acces mai rapid decât browser-ul!
64 relaţii: Armonie vocalică, Astrid Ivask, Aurélien Sauvageot, Bernát Munkácsi, Ceangăi, Claudio Mutti, Deportarea finlandezilor ingrieni, Desinență, Dialectul secuiesc, Dmitri Țîgankin, Estoni, Estonia, Etimologie, Familie de limbi, Fonologia limbii maghiare, Glosar de lingvistică, Ilona Koutny, Istoria Suediei, Istoria Ucrainei, Jocul urșilor în România, Letoni, Lexicul limbii maghiare, Limba carelă, Limba ciuvașă, Limba erzeană, Limba finlandeză, Limba latină, Limba letonă, Limba maghiară, Limba mokșană, Limba suedeză, Limba võro, Limbă aglutinantă, Limbi balto-finice, Limbi indo-europene, Limbi mordvine, Limbi nostratice, Limbi samoedice, Limbi ugrice, Limbi uralice, Lituania, Maghiari, Merle Jääger, Mordovia, Mordvini, Morfofonologie, Moscova, Nağaybäk, Pál Hunfalvy, Pál Péter Domokos, ..., Permici, Postpoziție, Preistoria maghiarilor, Prepoziție, Proteză (lingvistică), Protobulgari, Războiul Civil Finlandez, Regate germanice, Regatele scandinave, Standard Average European, Tipologie lingvistică, Ungaria, Uniune lingvistică, Yrjö Wichmann. Extinde indicele (14 Mai Mult) »
Armonie vocalică
În fonetică, armonia vocalică este un fenomen de asimilare care constă în tendința de uniformizare a vocalelor unui cuvânt prin dobândirea de către ele a unei anumite trăsături sau a unor anumite trăsături.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Armonie vocalică · Vezi mai mult »
Astrid Ivask
Astrid Ivask a fost o poetă letono-americană.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Astrid Ivask · Vezi mai mult »
Aurélien Sauvageot
Aurélien Sauvageot a fost un lingvist francez, fondator al studiilor lingvistice fino-ugrice din Franța.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Aurélien Sauvageot · Vezi mai mult »
Bernát Munkácsi
Bernát Munkácsi a fost un lingvist, orientalist și etnograf maghiar, de origine evreiască din Transilvania, care s-a specializat mai ales în cercetarea limbilor fino-ugrice.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Bernát Munkácsi · Vezi mai mult »
Ceangăi
Ceangăii (în, în sau Tschangonen) sunt un grup etnografic maghiar format astăzi din trei populații cu localizări geografice diferite.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Ceangăi · Vezi mai mult »
Claudio Mutti
Claudio Mutti este un eseist și editor italian, director al revistei de studii geopolitice Eurasia.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Claudio Mutti · Vezi mai mult »
Deportarea finlandezilor ingrieni
Deportările finlandezilor ingrieni au fost o serie de mutări forțate ale finlandezilor ingrieni efectuate de autoritățile sovietice.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Deportarea finlandezilor ingrieni · Vezi mai mult »
Desinență
În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Desinență · Vezi mai mult »
Dialectul secuiesc
Dialectul secuiesc (în) este un dialect al limbii maghiare vorbit în România (îndeosebi în Transilvania și în Bucovina).
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Dialectul secuiesc · Vezi mai mult »
Dmitri Țîgankin
Dmitri Vasilievici Țîgankin (în) a fost un lingvist sovietic și rus, specialist în limbile fino-ugrice.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Dmitri Țîgankin · Vezi mai mult »
Estoni
Estonii (în estonă Eestlased) sunt un grup etnic fino-ugric, apropiat de finlandezi, care sunt asociați cu statul Estonia și limba estonă.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Estoni · Vezi mai mult »
Estonia
Estonia, oficial Republica Estonia (în), este un stat din regiunea Baltică din Europa de Nord.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Estonia · Vezi mai mult »
Etimologie
Etimologia este o ramură complexă a lingvisticii, care se ocupă cu originea și evoluția formală și semantică a cuvintelor unei limbi, precum și cu relația lor cu cuvinte de aceeași origine din diferite alte limbiBidu-Vrănceanu 1997, p. 191-192.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Etimologie · Vezi mai mult »
Familie de limbi
Majoritatea limbilor sunt grupate de către lingviști în familii.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Familie de limbi · Vezi mai mult »
Fonologia limbii maghiare
Acest articol tratează sistemul fonemic al limbii maghiare standard, corespondența dintre scriere și pronunțare, schimbările fonetice redate în scris și cele neredate în scris care au loc la contactul dintre două consoane, precum și caracteristicile accentuării și ale intonației în limba maghiară.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Fonologia limbii maghiare · Vezi mai mult »
Glosar de lingvistică
Acesta este un glosar de termeni utilizați în lingvistică.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Glosar de lingvistică · Vezi mai mult »
Ilona Koutny
Ilona Koutny este o lingvistă și esperantistă poloneză de origine maghiară.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Ilona Koutny · Vezi mai mult »
Istoria Suediei
Istoria Suediei este descrierea trecutului Suediei, dar și a regiunii ocupate de acest stat, înainte de formarea lui în epoca medievală.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Istoria Suediei · Vezi mai mult »
Istoria Ucrainei
Teritoriul Ucrainei a fost unul dintre centrele cele mai importante ale culturii slave timpurii din Evul Mediu, mai înainte ca teritoriul locuit de înaintașii ucrainenilor din ziua de azi să fie împărțit între puterile vecine.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Istoria Ucrainei · Vezi mai mult »
Jocul urșilor în România
Costum de urs din zona Moldovei purtat de o persoană. Costumul este adesea realizat din blana naturală a unui urs, adult sau pui, omorât și eviscerat. Jocul urșilor în Țările Române este un obicei practicat în prezent în ajunurile Crăciunului și Anului Nou, îndeosebi în Moldova, ce constă în interpretarea unui ritual de către o ceată de urători.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Jocul urșilor în România · Vezi mai mult »
Letoni
Letonii (în letonă Latvieši) sunt un popor baltic, care constituie 62,1% din populația Letoniei (dupǎ recensǎmântul din 2011).
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Letoni · Vezi mai mult »
Lexicul limbii maghiare
Lexicul limbii maghiare este format în proporție de 8% din cuvinte moștenite, 7% cuvinte împrumutate, 80% cuvinte formate pe teren propriu și 5% cuvinte de origine necunoscută.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Lexicul limbii maghiare · Vezi mai mult »
Limba carelă
Limba carelă este o limbă fino-ugrică vorbită în Rusia (Republica Carelia și unele zone învecinate) și Finlanda.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limba carelă · Vezi mai mult »
Limba ciuvașă
Ciuvașa (ciuvașă: Чӑвашла, pronunțat aproximativ „Ceă-vașlá”) este o limbă turcică vorbită în centrul Rusiei, în mod special în Republica Ciuvașia.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limba ciuvașă · Vezi mai mult »
Limba erzeană
Limba erzeană (эрзянь кель, erźań keľ) este o limbă fino-ugrică, din grupurile finice de pe Volga, subgrupul mordvin; limba erzeană este una dintre cele trei limbi oficiale ale Republicii Mordovia, împreună cu mokșana și cu rusa.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limba erzeană · Vezi mai mult »
Limba finlandeză
Limba finlandeză (suomi) este o limbă fino-ugrică.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limba finlandeză · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limba latină · Vezi mai mult »
Limba letonă
Limba letonă este o limbă baltică de est aparținând ramurii balto-slave a familiei de limbi indo-europene, vorbită în regiunea baltică.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limba letonă · Vezi mai mult »
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limba maghiară · Vezi mai mult »
Limba mokșană
Mokșana (de asemenea, mokșo-mordvina; în mokșană: mokșen' kial') este o limbă fino-ugrică a grupului finic de pe Volga, aparține familiei limbilor uralice; limba erziană este cea mai apropiată de mokșană, însă există o diferență semnificativă în structura fonetică, în vocabular și gramatică, ceea ce nu le permite vorbitorilor să se înțeleagă reciproc.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limba mokșană · Vezi mai mult »
Limba suedeză
Limba suedeză este o limbă din familia limbilor germanice de nord sau scandinave, vorbită în majoritate de către aproximativ 9 milioane de oameni în Suedia și alte zone din Finlanda, unde are același statut legal cu limba finlandeză.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limba suedeză · Vezi mai mult »
Limba võro
Limba võro (võro kiil) este o limbă fino-ugrică similară cu limba estonă și vorbită ca limbă regională în sudul Estoniei.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limba võro · Vezi mai mult »
Limbă aglutinantă
În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă aglutinantă”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, pornind de la verbul latinesc agglutinare „a lipi laolaltă”, desemnează o limbă în care, pentru a exprima raporturile gramaticale, la rădăcina cuvintelor se adaugă afixe distincte.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limbă aglutinantă · Vezi mai mult »
Limbi balto-finice
Limbile balto-finice sunt o subgrupă a limbilor fino-ugrice, vorbite în jurul Mării Baltice de în jur de 7-8 milioane de persoane.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limbi balto-finice · Vezi mai mult »
Limbi indo-europene
Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »
Limbi mordvine
Limbile mordvine reprezintă un grup de limbi din familia limbilor uralice, ramura limbilor fino-ugrice.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limbi mordvine · Vezi mai mult »
Limbi nostratice
Nostraticul este o macro-familie ipotetică, care include multe dintre familiile de limbi indigene din Eurasia, deși compoziția și structura exactă propusă de diverșii susținători variază.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limbi nostratice · Vezi mai mult »
Limbi samoedice
hașurat) și secolul XX (fundal continuu) Limbile samoedice (uneori ortografiat samoiedice) sunt o ramură a familiei de limbi uralice, cealaltă ramură alcătuind-o limbile fino-ugrice.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limbi samoedice · Vezi mai mult »
Limbi ugrice
Limbile ugrice sunt un grup de limbi din ramura fino-ugrică a familiei limbilor uralice, compus din trei limbi: limba maghiară, limba hantî (sau ostiacă) și limba mansi (sau vogulă).
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limbi ugrice · Vezi mai mult »
Limbi uralice
Harta limbilor uralice Răspândirea limbilor uralice în cadrul Imperiului Rus (excepție Finlanda) în anul 1897 Limbile uralice formează o familie lingvistică de aproximativ 30 de limbi care sunt vorbite de în jur de 25 de milioane de persoane.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Limbi uralice · Vezi mai mult »
Lituania
Lituania (în ), oficial Republica Lituania (în), este o țară din Europa de Nord.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Lituania · Vezi mai mult »
Maghiari
Maghiarii sau ungurii sunt un popor răspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Maghiari · Vezi mai mult »
Merle Jääger
Merle Jääger este o actriță de televiziune, teatru și film, poetă și autoare din Estonia, care folosește frecvent numele Merca.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Merle Jääger · Vezi mai mult »
Mordovia
Republica Mordovia (în limbile rusă: Респу́блика Мордо́вия, mokșana: Мордовскяй Республикась; erziana: Мордовской Республикась) este un subiect federal al Rusiei, o republică.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Mordovia · Vezi mai mult »
Mordvini
Mordvinii (în erzia Эрзят, transliterat Erziat, în mokșa Мокшет, transliterat Mokșet, în) sunt un grup etnic uralic vorbitor de limbi mordvine, care locuiește parțial în republica rusă Mordovia, dar și în regiunile adiacente din regiunea Volgăi centrale.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Mordvini · Vezi mai mult »
Morfofonologie
În lingvistică, morfofonologia este o ramură al cărei domeniu este o zonă de interferență a morfologiei cu fonologia.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Morfofonologie · Vezi mai mult »
Moscova
Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Moscova · Vezi mai mult »
Nağaybäk
Nağaybäk (plural Nağaybäklär; în limba rusă: Нагайбаки) este un grup etnoconfesional din Rusia.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Nağaybäk · Vezi mai mult »
Pál Hunfalvy
Pál Hunfalvy, lingvist și etnograf ungur, în 1862 Pál Hunfalvy (numele real Paul Hundsdorfer) (* 12 martie 1810 în Nagyszalók – † 30 noiembrie 1891 în Budapesta) a fost un lingvist si etnograf maghiar, de origine etnică germană, născut în așa numitul Mic Regat care constituie astăzi o parte a Slovaciei.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Pál Hunfalvy · Vezi mai mult »
Pál Péter Domokos
Pál Péter Domokos a fost un istoric, profesor și funcționar secui, laureat al Premiului Széchenyi (1991).
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Pál Péter Domokos · Vezi mai mult »
Permici
Permicii, situați în nord-est Permicii sunt o ramură a popoarelor fino-ugrice, incluzând populațiile komi și udmurții, vorbitori de limbi permice.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Permici · Vezi mai mult »
Postpoziție
În gramatică, postpoziția este un cuvânt gramatical (numit și funcțional) propriu unor limbi, care este plasat după un cuvânt parte de vorbire nominală (substantiv, pronume), pentru a forma cu acesta un complement pe care îl leagă de verbul său regent.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Postpoziție · Vezi mai mult »
Preistoria maghiarilor
Preistoria maghiarilor (în limba maghiară: magyar őstörténet) se referă la istoria ungurilor din momentul în care s-au separat din grupul principal fino-ugric (se estimează că evenimentul ar fi avut loc la începutul primului mileniu) până la cucerirea Bazinului Panonic la sfârșitul secolului al IX-lea (în istoriografia maghiară „honfoglalás” descălecarea).
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Preistoria maghiarilor · Vezi mai mult »
Prepoziție
În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Prepoziție · Vezi mai mult »
Proteză (lingvistică)
În lingvistică, termenul proteză (cf. prothesis Bidu-Vrănceanu 1997, p. 393.Constantinescu-Dobridor, articolul.Iarțeva 1990, articolul „proteză”.Bussmann 1998, p. 963.Dubois 2002, p. 388.Ladan 2005, articolul.Crystal 2008, p. 398.Szathmári 2008, articolul Protézis..
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Proteză (lingvistică) · Vezi mai mult »
Protobulgari
Adrianopol (813). Protobulgarii au fost niște triburi războinice semi-nomade de origine turcică, care s-au stabilit în stepa Ponto-Caspică și în regiunea râului Volga în secolul VII d.Hr. Dezvoltându-se ca un popor nomad ecvestru în regiunea dintre Volga și Urali, rădăcinile lor pot fi urmărite, conform unor cercetători, în Asia Centrală.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Protobulgari · Vezi mai mult »
Războiul Civil Finlandez
Războiul Civil Finlandez (&ndash) a avut ca obiectiv preluarea controlului asupra Finlandei în timpul tranziției sale de la statutul de Mare Ducat în cadrul Imperiului Rus la cel de stat independent.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Războiul Civil Finlandez · Vezi mai mult »
Regate germanice
În secolul al III-lea, Imperiul Roman a intrat într-o criză puternică.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Regate germanice · Vezi mai mult »
Regatele scandinave
În anul 795, vikingii formaseră o formațiune politică condusă de un rege.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Regatele scandinave · Vezi mai mult »
Standard Average European
Europa modernă Conceptul de Standard Average European (SAE) a fost introdus în 1939 de lingvistul american Benjamin Whorf pentru a grupa limbile indo-europene din Europa.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Standard Average European · Vezi mai mult »
Tipologie lingvistică
Tipologia lingvistică este o ramură a lingvisticii și un mod de clasificare a limbilor, care se ocupă cu încadrarea lor în grupuri caracterizate de anumite trăsături structurale comune prin care se deosebesc de alte grupuri de limbiBidu-Vrănceanu 1997, p. 513–514.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Tipologie lingvistică · Vezi mai mult »
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Ungaria · Vezi mai mult »
Uniune lingvistică
În lingvistică, termenul tradițional uniune lingvistică denumește un grup de limbi neînrudite sau marginal înrudite, dar apropiate geografic, care au unele trăsături convergente, în primul rând structurale.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Uniune lingvistică · Vezi mai mult »
Yrjö Wichmann
Yrjö Jooseppi Wichmann a fost un profesor și cercetător finlandez al limbilor fino-ugrice la Universitatea din Helsinki din anul 1909 până în 1932.
Nou!!: Limbi fino-ugrice și Yrjö Wichmann · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Fino-ugrică, Limbi ugro-finice, Limbile fino-ugrice, Limbă fino-ugrică, Ugro-Finică.
