunie este a 163-a zi a calendarului gregorian și ziua a 164-a în anii bisecți.
Nou!!: Eugen Cristescu și 12 iunie · Vezi mai mult »
1950
1950 (MCML) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Eugen Cristescu și 1950 · Vezi mai mult »
3 aprilie
---- 3 aprilie este a 93-a zi a calendarului gregorian și ziua a 94-a în anii bisecți.
Nou!!: Eugen Cristescu și 3 aprilie · Vezi mai mult »
