Comunicare

312 relaţii: Acetat de plumb, Acetilenă, Acid, Acid acetic, Acid azotic, Acid clorhidric, Acid oxalic, Acid sulfuric, Acid tartric, ADN, Adolph Wilhelm Hermann Kolbe, Aer, Albertus Magnus, Alchimie, Alcool, Aleksandr Butlerov, Alessandro Volta, Alexandria, Egipt, Aluminiu, Amilază, Anaxagora, Anaximene, Anglia, Antichitatea, Antoine Henri Becquerel, Antoine Lavoisier, Apă, Aqua regia, Arabi, Ardere, Argilă, Argint, Aristotel, Arsen, Artă, Atom, Atomism, Aur, Avicenna, Azot, Azotat de argint, Azotat de potasiu, Bagdad, Bază (chimie), Bere, Beriliu, Biblioteca din Alexandria, Biologie moleculară, Boală, Bronz, ..., Cai Lun, Calcinare, Calciu, Carbon, Carl Wilhelm Scheele, Călire, Celulă, Chimie, Chimie anorganică, Chimie organică, China antică, Civilizația elenistică, Claude Louis Berthollet, Clor, Clorură de amoniu, Colorant, Compus chimic, Compus organic, Construcții, Cristalizare, Cronologia chimiei, Cuantă, Cupru, Daniel Rutherford, Democrit, Densitate, Dimitri Mendeleev, Dinastia Ming, Dinastia Shang, Dioxid de carbon, Distilare, Eduard Buchner, Edward Frankland, Egiptul Antic, Electricitate, Electrochimie, Electroliză, Electron, Element chimic, Element clasic, Element galvanic, Elice, Empedocle, Enciclopedie, Energie chimică, Energie electrică, Enzimă, Epicur, Ernest Rutherford, Țările de Jos, Etanol, Europa, Evul Mediu, Experiment, Fenicia, Fermentație alcoolică, Fier, Filozof, Filozofie chineză, Filtrare, Fisiune nucleară, Fizica particulelor elementare, Fizică, Fiziologie, Flamanzi, Foc, Forță electromotoare, Formulă structurală, Fosfor, Francis Crick, Franța, Friedrich August Kekulé von Stradonitz, Friedrich Wöhler, Funcție exponențială, Galenus, Galiu, Geber, Genă, Georg Ernst Stahl, Georgieni, Georgius Agricola, Germania, Germaniu, Gravitație, Grecia Antică, Hans Christian Ørsted, Hârtie, Henry Cavendish, Heraclit, Hidrogen, Hidrometru, Humphry Davy, Hypatia din Alexandria, Iatrochimie, Idealism, India, Indicator de pH, Ipoteză, Istoria descoperirii elementelor chimice, Istoria tabelului periodic, Italia, Izomerie, Jacobus Henricus van 't Hoff, James Chadwick, James D. Watson, Jan Baptista van Helmont, Jöns Jakob Berzelius, Jean-Baptiste Biot, Johann Joachim Becher, Johann Rudolf Glauber, Johannes Nicolaus Brønsted, John Dalton, Joseph Louis Gay-Lussac, Joseph Louis Proust, Joseph Priestley, Karlsruhe, Laborator, Legea conservării masei substanțelor, Legea proporțiilor definite, Legea proporțiilor multiple, Legea volumelor constante, Leipzig, Lemn, Leonardo da Vinci, Leucip, Liant, Limba engleză, Linus Pauling, Literatura latină, Ludwig Boltzmann, Luigi Galvani, Lumea Nouă, Lumină, Magda Petrovanu, Magie, Marie Curie, Martin Lowry, Masă atomică, Matematică, Materialism, Materie, Maurice Wilkins, Max Planck, Mătase, Mecanică clasică, Mecanică cuantică, Medic, Medicament, Mediu, Mercur (element), Mesopotamia, Metal, Metalurgie, Michael Faraday, Mihail Lomonosov, Mineral, Mineralogie, Minereu, Minerit, Moartea neagră, Moleculă, Moluscă, Natură, Neutron, Nucleu atomic, Observare, Oțel, Organism, Otto Hahn, Oxidare, Oxigen, Paracelsus, Particulă, Pământ, Persia, Piatră, Piatră filozofală, Piatră prețioasă, Pictură, Pierre Curie, Pilă de combustie, Plumb, Polarizare (unde), Poloniu, Porțelan, Potasiu, Praf de pușcă, Produs cosmetic, Purpură, Radiație catodică, Radiație X, Radioactivitate, Reacție chimică, Reacție de substituție, Religie, Renașterea, Rhazes, Robert Andrews Millikan, Robert Boyle, Robert S. Mulliken, Roger Bacon, Rosalind Franklin, Rusia, Sarcină electrică, Sare, Sare (chimie), Scandiu, Sclavie, Scoția, Scolastică, Seleniu, Sifilis, Siliciu, Sodiu, Speyer, Stanislao Cannizzaro, Statele Unite ale Americii, Stereochimie, Stibiu, Sticlă, Stuf, Sublimare, Suedia, Sulf, Sulfat de amoniu, Sulfat de cupru, Sulfat de sodiu, Svante Arrhenius, Tabelul periodic al elementelor, Tadjikistan, Tehnică, Teofrast, Teoria flogisticului, Teoria umorală, Teorie, Thales din Milet, Titan, Titus Lucretius Carus, Turnesol, Univers, Uraniu, Uree, Urină, Valență, Viață, Vid, Vin, Walther Nernst, Wilhelm Röntgen, Xenofan, Yin și Yang, Zinc, Zirconiu, 105, 1748, 1766, 1771, 1772, 1774, 1807, 1808, 1825. Extinde indicele (262 Mai Mult) » « Shrink index

Acetat de plumb

Acetatul de plumb este o sare plumbului cu acidului acetic, cu rolul în demonstrarea formării de acid acetic în urma reacției: (CH3COO)2Pb + 2HCl.

Nou!!: Istoria chimiei și Acetat de plumb · Vezi mai mult »

Acetilenă

Acetilena (nume sistematic etină) este o hidrocarbură alifatică nesaturată, cu o triplă legătură, descoperită de Humphry Davy în 1836 și sintetizată din elemente de Marcellin Berthelot în 1862.

Nou!!: Istoria chimiei și Acetilenă · Vezi mai mult »

Acid

acid organic. Acidul este o substanță chimică mai mult sau mai puțin solubilă în apă, care odată dizolvată, formează o soluție al cărei pH este mai mic decât 7.

Nou!!: Istoria chimiei și Acid · Vezi mai mult »

Acid acetic

Acidul acetic este un acid slab, cel mai simplu acid din clasa acizilor carboxilici, având formula brută C2H4O2 și formula chimică CH3-COOH.

Nou!!: Istoria chimiei și Acid acetic · Vezi mai mult »

Acid azotic

Acidul azotic, cunoscut și sub numele de acid nitric, este unul dintre cei mai tari acizi anorganici (minerali).

Nou!!: Istoria chimiei și Acid azotic · Vezi mai mult »

Acid clorhidric

Acidul clorhidric este o soluție apoasă a hidrogenului clorurat sau a clorurii de hidrogen (HCl).

Nou!!: Istoria chimiei și Acid clorhidric · Vezi mai mult »

Acid oxalic

Acidul oxalic (denumire IUPAC: acid etandioic, formula H2C2O4) este un acid dicarboxilic cu structura (HOOC)-(COOH).

Nou!!: Istoria chimiei și Acid oxalic · Vezi mai mult »

Acid sulfuric

Acidul sulfuric (sulfat de dihidrogen, în conformitate cu nomenclatura IUPAC) este un compus chimic al sulfatului cu formula chimică H2SO4.

Nou!!: Istoria chimiei și Acid sulfuric · Vezi mai mult »

Acid tartric

Acidul tartric (acidul 2,3-dihidroxibutandioic) este un acid organic, diprotic, cu formula HOOC-CHOH-CHOH-COOH. Acesta este un dihidroxi-derivat al acidului succinic. Acidul tartric poate fi găsit în numeroase plante, și în numeroase fructe, precum strugurii și bananele. Acidul tartric este unul din acizii importanți ce se găsesc în vin (în forma L(+)). Este un reducător destul de puternic. Tartratul mixt de potasiu și de sodiu este folosit în prepararea soluției Fehling. Acidul tartric a fost izolat prima dată de chimistul suedez Carl Wilhelm Scheele în 1769. Chiralitatea acidului tartric a fost descoperită în 1832 de Jean Baptiste Biot, care a descoperit că acesta putea roti planul luminii polarizate. Louis Pasteur a continuat cercetările asupra chiralității acidului tartric, cercetând în 1847 forma cristalelor tartratului de sodiu și amoniu. Pasteur a produs primul acid levotartric pur. Acidul tartric este folosit precum aditiv alimentar (E334), antioxidant, regulator de pH și sechestrant. În gravimetrie este folosită o soluție de acid tartric pentru a precipita ionii de calciu, potasiu, magneziu, stronțiu, scandiu și tantal. Cei doi enantiomeri ai acidului tartric (L-(+) și D-(–)), pot de asemenea fi folosiți la separarea unui amestec de enantiomeri. Acidul tartric natural este chiral, în sensul că moleculele sale sunt asimetrice, non-superpozabile pe imaginea lor în oglindă. Este o materie primă utilă în chimia organică pentru sinteza altor molecule chirale. Apare, în mod natural, sub o singură formă: acid L-(+)-tartric (dextrotartaric). Enantiomerul său, acidul levotartaric sau D-(-)-tartric, și forma achirală, acidul mezotartaric, se pot sintetiza în mod artificial. Formele dextro și levo nu sunt identice cu configurația D / L (care este derivată convențional din D-sau L-glicerinaldehida). Acestea sunt abrevierile dextro- și levo-, iar astăzi acestea nu ar trebui să fie utilizate. Acizii levotartaric și dextrotartaric sunt enantiomeri între ei, iar acidul mezotartaric este un diastereoizomer pentru ambele. O formă rară optic inactivă a acidului tartric, acid DL-tartric, este un amestec 1:1 de acizi levo- și dextrotartric. Acesta este diferit de acid mezotartaric, și a fost denumit și acid racemic (de la racemus din latină - "un ciorchine de struguri"). Cuvânt racemic și-a modificat mai târziu sensul, devenind un termen general pentru toate amestecurile enantiomerice 1:1 - racemații. Acidul tartric este utilizat pentru a preveni ionii de cupru (II) să reacționeze cu ionii de hidroxid (HO-), prezenți în prepararea soluției de oxid de cupru (I). Oxidul cupros este un precipitat de culoare brun-roșcată, și rezultă din reducerea sării cuprice cu o aldehidă într-o soluție alcalină.

Nou!!: Istoria chimiei și Acid tartric · Vezi mai mult »

ADN

ADN ADN este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic (în engleză: deoxyribonucleic acid, DNA).

Nou!!: Istoria chimiei și ADN · Vezi mai mult »

Adolph Wilhelm Hermann Kolbe

Adolph Wilhelm Hermann Kolbe a fost un chimist german ce a adus deosebite contribuții la nașterea chimiei organice moderne.

Nou!!: Istoria chimiei și Adolph Wilhelm Hermann Kolbe · Vezi mai mult »

Aer

Aerul este amestecul de gaze alcătuind straturile inferioare ale atmosferei Pământului.

Nou!!: Istoria chimiei și Aer · Vezi mai mult »

Albertus Magnus

Albertus Magnus sau Albert cel Mare a fost un filosof creștin din Evul Mediu, călugăr dominican realist, profesor al lui Toma din Aquino și al lui Pedro Hispano, viitorul papă Ioan al XXI-lea, episcop al Diecezei de Regensburg.

Nou!!: Istoria chimiei și Albertus Magnus · Vezi mai mult »

Alchimie

''Alchimistul'' de Pietro Longhi Alchimia este o formă de cunoaștere protoștiințifică, dar și o artă ocultă, specifică etapelor din vechime ale istoriei cunoașterii umane (Antichitate și Evul Mediu), care avea trei obiective principale.

Nou!!: Istoria chimiei și Alchimie · Vezi mai mult »

Alcool

Grupa funcțională hidroxil (-OH) legată de restul de hidrocarbură; unghiul reprezentat este unghiul dintre legături. În chimia organică, un alcool este un compus organic hidroxilic, care conține o grupă funcțională hidroxil (-OH), aceasta fiind legată de un atom de carbon saturat, în starea de hibridizare sp3.

Nou!!: Istoria chimiei și Alcool · Vezi mai mult »

Aleksandr Butlerov

Aleksandr Mihailovici Butlerov (în, n. 15 septembrie 1828 – d. 17 august 1886) a fost un chimist rus, membru al Academiei de Științe din Sankt Petersburg, fondator al teoriei structurii chimice, care stă la baza chimiei organice moderne.

Nou!!: Istoria chimiei și Aleksandr Butlerov · Vezi mai mult »

Alessandro Volta

Alessandro Volta a fost un fizician italian, a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unității de tensiune electrică (volt).

Nou!!: Istoria chimiei și Alessandro Volta · Vezi mai mult »

Alexandria, Egipt

Alexandria (arabă: الإسكندرية‎ Al Iskandariyya;; în coptă: ⲁⲗⲉⲝⲁⲛⲇⲣⲓⲁ, ⲣⲁⲕⲟⲧⲉ Alexandria, Rakotə) este al doilea oraș ca mărime din Egipt după Cairo.

Nou!!: Istoria chimiei și Alexandria, Egipt · Vezi mai mult »

Aluminiu

Modelul atomic Aluminiul este un element chimic, notat cu simbolul Al.

Nou!!: Istoria chimiei și Aluminiu · Vezi mai mult »

Amilază

Structura amilazei salivare la om Amilazele sunt enzime care catalizează hidroliza amidonului, cu scopul obținerii de oligozaharide (dextrine și maltoză).

Nou!!: Istoria chimiei și Amilază · Vezi mai mult »

Anaxagora

Anaxagora (greacă: Αναξαγόρας, "stăpânul adunării") (c. 500 î.Hr.– 428 î.Hr.) sau Anaxagoras a fost filozof grec presocratic.

Nou!!: Istoria chimiei și Anaxagora · Vezi mai mult »

Anaximene

Anaximene sau Anaximenes din Milet (greacă: Άναξιμένης, n. 585 î.Hr. - d. 525 î.Hr.) a fost un filozof grec presocratic din a doua parte a secolului VI î.Hr., probabil un mai tânăr contemporan al lui Anaximandru, al cărui elev și prieten se consideră că a fost.

Nou!!: Istoria chimiei și Anaximene · Vezi mai mult »

Anglia

Anglia (în) este o țară care face parte din Regatul Unit.

Nou!!: Istoria chimiei și Anglia · Vezi mai mult »

Antichitatea

Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.

Nou!!: Istoria chimiei și Antichitatea · Vezi mai mult »

Antoine Henri Becquerel

Antoine Henri Becquerel a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel în domeniul fizicii, în anul 1903, ca urmare a descoperirii fenomenului de radioactivitate spontană.

Nou!!: Istoria chimiei și Antoine Henri Becquerel · Vezi mai mult »

Antoine Lavoisier

Antoine Laurent de Lavoisier a fost un chimist, filozof și economist francez.

Nou!!: Istoria chimiei și Antoine Lavoisier · Vezi mai mult »

Apă

*Acest articol se concentrează asupra apei așa cum este percepută în viața de zi cu zi.

Nou!!: Istoria chimiei și Apă · Vezi mai mult »

Aqua regia

Aqua regia (din latină "apă regală") este un amestec acid coroziv de culoare roșie sau galbenă, format din acid azotic concentrat (HNO3) și acid clorhidric concentrat (HCl), într-un raport volumic 1:3.

Nou!!: Istoria chimiei și Aqua regia · Vezi mai mult »

Arabi

Tablou de Gustave Boulanger ''Un cavaler arab'' Arabii sunt popoare din grupa etniilor semitice care locuiesc în țările din lumea arabă.

Nou!!: Istoria chimiei și Arabi · Vezi mai mult »

Ardere

Flacără produsă prin arderea unui combustibil. Arderea sau combustia este o reacție chimică exotermă între un combustibil și un agent oxidant, însoțită de degajare de căldură și, uneori și de lumină (flacără).

Nou!!: Istoria chimiei și Ardere · Vezi mai mult »

Argilă

Argilă Argila este o rocă sedimentară cu granulație fină (.

Nou!!: Istoria chimiei și Argilă · Vezi mai mult »

Argint

Argintul este elementul chimic cu numărul atomic 47.

Nou!!: Istoria chimiei și Argint · Vezi mai mult »

Aristotel

Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.

Nou!!: Istoria chimiei și Aristotel · Vezi mai mult »

Arsen

Arsenul este un element chimic semi-metalic, care are simbolul As și numărul atomic 33.

Nou!!: Istoria chimiei și Arsen · Vezi mai mult »

Artă

Arta este, în esență, cea mai profundă expresie a creativității umane.

Nou!!: Istoria chimiei și Artă · Vezi mai mult »

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Nou!!: Istoria chimiei și Atom · Vezi mai mult »

Atomism

Atomismul sau „Atomismus” este o teorie cosmologică, după care universul este compus din atomi atomii se credea sunt indivizibili și nu se pot transforma niciodată.

Nou!!: Istoria chimiei și Atomism · Vezi mai mult »

Aur

Aurul este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul Au și numărul atomic 79.

Nou!!: Istoria chimiei și Aur · Vezi mai mult »

Avicenna

Avicenna Abū ‘Alī al-Husayn ibn ‘Abd Allāh ibn Sīnā al-Balkhī (persană ابوعلى سينا/پورسينا Abu Ali Sina sau numele arab: أبو علي الحسين بن عبد الله بن سينا; deseori numit Ibn Sina sau latinizat Avicenna) (n. 980, d. 1037) a fost filosof, scriitor, medic și cercetător al naturii șiit de origine tadjic.

Nou!!: Istoria chimiei și Avicenna · Vezi mai mult »

Azot

Liniile Spectrale de Azot Azotul (sau nitrogenul) este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul N și numărul atomic 7.

Nou!!: Istoria chimiei și Azot · Vezi mai mult »

Azotat de argint

Azotatul de argint („piatra iadului”) este un compus anorganic, fiind sarea argintului cu acidul azotic.

Nou!!: Istoria chimiei și Azotat de argint · Vezi mai mult »

Azotat de potasiu

Azotatul de potasiu (Salpetrul de India) este o sare a potasiului cu acidul azotic.

Nou!!: Istoria chimiei și Azotat de potasiu · Vezi mai mult »

Bagdad

Bagdad (în Baġdād; în engleză: Baghdad) este capitala și cel mai mare oraș din Irak.

Nou!!: Istoria chimiei și Bagdad · Vezi mai mult »

Bază (chimie)

În chimie, bazele (grec. βάση, - bază, fundament) sunt compuși anorganici sau organici care în soluții apoase disociază sau ionizează formând ioni de hidroxil -OH.

Nou!!: Istoria chimiei și Bază (chimie) · Vezi mai mult »

Bere

Un pahar cu bere Berea este o băutură alcoolică obținută din 4 produse naturale: drojdia de bere, malț, hamei și apă.

Nou!!: Istoria chimiei și Bere · Vezi mai mult »

Beriliu

Structura atomică a beriliului Beriliul este un element chimic notat cu simbolul Be și care are numărul atomic 4.

Nou!!: Istoria chimiei și Beriliu · Vezi mai mult »

Biblioteca din Alexandria

Inscripție latină despre Tiberius Claudius Balbilus din Roma (cca. AD 79) în care se menționează ''Biblioteca din Alexandria'' ca "ALEXANDRINA BYBLIOTHECE" (rândul opt). Biblioteca din Alexandria a fost cea mai renumită bibliotecă a antichității.

Nou!!: Istoria chimiei și Biblioteca din Alexandria · Vezi mai mult »

Biologie moleculară

Biologia moleculară este ramura biologiei care se ocupă cu studierea mecanismelor biologice în cadrul celulei, la nivel molecular.

Nou!!: Istoria chimiei și Biologie moleculară · Vezi mai mult »

Boală

Boala (sinonime latină: morbus, greacă: νόσος, nosos) este o stare particulară a organismului condiționată de acțiunea nocivă a diverși factori determinanți din mediu și, caracterizată printr-un complex de modificări morfologice și funcționale - locale și generale, cu caracter reactiv și lezional, ce tulbură regalarea și activitatea la diferite niveluri funcționale.

Nou!!: Istoria chimiei și Boală · Vezi mai mult »

Bronz

Cap de bronz din Ife (din Nigeria). Vezi: arta africană Greutate din bronz, datând din Dinastia Qin Bronzul este un aliaj de cupru cu staniu.

Nou!!: Istoria chimiei și Bronz · Vezi mai mult »

Cai Lun

Cai Lun (în chineza tradițională: 蔡倫; în cea simplificată: 蔡伦; pinyin: Cài Lún; Wade-Giles: Ts'ai Lun) (c. 50 d.Hr. - 121), al cărui prenume social era Jìngzhòng (敬仲), a fost un eunuc chinez, funcționar al curți imperiale (pe timpul dinastiei Han), cunoscut mai ales ca inventator al hârtiei și al procesului fabricării acesteia.

Nou!!: Istoria chimiei și Cai Lun · Vezi mai mult »

Calcinare

Calcinarea este un termen comun pentru procese de tratament termic a unor substanțe în prezența aerului, care determină multiple reacții chimice ce au loc la temperaturi înalte.

Nou!!: Istoria chimiei și Calcinare · Vezi mai mult »

Calciu

Calciul este elementul chimic cu numărul 20 în tabelul periodic al elementelor.

Nou!!: Istoria chimiei și Calciu · Vezi mai mult »

Carbon

Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.

Nou!!: Istoria chimiei și Carbon · Vezi mai mult »

Carl Wilhelm Scheele

Carl Wilhelm Scheele Carl Wilhelm Scheele a fost chimist suedez de limbă germană, celebru prin descoperirea oxigenului și a clorului.

Nou!!: Istoria chimiei și Carl Wilhelm Scheele · Vezi mai mult »

Călire

Călirea este o operație metalurgică din categoria tratamentelor termice.

Nou!!: Istoria chimiei și Călire · Vezi mai mult »

Celulă

Termenul celulă poate avea următoarele sensuri.

Nou!!: Istoria chimiei și Celulă · Vezi mai mult »

Chimie

Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.

Nou!!: Istoria chimiei și Chimie · Vezi mai mult »

Chimie anorganică

Molecula de acid sulfuric, unul dintre cei mai cunoscuți și importanți compuși anorganici Chimia anorganică este o ramură a chimiei care studiază proprietățile elementelor chimice și a compușilor anorganici (toți compușii chimici formați din aceste elemente, cu excepția celor organici, care sunt subiectul chimiei organice).

Nou!!: Istoria chimiei și Chimie anorganică · Vezi mai mult »

Chimie organică

Metanul, CH4, este cel mai simplu compus organic; aparține clasei hidrocarburilor și este un alcan cu geometrie tetraedrică. Chimia organică este ramura chimiei care se ocupă cu studiul structurii, proprietăților, reacțiilor (de sinteză, de descompunere, etc) a compușilor organici.

Nou!!: Istoria chimiei și Chimie organică · Vezi mai mult »

China antică

Civilizația chineză a apărut în mileniul al III-lea î.Hr. pe văile fluviilor Huanghe și Yangtze.

Nou!!: Istoria chimiei și China antică · Vezi mai mult »

Civilizația elenistică

Regatele elenistice ale diadohilor în anul 301 î.Hr. greacă, ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΣΩΤΗΡΩΣ ΜΕΝΑΝΔΡΟΥ "moneda Regelui Mântuitor Menandru".'''Revers:''' Kharosthi: MAHARAJA TRATASA MENADRASA "Regele Mântuitor Menandru". Termenul Civilizația elenistică (provenit de la Ἕλλην "Héllēn", numele etnic al grecilor în limba proprie) îi aparține istoricului german Johann Gustav Droysen și se referă la răspândirea culturii grecești în rândurile populațiilor ne-grece cucerite de Alexandru cel Mare.

Nou!!: Istoria chimiei și Civilizația elenistică · Vezi mai mult »

Claude Louis Berthollet

Claude Louis Berthollet (n. 9 decembrie 1748 - d. 6 noiembrie 1822) a fost chimist francez, cunoscut mai ales pentru faptul că a elaborat, împreună cu Antoine Lavoisier, o nomenclatură chimică rațională.

Nou!!: Istoria chimiei și Claude Louis Berthollet · Vezi mai mult »

Clor

Clorul este un element chimic cu numărul atomic 17 și cu simbolul Cl.

Nou!!: Istoria chimiei și Clor · Vezi mai mult »

Clorură de amoniu

Clorura de amoniu (Salmiac, țipirig) este o sare solubilă în apă, care cristalizează în sistemul cubic.

Nou!!: Istoria chimiei și Clorură de amoniu · Vezi mai mult »

Colorant

Colorantul este o substanță naturală sau obținută prin sinteză chimică, care într-o cantitate foarte mică este capabilă să imprime culoarea sa altor compuși cu care intră în contact:piele, materiale textile.

Nou!!: Istoria chimiei și Colorant · Vezi mai mult »

Compus chimic

Compusul chimic este o substanță chimică pură, formată din două sau mai multe elemente chimice ce au între ele un raport de atomi și de mase bine stabilit (spre deosebire de amestecuri), și care pot fi separate prin reacții chimice.

Nou!!: Istoria chimiei și Compus chimic · Vezi mai mult »

Compus organic

Metanul este cel mai simplu compus organic Un compus organic este un compus chimic a cărui moleculă conține legături chimice hidrogen-carbon.

Nou!!: Istoria chimiei și Compus organic · Vezi mai mult »

Construcții

Construcții este denumirea unei ramuri a tehnicii care se ocupă cu proiectarea, execuția, întreținerea și exploatarea diferitor structuri sau lucrări de infrastructură.

Nou!!: Istoria chimiei și Construcții · Vezi mai mult »

Cristalizare

Formarea de gheață datorită umidității ridicate și a temperaturii scăzute. Cristalizarea este procesul (poate fi natural sau artificial) de formare a unor cristale solide dintr-o soluție, topitură sau mai rar dintr-un gaz.

Nou!!: Istoria chimiei și Cristalizare · Vezi mai mult »

Cronologia chimiei

Cronologia chimiei enumeră lucrările, descoperirile, ideile, invențiile și experimentele importante care au schimbat în mod semnificativ înțelegerea de către umanitate a științei moderne, cunoscută sub numele de chimie, definită ca studiul științific al compoziției materiei și a interacțiunilor sale.

Nou!!: Istoria chimiei și Cronologia chimiei · Vezi mai mult »

Cuantă

În fizică, o cuantă (plural: cuante) reprezintă o entitate indivizibilă a valorii energiei respectiv al momentului particulelor elementare ale materiei numite fermioni), cât și a fotonilor sau altor bosoni. Cuvântul provine din latinescul "quantus", care înseamnă "cât." Astfel s-a ajuns la noțiunea de cuantificare. Asta înseamnă că o proprietate poate lua doar anumite valori numerice discrete, în loc de a lua orice valoare dintr-un anumit domeniu de valori. De aici se naște un termen înrudit: număr cuantic. Un foton este uneori referit sub termenul de "cuantă de lumină." Energia unui electron aflat într-un atom se spune că este cuantificată, ceea ce are ca efect stabilitatea atomilor și a materiei în general. Cuanta de energie a fost denumită constanta Planck, ai cărei multipli pot fi înțeleși atât ca energia multiplicată cu timpul cât și ca impulsul multiplicat cu distanța.

Nou!!: Istoria chimiei și Cuantă · Vezi mai mult »

Cupru

Cuprul (numit și aramă) este un element din tabelul periodic având simbolul Cu și numărul atomic 29.

Nou!!: Istoria chimiei și Cupru · Vezi mai mult »

Daniel Rutherford

Daniel Rutherford, portret de Henry Raeburn Daniel Rutherford (3 noiembrie 1749, Edinburgh - 15 noiembrie 1819, Edinburgh) a fost un chimist și fizician scoțian, profesor de botanică la Universitatea din Edinburgh.

Nou!!: Istoria chimiei și Daniel Rutherford · Vezi mai mult »

Democrit

Democrit Democritos (în, Democritos) a fost un filosof grec presocratic.

Nou!!: Istoria chimiei și Democrit · Vezi mai mult »

Densitate

Densitatea (sau mai exact densitatea de masă, numită și masă specifică) este o mărime fizică folosită pentru descrierea materialelor și definită ca masa unității de volum.

Nou!!: Istoria chimiei și Densitate · Vezi mai mult »

Dimitri Mendeleev

Dimitri Ivanovici Mendeleev (în) a fost un chimist rus care a publicat un tabel periodic al elementelor asemănător cu cel actual.

Nou!!: Istoria chimiei și Dimitri Mendeleev · Vezi mai mult »

Dinastia Ming

Dinastia Ming, de asemenea numită și Imperiul Marelui Ming, a fost dinastia ce a guvernat China timp de 276 ani (1368 – 1644), ca urmare a prăbușirii dinastiei mongole Yuan.

Nou!!: Istoria chimiei și Dinastia Ming · Vezi mai mult »

Dinastia Shang

Dinastia Shang a fost prima dinastie imperială a Imperiului Chinez care a condus regiunea din nord-estul Chinei actuale, în valea Fluviului Galben.Conform cronologiei tradiționale, bazate pe calculele lui Liu Xin, Dinastia Shang a condus China între 1766 î.Hr. și 1122 î.Hr.), iar conform cronologiei mai scurte, bazate pe Analele din Bambus, perioada a fost între 1556 î.Hr. și 1046 î.Hr.. Spre deosebire de dinastia Xia care o preceda, dinastia Shang (sec.16-11 î.Hr.) este mai bine documentată. Shang controla un teritoriu ce cuprindea actualele provincii Henan, Hubei, Shandong, o parte din Shanxi și Shaanxi și nordul provinciei Anhui. În timpul primei jumătăți a perioadei Shang care a durat aproape 600 de ani, capitala dinastiei a cunoscut mai multe mutări. Ultima a fost Yin, în apropiere de Anyang (în provincia Henan). Potrivit arheologilor, civilizația chineză atinsese deja atunci un nivel ridicat de dezvoltare. Cele mai importante două contribuții aduse de dinastia Shang sunt: apariția inscripțiilor oraculare « Jia gu wen » (practicate pe carapace de broască țestoasă și pe diferite oase) și folosirea bronzului. Aceasta dinastie insumeaza 30 de regi, preocupatie fiecare la randul sau de extinderea teritoriala. Societatea nobiliara era reprezentata de rege care era ajutat de consilieri militari si civili. Delimitatea functiilor nu este foarte riguros facuta.Regele este actantul principal in cultul agricol. In aceasta perioada se practica sacrificiile umane pentru imbunarea zeilor,cinstirea regelui defunct, constructia unui palat etc. Se practica vrajitoria. Vrajitorii erau intermediari intre cer si pamant. Ei se ocupau cu divinatia. Scrierea era reprezentata de pictograme(caractere-simboluri). Calendarul era conceput de catre vrajitori si continea 12 luni de 29-30 de zile. Shang.

Nou!!: Istoria chimiei și Dinastia Shang · Vezi mai mult »

Dioxid de carbon

Structura 3D a cristalului de „gheață uscată” Dioxidul de carbon, format dintr-un atom de carbon și doi atomi de oxigen, este o anhidridă labilă a acidului carbonic (CO2.H2O ~ H2CO3), un compus chimic rezultat din oxidarea carbonului, în majoritate de origine organică.

Nou!!: Istoria chimiei și Dioxid de carbon · Vezi mai mult »

Distilare

Un aparat tipic folosit pentru distilare simplă Distilarea este procesul de separare care presupune trecere a unui amestec lichid în stare de vapori prin fierbere, urmată de condensarea vaporilor obținuți.

Nou!!: Istoria chimiei și Distilare · Vezi mai mult »

Eduard Buchner

Eduard Buchner a fost un biolog și chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, în 1907.

Nou!!: Istoria chimiei și Eduard Buchner · Vezi mai mult »

Edward Frankland

Sir Edward Frankland chimist britanic.

Nou!!: Istoria chimiei și Edward Frankland · Vezi mai mult »

Egiptul Antic

Egiptul Antic a fost o veche civilizație din nord-estul Africii, care s-a dezvoltat în zonele joase de-a lungul fluviului Nil, suprafața actuală a statului modern Egipt.

Nou!!: Istoria chimiei și Egiptul Antic · Vezi mai mult »

Electricitate

Fulgerul este unul din cele mai spectaculoase efecte ale electricității. Electricitatea este totalitatea fenomenelor fizice asociate cu prezența și deplasarea sarcinilor electrice.

Nou!!: Istoria chimiei și Electricitate · Vezi mai mult »

Electrochimie

Electrochimia este un domeniu de intereferență dintre chimie și electricitate, care studiază reacțiile electrochimice și aplicațiile acestora: electroliza, coroziunea, acumulatorii electrici, bateriile, procedeele electrochimice de acoperire metalică.

Nou!!: Istoria chimiei și Electrochimie · Vezi mai mult »

Electroliză

Aparat pentru electroliza apei (5) Electroliza este procesul de separare și orientare a ionilor unui electrolit (substanță ale cărei molecule prin dizolvare sau topire se disociază în ioni, permițând trecerea curentului electric continuu) cu ajutorul curentului electric continuu.

Nou!!: Istoria chimiei și Electroliză · Vezi mai mult »

Electron

Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.

Nou!!: Istoria chimiei și Electron · Vezi mai mult »

Element chimic

Tabelul periodic al elementelor chimice Prin noțiunea de element chimic se înțelege o specie de atomi identici, adică de atomi având același număr de protoni în nucleul atomului, respectiv un număr identic de electroni în învelișul electronic al atomului.

Nou!!: Istoria chimiei și Element chimic · Vezi mai mult »

Element clasic

Sunt considerate elemente clasice: Apa, Aerul, Pământul și Focul în occident și Apa, Focul, Pământul, Metalul și Lemnul în China antică.

Nou!!: Istoria chimiei și Element clasic · Vezi mai mult »

Element galvanic

Schema unui element galvanic Elementul galvanic (sau celulă galvanică, pilă electrică sau celulă voltaică) este un generator electrochimic de curent continuu bazat pe transformarea spontană a energiei chimice în energie electrică.

Nou!!: Istoria chimiei și Element galvanic · Vezi mai mult »

Elice

Elicea unui vapor Elicea (din, "spirală") este un mijloc de propulsie care realizează deplasarea unei nave sau avion prin rotirea paletelor elicei, care sunt amplasate radial pe axa elicei.

Nou!!: Istoria chimiei și Elice · Vezi mai mult »

Empedocle

Empedocle (c. 490 î.Hr. – c. 430 î.Hr.) a fost filosof grec presocratic.

Nou!!: Istoria chimiei și Empedocle · Vezi mai mult »

Enciclopedie

O enciclopedie este un compendiu lexicografic, scris în mod sistematic, al cunoștințelor umane.

Nou!!: Istoria chimiei și Enciclopedie · Vezi mai mult »

Energie chimică

Energia chimică este o formă de energie potențială datorată asocierii atomilor în molecule și a diferitelor alte feluri de agregare ale materiei.

Nou!!: Istoria chimiei și Energie chimică · Vezi mai mult »

Energie electrică

Energia electrică este energia asociată electricității.

Nou!!: Istoria chimiei și Energie electrică · Vezi mai mult »

Enzimă

Imagine de tip panglică a enzimei TIM (triozo-fosfat-izomeraza), care catalizează conversia reversibilă a izomerilor dihidroxiaceton-fosfat și D-gliceraldehid-3-fosfat Enzimele (din limba greacă - zymosis - ferment) sunt macromolecule de origine proteică cu rol de biocatalizatori, cu ajutorul cărora celulele vii pot înfăptui reacții complexe într-un timp scurt, la temperatura mediului înconjurător.

Nou!!: Istoria chimiei și Enzimă · Vezi mai mult »

Epicur

Bustul lui Epicur Epicur (Epikouros sau Επικουρος în greacă) a fost un filosof grec, fondatorul Epicureismului.

Nou!!: Istoria chimiei și Epicur · Vezi mai mult »

Ernest Rutherford

Ernest Rutherford Ernest Rutherford a fost un fizician și chimist din Noua Zeelandă, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1908.

Nou!!: Istoria chimiei și Ernest Rutherford · Vezi mai mult »

Țările de Jos

Țările de Jos, informal Olanda, este o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe.

Nou!!: Istoria chimiei și Țările de Jos · Vezi mai mult »

Etanol

Etanolul (de asemenea denumit și alcool etilic sau mai simplu doar alcool) este un compus organic din clasa alcoolilor, fiind principalul alcool întâlnit în băuturile alcoolice.

Nou!!: Istoria chimiei și Etanol · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Nou!!: Istoria chimiei și Europa · Vezi mai mult »

Evul Mediu

Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.

Nou!!: Istoria chimiei și Evul Mediu · Vezi mai mult »

Experiment

Un experiment (din latină din ex- și periri, „despre încercare”) este un set de observații sistematice desfășurate în contextul rezolvării unei anumite probleme sau chestiuni, pentru a sprijini sau infirma o ipoteză sau cercetare privitoare la fenomene.

Nou!!: Istoria chimiei și Experiment · Vezi mai mult »

Fenicia

Fenicia (din) a fost o civilizație talasocratică antică de limbă semitică, care a luat naștere în regiunea Levant din estul Mediteranei, în primul rând în Libanul modern.

Nou!!: Istoria chimiei și Fenicia · Vezi mai mult »

Fermentație alcoolică

Fermentație. Fabricarea bioetanolului din paie. Fermentația alcoolică este procesul prin care se formează alcool etilic și dioxid de carbon, sub acțiunea diferitelor microorganisme (Saccharomyces sp, Bacillus macerans), asupra diferitelor substrate, mai ales glucide.

Nou!!: Istoria chimiei și Fermentație alcoolică · Vezi mai mult »

Fier

Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: ferrum), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56.

Nou!!: Istoria chimiei și Fier · Vezi mai mult »

Filozof

Filozoful sau filosoful (iubitorul de înțelepciune) este persoana care se ocupă cu filozofia.

Nou!!: Istoria chimiei și Filozof · Vezi mai mult »

Filozofie chineză

În filozofia chineză s-au dezvoltat patru mari curente filosofice: taoismul, confucianismul, budismul și maoismul.

Nou!!: Istoria chimiei și Filozofie chineză · Vezi mai mult »

Filtrare

Filtrare în vid realizată cu ajutorul unui vas de trompă și a unei pâlnii Pahar Büchner Filtrarea este o operație mecanică sau fizică de separare din soluții sau gaze, printr-un filtru, a unor substanțe (particule) solide, insolubile, dar cu densitate apropiată de cea a lichidului sau gazului în care se găsesc.

Nou!!: Istoria chimiei și Filtrare · Vezi mai mult »

Fisiune nucleară

Un neutron termic este absorbit de un nucleu de uraniu-235, care fisionează în alte elemente mai ușoare și neutroni rapizi. Fisiunea este o reacție nucleară care are drept efect ruperea nucleului în două fragmente de masă aproximativ egală, neutroni rapizi, radiații și energie termică.

Nou!!: Istoria chimiei și Fisiune nucleară · Vezi mai mult »

Fizica particulelor elementare

Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.

Nou!!: Istoria chimiei și Fizica particulelor elementare · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Istoria chimiei și Fizică · Vezi mai mult »

Fiziologie

Fiziologia (din limba greacă: phisis- natură și logos-cunoaștere) se ocupă cu studiul funcțiilor mecanice, fizice și biochimice ale organismelor vii.

Nou!!: Istoria chimiei și Fiziologie · Vezi mai mult »

Flamanzi

Flamanzii sunt poporul care trăiește în Flandra și vorbește limba neerlandeză; Flandra este o regiune istorică a Europei care astăzi formează în cea mai mare parte o comunitate lingvistic-teritorială a Belgiei (cu 6,23 milioane de locuitori, fie 62 % din populația totală a Belgiei), în timp ce mici părți aparțin Olandei (Flandra zelandeză) și Franței (Flandra franceză, în jurul orașului Dunkerque).

Nou!!: Istoria chimiei și Flamanzi · Vezi mai mult »

Foc

300px Focul reprezintă oxidarea unui material combustibil, în urma căreia rezultă căldură, lumină, dar și diferiți produși de reacție, precum dioxidul de carbon și apă.

Nou!!: Istoria chimiei și Foc · Vezi mai mult »

Forță electromotoare

Tensiunea electromotoare este o mărime fizică egală cu tensiunea electrică la bornele unui generator electric în circuit deschis (la mersul în gol).

Nou!!: Istoria chimiei și Forță electromotoare · Vezi mai mult »

Formulă structurală

molecule organice sunt foarte complexe și nu pot fi specificate doar cu ajutorul formulei moleculare. Formula structurală este o prezentare schematică a unei molecule, cu legăturile atomice, preluate din formula chimică.

Nou!!: Istoria chimiei și Formulă structurală · Vezi mai mult »

Fosfor

Fosforul (din cuvintele grecești „phos”.

Nou!!: Istoria chimiei și Fosfor · Vezi mai mult »

Francis Crick

Francis Harry Compton Crick OM FRS a fost un bio- și neuro-fizician britanic, fiind unul din cei patru co-descoperitori (alături de James D. Watson, Maurice Wilkins și Rosalind Franklin) a structurii ADN-ului în 1953.

Nou!!: Istoria chimiei și Francis Crick · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Nou!!: Istoria chimiei și Franța · Vezi mai mult »

Friedrich August Kekulé von Stradonitz

Friedrich August Kekulé von Stradonitz (sau August Kekulé) a fost un chimist german.

Nou!!: Istoria chimiei și Friedrich August Kekulé von Stradonitz · Vezi mai mult »

Friedrich Wöhler

Friedrich Wöhler a fost un chimist german, cunoscut pentru sinteza ureei, dar și pentru izolarea unor elemente chimice.

Nou!!: Istoria chimiei și Friedrich Wöhler · Vezi mai mult »

Funcție exponențială

Funcția exponențială este una din cele mai importante funcții din matematică.

Nou!!: Istoria chimiei și Funcție exponențială · Vezi mai mult »

Galenus

Aelius Galenus sau Claudius Galenus din Pergam (sau Galen, altă variantă: Galenos) (n. 129 - d. 200 sau 216) a fost ultimul mare medic al Antichității.

Nou!!: Istoria chimiei și Galenus · Vezi mai mult »

Galiu

Galiul este elementul chimic care are simbol chimic Ga și numărul atomic 31.

Nou!!: Istoria chimiei și Galiu · Vezi mai mult »

Geber

Geber într-un manuscris alchimist din sec. al XV-lea Jabir ibn Hayyan, latinizat Geber (c. 721- c. 815) a fost un celebru învățat de origine arabă (după unele surse) sau persană (după alte surse), ce a adus o contribuție substanțială la dezvoltarea culturii islamice.

Nou!!: Istoria chimiei și Geber · Vezi mai mult »

Genă

matisare (după ce ADN-ul este transcris în ARN). Doar exonii codifică proteinele. Această diagramă evidențiază aproximativ 50 de baze pentru o genă. În realitate, genele sunt de sute de ori mai mari. Gena este o unitate moleculară a eredității în organismele vii.

Nou!!: Istoria chimiei și Genă · Vezi mai mult »

Georg Ernst Stahl

Georg Ernst Stahl (n. 22 octombrie 1659 - d. 24 mai 1734) a fost un chimist și medic german.

Nou!!: Istoria chimiei și Georg Ernst Stahl · Vezi mai mult »

Georgieni

Georgieni, numiți și kartveli (în limba georgiană ქართველები, kartvelebi) sunt o națiune și un grup etnic originar din Georgia.

Nou!!: Istoria chimiei și Georgieni · Vezi mai mult »

Georgius Agricola

Titelblatt von ''De re metallica libri XII'' Georgius Agricola (n. 24 martie 1494, Glauchau - d. 21 noiembrie 1555, Chemnitz) a fost un om de știință, care este considerat părintele mineralogiei.

Nou!!: Istoria chimiei și Georgius Agricola · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Nou!!: Istoria chimiei și Germania · Vezi mai mult »

Germaniu

Germaniul este un element chimic, notat cu simbolul Ge, al cărui număr atomic este 32.

Nou!!: Istoria chimiei și Germaniu · Vezi mai mult »

Gravitație

Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.

Nou!!: Istoria chimiei și Gravitație · Vezi mai mult »

Grecia Antică

Grecia Antică (în, în) a fost o civilizație antică din bazinul mediteranean, provenită din peninsula balcanică, care a durat din secolul al XII-lea î.Hr. până în anul 313 d.Hr., la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea academiei ateniene de către împăratul Iustinian I în 529 d.Hr. După colapsul civilizației grecești antice, a urmat perioada romano-bizantină.

Nou!!: Istoria chimiei și Grecia Antică · Vezi mai mult »

Hans Christian Ørsted

Hans Christian Ørsted a fost un fizician și chimist danez, care a influențat filosofia post-kantiană și progresul științei în secolul al XIX-lea.

Nou!!: Istoria chimiei și Hans Christian Ørsted · Vezi mai mult »

Hârtie

Imagine ilustrând dimensiunile standardului '''A''' pentru desenele tehnice. Hârtia este un material plan și subțire, având ca element esențial suprafața sa pe care se poate scrie, desena, tipări, picta.

Nou!!: Istoria chimiei și Hârtie · Vezi mai mult »

Henry Cavendish

Henry Cavendish a fost un fizician și chimist englez.

Nou!!: Istoria chimiei și Henry Cavendish · Vezi mai mult »

Heraclit

''Heraclit'', de Johannes Moreelse Heraclit din Efes (în greacă: Ηρακλειτος Herakleitos; n. 535 î.Hr. - d. anii 470 î.Hr), cunoscut ca „Obscurul” (Skoteinos), a fost un filosof grec presocratic.

Nou!!: Istoria chimiei și Heraclit · Vezi mai mult »

Hidrogen

Liniile spectrale de hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.

Nou!!: Istoria chimiei și Hidrogen · Vezi mai mult »

Hidrometru

Hidrometru volumetric pentru apă Hidrometrul este un aparat de măsură a densității și a vitezei de curgere a lichidelor.

Nou!!: Istoria chimiei și Hidrometru · Vezi mai mult »

Humphry Davy

Humphry Davy, pictură aflată la ''National Portrait Gallery'' Humphry Davy a fost un inventator și chimist britanic.

Nou!!: Istoria chimiei și Humphry Davy · Vezi mai mult »

Hypatia din Alexandria

Hypatia, într-o pictură de Rafael Sanzio Hypatia, într-o pictură de Charles William Mitchell Hypatia din Alexandria a fost o matematiciană, filozoafă și astronomă greacă ce a trăit în Egiptul roman, la Alexandria.

Nou!!: Istoria chimiei și Hypatia din Alexandria · Vezi mai mult »

Iatrochimie

Iatrochimie (cuvânt derivat din grecescul ιατρός, iatrós, „doctor” și χημεία, chemeia, „chimie” care poate fi tradus ca medico-turnător) sau chimie desemnează școala de gândire a lui Paracelsus, un medic celebru al secolului  al xvi- lea.

Nou!!: Istoria chimiei și Iatrochimie · Vezi mai mult »

Idealism

Idealismul este o orientare ideologică fundamentală în filosofie.

Nou!!: Istoria chimiei și Idealism · Vezi mai mult »

India

India, oficial Republica India, este o țară din sudul Asiei.

Nou!!: Istoria chimiei și India · Vezi mai mult »

Indicator de pH

Pentru o măsurare rapidă a pH se folosește gama de culoare Indicatorii de pH sunt acizi sau baze organice slabe care au proprietatea de a-și modifica o caracteristica ușor sesizabilă (culoarea) atunci când în sistemul chimic se schimbă un anumit parametru.

Nou!!: Istoria chimiei și Indicator de pH · Vezi mai mult »

Ipoteză

Ipoteza (gr. hypo „sub” și thesis „poziție”) este un model construit numai în limbaj natural sau și cu ajutorul limbajului matematic care încearcă să surprindă calitativ sau cantitativ desfășurarea unui eveniment, să prevadă existența unui obiect, proprietate sau proces, în realitate sau într-un spațiu conceptual fie el formal sau artistic.

Nou!!: Istoria chimiei și Ipoteză · Vezi mai mult »

Istoria descoperirii elementelor chimice

Descoperirea elementelor chimice cunoscute este unul dintre cele mai importante și lungi procese din istoria descoperirilor, și continuă încă și astăzi.

Nou!!: Istoria chimiei și Istoria descoperirii elementelor chimice · Vezi mai mult »

Istoria tabelului periodic

Istoria tabelului periodic reflectă cel puțin un secol de progres în înțelegerea proprietăților chimice și culminează cu publicarea primului tabel periodic actual de către Dimitri Mendeleev în anul 1869.

Nou!!: Istoria chimiei și Istoria tabelului periodic · Vezi mai mult »

Italia

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.

Nou!!: Istoria chimiei și Italia · Vezi mai mult »

Izomerie

Izomeria (din greacă isos.

Nou!!: Istoria chimiei și Izomerie · Vezi mai mult »

Jacobus Henricus van 't Hoff

Jacobus Henricus van 't Hoff a fost un chimist neerlandez, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1901, părintele fondator al stereochimiei, domeniu al chimiei care studiază structurile spațiale și repartizarea moleculelor și atomilor din diferitele elemente chimice.

Nou!!: Istoria chimiei și Jacobus Henricus van 't Hoff · Vezi mai mult »

James Chadwick

Sir James Chadwick a fost un fizician englez și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, celebru pentru descoperirea neutronului și unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan.

Nou!!: Istoria chimiei și James Chadwick · Vezi mai mult »

James D. Watson

James Dewey Watson este un genetician, biolog și zoolog american.

Nou!!: Istoria chimiei și James D. Watson · Vezi mai mult »

Jan Baptista van Helmont

Jan Baptista van Helmont Jan Baptista van Helmont (n. 12 ianuarie 1580 - d. 30 decembrie 1644) a fost un alchimist, chimist, medic și fiziolog din Țările de Jos de sud.

Nou!!: Istoria chimiei și Jan Baptista van Helmont · Vezi mai mult »

Jöns Jakob Berzelius

Statuia lui Berzelius în centrul parcului ce-i poartă numele, '''Berzelii Park''', Stockholm Jöns Jakob Berzelius a fost un chimist suedez, inventator al notației chimice moderne, membru fondator al chimiei moderne, alături de John Dalton și Antoine Lavoisier.

Nou!!: Istoria chimiei și Jöns Jakob Berzelius · Vezi mai mult »

Jean-Baptiste Biot

Jean-Baptiste Biot a fost un fizician, astronom și matematician francez.

Nou!!: Istoria chimiei și Jean-Baptiste Biot · Vezi mai mult »

Johann Joachim Becher

Johann Joachim Becher a fost un alchimist și fizician german.

Nou!!: Istoria chimiei și Johann Joachim Becher · Vezi mai mult »

Johann Rudolf Glauber

Johann Rudolf Glauber a fost un alchimist, farmacist și chimist german.

Nou!!: Istoria chimiei și Johann Rudolf Glauber · Vezi mai mult »

Johannes Nicolaus Brønsted

Johannes Nicolaus Brønsted (n. 22 februarie 1879, în Varde– d. 17 noiembrie 1947) a fost un chimist și fizician danez ce a activat în domeniul electrochimiei și termochimiei.

Nou!!: Istoria chimiei și Johannes Nicolaus Brønsted · Vezi mai mult »

John Dalton

John Dalton (n. 6 septembrie 1766 – d. 27 iulie 1844) a fost un fizician și chimist englez.

Nou!!: Istoria chimiei și John Dalton · Vezi mai mult »

Joseph Louis Gay-Lussac

Joseph Louis Gay-Lussac (1778-1850) Joseph Louis Gay-Lussac (n. 6 decembrie 1778, Saint-Léonard-de-Noblat – d. 9 mai 1850, Paris) a fost un chimist și fizician francez, cunoscut pentru cercetările sale asupra proprietăților gazelor.

Nou!!: Istoria chimiei și Joseph Louis Gay-Lussac · Vezi mai mult »

Joseph Louis Proust

Joseph Louis Proust (n. 26 septembrie 1754, Angers, Franța – d. 5 iulie 1826) a fost un chimist francez.

Nou!!: Istoria chimiei și Joseph Louis Proust · Vezi mai mult »

Joseph Priestley

Joseph Priestley, FRS a fost un teolog, chimist, pastor dizident, educator și filozof natural și filozof al politicii englez, care a scris peste 150 de lucrări.

Nou!!: Istoria chimiei și Joseph Priestley · Vezi mai mult »

Karlsruhe

Karlsruhe este un oraș în landul Baden-Württemberg având o populație de peste 310.000 de locuitori (2016).

Nou!!: Istoria chimiei și Karlsruhe · Vezi mai mult »

Laborator

Laborator de chimie Laboratorul este o încăpere dotată cu utilaj și aparate speciale pentru cercetări științifice, experiențe didactice, lucrări de control etc., utilizat mai ales în domenii ca fizica, chimia sau biologia.

Nou!!: Istoria chimiei și Laborator · Vezi mai mult »

Legea conservării masei substanțelor

Legea conservării masei substanțelor (Mihail Lomonosov - Antoine Lavoisier) este un enunț despre o mărime fizică, aplicată la transformările substanțelor chimice: În cursul reacțiilor chimice, masa produșilor de reacție trebuie să fie egală cu masa reactanților. Legea arată faptul că într-o reacție chimică nu se creează și nu dispar atomi, ci ei se "rearanjează" formând compuși noi.

Nou!!: Istoria chimiei și Legea conservării masei substanțelor · Vezi mai mult »

Legea proporțiilor definite

Legea proporțiilor definite, introdusă de chimistul francez Joseph Louis Proust, spune că: Fiecare substanță are o compoziție constantă, indiferent de calea prin care a fost obținută. Legea arată că toate moleculele unui compus sunt identice și toți atomii unei specii chimice au aceeași masă.

Nou!!: Istoria chimiei și Legea proporțiilor definite · Vezi mai mult »

Legea proporțiilor multiple

Legea proporțiilor multiple este o lege utilizată în chimie și imaginată de John Dalton.

Nou!!: Istoria chimiei și Legea proporțiilor multiple · Vezi mai mult »

Legea volumelor constante

Legea volumelor constante a fost enunțată de fizicianul francez Joseph Louis Gay-Lussac (1778 - 1850) în 1808.

Nou!!: Istoria chimiei și Legea volumelor constante · Vezi mai mult »

Leipzig

Leipzig (pronunție:, simplificat) este un oraș din estul Germaniei.

Nou!!: Istoria chimiei și Leipzig · Vezi mai mult »

Lemn

right right Nigeriei ce este expusă în Los Angeles County Museum of Art din Statele Unite ale Americii Lemnul este un material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbuști etc., fiind compus în majoritate din celuloză și lignină și în mică parte din gume, rășini, materii tanante și materii colorante.

Nou!!: Istoria chimiei și Lemn · Vezi mai mult »

Leonardo da Vinci

Leonardo di ser Piero da Vinci (n. 15 aprilie 1452, Vinci - d. 2 mai 1519, Amboise), cunoscut sub numele de Leonardo da Vinci, a fost un marcant reprezentant al Renașterii din perioada de apogeu a acesteia.

Nou!!: Istoria chimiei și Leonardo da Vinci · Vezi mai mult »

Leucip

Leucip din Milet sau Leukippos (secolul V î.Hr.) a fost filosof grec.

Nou!!: Istoria chimiei și Leucip · Vezi mai mult »

Liant

Un liant este o substanță lichidă, care prin întărire leagă (aglomerează) particule de materiale solide.

Nou!!: Istoria chimiei și Liant · Vezi mai mult »

Limba engleză

Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).

Nou!!: Istoria chimiei și Limba engleză · Vezi mai mult »

Linus Pauling

Linus Carl Pauling a fost un chimist american, profesor de chimie la Institutul de Tehnologie din Pasadena (California).

Nou!!: Istoria chimiei și Linus Pauling · Vezi mai mult »

Literatura latină

Literatura Republicii Romane și cea a Imperiului Roman au fost scrise în limba latină.

Nou!!: Istoria chimiei și Literatura latină · Vezi mai mult »

Ludwig Boltzmann

Ludwig Boltzmann a fost un fizician și matematician austriac, membru al Academiei Austriece de Științe.

Nou!!: Istoria chimiei și Ludwig Boltzmann · Vezi mai mult »

Luigi Galvani

Luigi Galvani a fost un medic italian, unchiul lui Giovanni Aldini.

Nou!!: Istoria chimiei și Luigi Galvani · Vezi mai mult »

Lumea Nouă

Lumea Nouă Lumea Nouă este un teritoriu geografic al globului terestru, care cuprinde America de Nord, America de Sud și Oceania, inclusiv Australia.

Nou!!: Istoria chimiei și Lumea Nouă · Vezi mai mult »

Lumină

Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.

Nou!!: Istoria chimiei și Lumină · Vezi mai mult »

Magda Petrovanu

Magda Noela Petrovanu a fost un chimist român, profesor universitar și inventator român, cofondator - alături de prof.

Nou!!: Istoria chimiei și Magda Petrovanu · Vezi mai mult »

Magie

Circe oferind o cupă lui Odysseus, de John William Waterhouse Magia, uneori cunoscută și ca vrăjitorie, este pretenția de a manipula forțele supranaturale pentru a produce efectele dorite de către practicantul ei.

Nou!!: Istoria chimiei și Magie · Vezi mai mult »

Marie Curie

Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska a fost o savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel.

Nou!!: Istoria chimiei și Marie Curie · Vezi mai mult »

Martin Lowry

Martin Lowry a fost un chimist fizician englez care a dezvoltat teoria acido-bazică Brønsted-Lowry, în același timp și independent de Johannes Nicolaus Brønsted.

Nou!!: Istoria chimiei și Martin Lowry · Vezi mai mult »

Masă atomică

Masa atomică (notată ma) a unui element chimic din tabelul periodic este masa unui atom din acel element.

Nou!!: Istoria chimiei și Masă atomică · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Nou!!: Istoria chimiei și Matematică · Vezi mai mult »

Materialism

Noțiunea de Materialism (derivat de la Materia) caracterizează trei poziții diferite.

Nou!!: Istoria chimiei și Materialism · Vezi mai mult »

Materie

Materia (lat. materia.

Nou!!: Istoria chimiei și Materie · Vezi mai mult »

Maurice Wilkins

Maurice Hugh Frederick Wilkins a fost un biofizician britanic.

Nou!!: Istoria chimiei și Maurice Wilkins · Vezi mai mult »

Max Planck

Max Karl Ernst Ludwig Planck a fost un fizician german, fondator al mecanicii cuantice.

Nou!!: Istoria chimiei și Max Planck · Vezi mai mult »

Mătase

Femei care „bat” mătase (sec. XVI) Mătasea este o țesătură textilă fină.

Nou!!: Istoria chimiei și Mătase · Vezi mai mult »

Mecanică clasică

Mecanica clasică descrie mișcarea obiectelor macroscopice, de la proiectile la părți de mașinării și obiecte astronomice precum nave spațiale, planete, stele și galaxii.

Nou!!: Istoria chimiei și Mecanică clasică · Vezi mai mult »

Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.

Nou!!: Istoria chimiei și Mecanică cuantică · Vezi mai mult »

Medic

Un medic este o persoană activă în medicină, cum ar fi un doctor, student la medicină, paramedic sau personal medical de urgență.

Nou!!: Istoria chimiei și Medic · Vezi mai mult »

Medicament

Metode de condiționare ale medicamentelor: comprimate cu eliberare prelungită (cu efect retard) Metode de condiționare ale medicamentelor: comprimate (metilfenidat) Un medicament este o substanță chimică sau un amestec de substanțe (împreună cu excipientul sau excipienții, fiind un produs complex) care este utilizat pentru tratamentul (curativ), prevenirea (profilactic) sau diagnosticarea unei anumite boli.

Nou!!: Istoria chimiei și Medicament · Vezi mai mult »

Mediu

Pământul văzut din cosmos. Mediul, precizat la nevoie drept mediul înconjurător, mediul ambiant sau și mediul natural, este o noțiune care se referă la totalitatea condițiilor naturale de pe Pământ sau dintr-o regiune a sa, în care evoluează ființele sau lucrurile.

Nou!!: Istoria chimiei și Mediu · Vezi mai mult »

Mercur (element)

Mercurul (υδράργυρος,,, „vif argent”, „argento vivo” sau argint viu) este un element chimic reprezentat prin simbolul Hg și care are numărul atomic 80.

Nou!!: Istoria chimiei și Mercur (element) · Vezi mai mult »

Mesopotamia

Numele Mesopotamia se referă la o regiune din Orientul Apropiat, care în prezent aparține parțial de Irak, parțial de Siria, de vest și parțial de Iran, de est și parțial de Turcia de sud.

Nou!!: Istoria chimiei și Mesopotamia · Vezi mai mult »

Metal

Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conductor de căldură și electricitate, ductil și maleabil, și solid la temperatură obișnuită (cu excepția mercurului).

Nou!!: Istoria chimiei și Metal · Vezi mai mult »

Metalurgie

Metalurgia este o ramură a industriei ce include procesele de obținere a metalelor din minereuri și alte substanțe ce conțin metale.

Nou!!: Istoria chimiei și Metalurgie · Vezi mai mult »

Michael Faraday

Michael Faraday a fost un fizician și chimist englez.

Nou!!: Istoria chimiei și Michael Faraday · Vezi mai mult »

Mihail Lomonosov

thumb Mihail Vasilievici Lomonosov (în Михаи́л Васи́льевич Ломоно́сов) a fost un savant, poet și filolog rus.

Nou!!: Istoria chimiei și Mihail Lomonosov · Vezi mai mult »

Mineral

* Vezi și:Substanțe minerale Feldspat Mineralele sunt substanțe naturale solide, mai rar fluide, cu formă proprie cristalizată, alcătuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intră în componența rocilor și minereurilor.

Nou!!: Istoria chimiei și Mineral · Vezi mai mult »

Mineralogie

Mineralogia este o ramură a geologiei ce se ocupă cu proprietățile fizico-chimice a mineralelor, rocilor (petrografie) prin studiul constituției lor, a morfologiei cristalelor lor, a genezei, a disponibilităților de combinare chimică ș.a. Agat (jos), ametist, cuarț din Maramureș.

Nou!!: Istoria chimiei și Mineralogie · Vezi mai mult »

Minereu

Minereu de fier stratificat Minereu de mangan Minereu de plumb Minereu de aur Un minereu reprezintă o acumulare de unul sau mai multe minerale din care se pot extrage, pe scară industrială, unul sau mai multe elemente (metale sau metaloizi) sau combinații ale acestora.

Nou!!: Istoria chimiei și Minereu · Vezi mai mult »

Minerit

Mineritul este o ramură a industriei, prin acest termen înțelegându-se totalitatea procedeelor de extracție a minereurilor situate în subteran (sub un strat de pământ) sau la suprafață.

Nou!!: Istoria chimiei și Minerit · Vezi mai mult »

Moartea neagră

Moartea Neagră sau Ciuma Neagră a fost o pandemie de ciumă bubonică care a apărut în Afro-Eurasia în perioada 1346-1353.

Nou!!: Istoria chimiei și Moartea neagră · Vezi mai mult »

Moleculă

Aceeași moleculă reprezentată în 3D și 2D Molecula e cea mai mică parte dintr-o substanță care păstrează compoziția procentuală și toate proprietățile chimice ale acelei substanțe.

Nou!!: Istoria chimiei și Moleculă · Vezi mai mult »

Moluscă

Moluștele (lat. Mollusca) sunt animale nevertebrate protostomiale.

Nou!!: Istoria chimiei și Moluscă · Vezi mai mult »

Natură

Natura, în sensul cel mai larg, este echivalentă cu lumea naturală, lumea materială, fizică sau universul.

Nou!!: Istoria chimiei și Natură · Vezi mai mult »

Neutron

Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.

Nou!!: Istoria chimiei și Neutron · Vezi mai mult »

Nucleu atomic

Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.

Nou!!: Istoria chimiei și Nucleu atomic · Vezi mai mult »

Observare

Observarea (sau, uneori, observația) este cea mai directă formă de achiziționare a informației printr-o experiență directă, nemediată, obținută de la o sursă primară.

Nou!!: Istoria chimiei și Observare · Vezi mai mult »

Oțel

Pod de oțel Diagrama de echilibru Fe-Fe3Cl.

Nou!!: Istoria chimiei și Oțel · Vezi mai mult »

Organism

Organismul este un sistem viu (animal, plantă, microorganism) care este capabil de reproducere, creștere, evoluție și dispune de metabolism.

Nou!!: Istoria chimiei și Organism · Vezi mai mult »

Otto Hahn

Otto Hahn a fost un chimist german, lider al cercetărilor în domeniul radiochimiei.

Nou!!: Istoria chimiei și Otto Hahn · Vezi mai mult »

Oxidare

Oxidarea este o reacție chimică prin care se adaugă un atom de oxigen la molecula unei substanțe, care poate fi atât organică, cât și un compus anorganic.

Nou!!: Istoria chimiei și Oxidare · Vezi mai mult »

Oxigen

Oxigenul este un element chimic cu simbolul O și numărul atomic 8.

Nou!!: Istoria chimiei și Oxigen · Vezi mai mult »

Paracelsus

Paracelsus (Teofrast, Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim) (n. 1493 sau 1494 - d. 24 septembrie 1541, Salzburg) a fost un celebru alchimist, medic, fizician, astrolog, teolog, filozof elvețian și inițiatorul mișcării iatrochimice.

Nou!!: Istoria chimiei și Paracelsus · Vezi mai mult »

Particulă

Particulă este o denumire generică pentru un fragment sau o cantitate de materie, de dimensiuni reduse în raport cu scara sistemului considerat.

Nou!!: Istoria chimiei și Particulă · Vezi mai mult »

Pământ

Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.

Nou!!: Istoria chimiei și Pământ · Vezi mai mult »

Persia

Persia se poate referi la.

Nou!!: Istoria chimiei și Persia · Vezi mai mult »

Piatră

Bazalt Pietre pe malul apei Piatra este un material format dintr-un agregat natural de substanțe minerale.

Nou!!: Istoria chimiei și Piatră · Vezi mai mult »

Piatră filozofală

Alchimist în căutarea pietrei filozofale,pictură în ulei de Joseph Wright (1771) Piatra filozofală (în latină: Lapis philosophorum, în arabă: El Iksir, de unde și cuvântul „elixir”) este o substanță legendară cu ajutorul căreia alchimiștii pretindeau că pot transmuta metalele inferioare în aur.

Nou!!: Istoria chimiei și Piatră filozofală · Vezi mai mult »

Piatră prețioasă

Pietrele prețioase sunt pietrele care, din punct de vedere estetic, arată frumos sau decorativ, fiind folosite ca pietre în bijuterii.

Nou!!: Istoria chimiei și Piatră prețioasă · Vezi mai mult »

Pictură

''Atelier la Batignolles'' - Henri Fantin-Latour; ulei pe pânză (1870), Muzeul Orsay, Paris. Pictând în Cisiordania Pictura este o ramură a artelor plastice care reprezintă o posibila realitate în imagini artistice bidimensionale, create cu ajutorul culorilor aplicate pe o suprafață (pânză, hârtie, lemn, sticlă etc.). Definiție luată din DEX '98.

Nou!!: Istoria chimiei și Pictură · Vezi mai mult »

Pierre Curie

Pierre Curie a fost un fizician francez, pionier în studiul radioactivității, laureat (împreună cu Antoine Henri Becquerel și Marie Curie) al Premiului Nobel pentru Fizică în 1903.

Nou!!: Istoria chimiei și Pierre Curie · Vezi mai mult »

Pilă de combustie

pile de combustie cu alimentare directă cu metanol (cubul negru) împreună cu anexele sale O pilă de combustie este o celulă electrochimică care convertește energia chimică a unui combustibil (adesea hidrogen) și un agent oxidant (adesea oxigen) în electricitate printr-o pereche de reacții redox.

Nou!!: Istoria chimiei și Pilă de combustie · Vezi mai mult »

Plumb

Plumbul este elementul chimic cu numărul 82 în tabelul periodic al elementelor.

Nou!!: Istoria chimiei și Plumb · Vezi mai mult »

Polarizare (unde)

Polarizarea unei unde, inclusiv a undelor electromagnetice și de lumină, se manifestă atunci când unda dispune de anumite direcții (planuri) favorizate în care au loc vibrațiile (ondulațiile).

Nou!!: Istoria chimiei și Polarizare (unde) · Vezi mai mult »

Poloniu

Poloniul este elementul chimic cu numărul atomic 84 în tabelul periodic al elementelor.

Nou!!: Istoria chimiei și Poloniu · Vezi mai mult »

Porțelan

Vas chinezesc de porțelan Porțelanul, supranumit în germană și "Weißes Gold" (aur alb), este un material ceramic alb și translucid obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste compuse din cuarț, caolin și feldspat împreună cu adaosuri mai mici de alte componente.

Nou!!: Istoria chimiei și Porțelan · Vezi mai mult »

Potasiu

Potasiul (sau kaliu, notat cu simbolul K, din, din limba arabă: القَلْيَه‎ al-qalyah „cenușă de plante”Vegetable substances: materials of manufactures, Society for the Diffusion of Useful Knowledge (Great Britain), pagina 270) este elementul chimic cu numărul atomic 19.

Nou!!: Istoria chimiei și Potasiu · Vezi mai mult »

Praf de pușcă

Praful de pușcă cunoscut și sub numele de pulbere neagră (germ.: Schwarzpulver) a fost prima substanță explosivă descoperită de om, azi fiind folosit numai în pirotehnică în fabricarea de rachete pentru focurile de artificii.

Nou!!: Istoria chimiei și Praf de pușcă · Vezi mai mult »

Produs cosmetic

Produsul cosmetic este o substanță sau un preparat care vine în contact cu părțile externe ale corpului uman și are ca scop principal îngrijirea acestora.

Nou!!: Istoria chimiei și Produs cosmetic · Vezi mai mult »

Purpură

Murex brandaris Prin bromurarea indigoului rezultă o serie de compuşi divers coloraţi, în funcţie de poziţiile de substituire cu brom.Cel mai important este 6,6'dibrom indigoul Purpura, sau mai des întîlnit purpura antică, este un pigment de culoare roșie, izolată pentru prima dată de către fenicieni din molusca Murex brandaris.

Nou!!: Istoria chimiei și Purpură · Vezi mai mult »

Radiație catodică

Fascicul de electroni deviat sub forma unui cerc, în prezența unui câmp magnetic Radiația catodică este o radiație corpusculară alcătuită din electronii emiși de catodul unui tub cu descărcare.

Nou!!: Istoria chimiei și Radiație catodică · Vezi mai mult »

Radiație X

Aparat Röntgen Radiația (razele) X sau radiația (razele) Röntgen sunt radiații electromagnetice ionizante, cu lungimi de undă mici, cuprinse între 0,01 și 100 Å(ångström).

Nou!!: Istoria chimiei și Radiație X · Vezi mai mult »

Radioactivitate

Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.

Nou!!: Istoria chimiei și Radioactivitate · Vezi mai mult »

Reacție chimică

Reacțiile chimice sunt interacțiuni la nivel molecular dintre substanțe chimice, sau altfel spus sunt procese chimice prin care are loc transformarea unor substanțe chimice numite reactanți în produși de reacție.

Nou!!: Istoria chimiei și Reacție chimică · Vezi mai mult »

Reacție de substituție

Reacția de substituție (sau reacție de înlocuire) este o reacție chimică prin care un atom dintr-un compus chimic este înlocuit printr-un alt atom sau printr-un radical.

Nou!!: Istoria chimiei și Reacție de substituție · Vezi mai mult »

Religie

Religia este credința în supranatural, sacru sau divin, și codul moral, practicile de ordin ritual, dogmele, valorile și instituțiile asociate cu această credință.

Nou!!: Istoria chimiei și Religie · Vezi mai mult »

Renașterea

Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci Renașterea a debutat în secolele XIV-XVI, perioada Evului Mediu Târziu, în Florența - Italia și s-a răspândit în restul Europei.

Nou!!: Istoria chimiei și Renașterea · Vezi mai mult »

Rhazes

Abu Bakr Muhammad ibn Zakariya al-Razi (în persană: زكريای رازی Zakaria ye Razi; în arabă: ابو بکر محمد بن زكريا الرازی; în latină: Rhazes sau Rasis) (865 - 925) a fost alchimist, fizician, medic, filozof, savant persan.

Nou!!: Istoria chimiei și Rhazes · Vezi mai mult »

Robert Andrews Millikan

Robert Andrews Millikan a fost un fizician american, specialist în fizica experimentală, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1923 pentru măsurarea sarcinii electronului și pentru lucrările în domeniul efectului fotoelectric.

Nou!!: Istoria chimiei și Robert Andrews Millikan · Vezi mai mult »

Robert Boyle

Robert Boyle (n. 25 ianuarie 1627; d. 30 decembrie 1691, Londra) a fost fizician, chimist și inventator irlandez.

Nou!!: Istoria chimiei și Robert Boyle · Vezi mai mult »

Robert S. Mulliken

Robert Sanderson Mulliken a fost un chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1966).

Nou!!: Istoria chimiei și Robert S. Mulliken · Vezi mai mult »

Roger Bacon

Roger Bacon (n. 1219 – d. 1292), supranumit „Doctor mirabilis”, a fost unul dintre cei mai mari filosofi ai Evului Mediu.

Nou!!: Istoria chimiei și Roger Bacon · Vezi mai mult »

Rosalind Franklin

Rosalind Elsie Franklin a fost o biofiziciană și cristalografă evreică britanică care a adus contribuții importante la înțelegerea structurilor fine moleculare ale ADN-ului, ARN-ului, virusurilor, cărbunelui și grafitului.

Nou!!: Istoria chimiei și Rosalind Franklin · Vezi mai mult »

Rusia

Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Nou!!: Istoria chimiei și Rusia · Vezi mai mult »

Sarcină electrică

Sarcina electrică sau cantitatea de electricitate este o mărime fizică ce exprimă din punct de vedere macroscopic o proprietate fundamentală a materiei care determină acesteia interacțiile prin câmp electromagnetic.

Nou!!: Istoria chimiei și Sarcină electrică · Vezi mai mult »

Sare

Termenul „sare” se poate referi la.

Nou!!: Istoria chimiei și Sare · Vezi mai mult »

Sare (chimie)

Sărurile sunt combinații cu structură ionică, în general, formate prin neutralizarea unui acid cu o bază.

Nou!!: Istoria chimiei și Sare (chimie) · Vezi mai mult »

Scandiu

Scandiul (simbol Sc) este primul metal tranzițional din sistemul periodic de culoare alb-gălbuie ce formează o multitudine de culori în timp ce se oxidează.

Nou!!: Istoria chimiei și Scandiu · Vezi mai mult »

Sclavie

Sclavia în Brazilia, în zona Debret Sclavia (din latinescul medieval sclavus Dicționarul explicativ al limbii române, ediția 1998.

Nou!!: Istoria chimiei și Sclavie · Vezi mai mult »

Scoția

Scoția (în, pronunțat; scris la fel în scots și pronunțat; în, pronunțat) este o țară ce face parte din Regatul Unit și acoperă treimea de nord a insulei Marea Britanie.

Nou!!: Istoria chimiei și Scoția · Vezi mai mult »

Scolastică

secolul al XIV-lea în viziunea artistului Laurentius de Voltolina. Scolastică este o noțiune derivată din latină, schola însemnând școală, care desemnează acea tendință din filosofie și teologie care, începând din perioada târzie a Evului Mediu, a încercat să explice și să facă înțelese fenomenele supranaturale ale revelației creștine cu ajutorul rațiunii umane și, mai ales, al filosofiei lui Aristotel.

Nou!!: Istoria chimiei și Scolastică · Vezi mai mult »

Seleniu

Seleniul este un element chimic nemetalic cu numărul atomic 34 și simbolul chimic Se.

Nou!!: Istoria chimiei și Seleniu · Vezi mai mult »

Sifilis

Sifilisul este o infecție cu transmitere sexuală cauzată de bacteria spirochetă Treponema pallidum subspecia pallidum.

Nou!!: Istoria chimiei și Sifilis · Vezi mai mult »

Siliciu

Siliciul este un element chimic cu simbolul chimic Si și numărul atomic 14.

Nou!!: Istoria chimiei și Siliciu · Vezi mai mult »

Sodiu

Sodiu Sodiul (câteodată denumit și natriu) este un element chimic cu simbolul Na și numărul atomic 11.

Nou!!: Istoria chimiei și Sodiu · Vezi mai mult »

Speyer

Speyer este un oraș din landul Renania-Palatinat, Germania.

Nou!!: Istoria chimiei și Speyer · Vezi mai mult »

Stanislao Cannizzaro

Stanislao Cannizzaro a fost un chimist italian, cunoscut în special pentru reacția chimică ce îi poartă numele (reacția Canizzaro).

Nou!!: Istoria chimiei și Stanislao Cannizzaro · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Nou!!: Istoria chimiei și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

Stereochimie

Un centru chiral (sau centru de chiralitate) este un atom de carbon care are patru substituenți diferiți. Stereochimia este o ramură a chimiei care studiază aranjarea spațială relativă a atomilor care formează o moleculă și proprietățile fizico-chimice care se datorează acestei aranjări.

Nou!!: Istoria chimiei și Stereochimie · Vezi mai mult »

Stibiu

Stibiul (antimoniul) este un metaloid alb-argintiu, cu numărul atomic 51, având simbolul „Sb”.

Nou!!: Istoria chimiei și Stibiu · Vezi mai mult »

Sticlă

Pahar de cocktail din sticlă Sticlele sunt solide amorfe, necristaline, adesea transparente, care au aplicații practice, tehnologice și decorațiuni diverse (sticlă de geam, sticlărie de masă, optoelectronică etc.). Se obține prin topirea unui amestec format din nisip, sodă și calcar.

Nou!!: Istoria chimiei și Sticlă · Vezi mai mult »

Stuf

Phragmites australis, (stuf, trestie), este o plantă erbacee perenă din familia gramineelor (Poaceae), care are rizom târâtor, tulpină erectă rigidă de 1–4 m, frunze lanceolate verzi-albăstrui și flori dispuse în panicule terminale.

Nou!!: Istoria chimiei și Stuf · Vezi mai mult »

Sublimare

În fizică, sublimarea este fenomenul de trecere, prin încălzire, a unei substanțe din stare solidă, direct în stare de vapori (gazoasă), fără a mai trece prin starea lichidă.

Nou!!: Istoria chimiei și Sublimare · Vezi mai mult »

Suedia

Suedia, oficial Regatul Suediei (în), este o din Europa de Nord.

Nou!!: Istoria chimiei și Suedia · Vezi mai mult »

Sulf

Sulful (numit și pucioasă) este elementul chimic cu simbolul S și cu numărul atomic 16.

Nou!!: Istoria chimiei și Sulf · Vezi mai mult »

Sulfat de amoniu

Sulfatul de amoniu este un compus anorganic cu formula chimică (NH4)2SO4.

Nou!!: Istoria chimiei și Sulfat de amoniu · Vezi mai mult »

Sulfat de cupru

Fără descriere.

Nou!!: Istoria chimiei și Sulfat de cupru · Vezi mai mult »

Sulfat de sodiu

Sulfatul de sodiu este o sare a sodiului cu acidul sulfuric cu formula chimică Na2SO4.

Nou!!: Istoria chimiei și Sulfat de sodiu · Vezi mai mult »

Svante Arrhenius

Svante Arrhenius a fost un fizician și chimist suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1903.

Nou!!: Istoria chimiei și Svante Arrhenius · Vezi mai mult »

Tabelul periodic al elementelor

Tabelul periodic al elementelor, numit și tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice cunoscute până în prezent, aranjate în funcție de numărul lor atomic adică, după numărul de protoni dintr-un atom și, în funcție de configurația electronică și proprietăți chimice recurente.

Nou!!: Istoria chimiei și Tabelul periodic al elementelor · Vezi mai mult »

Tadjikistan

Tadjikistan (vedere din satelit) Tadjikistan, Tagikistan, sau oficial Republica Tadjikistan (tadjică: Ҷумҳурии Тоҷикистон, Jumhurii Tojikiston, AFI) este o țară muntoasă, fără ieșire la mare, din Asia Centrală.

Nou!!: Istoria chimiei și Tadjikistan · Vezi mai mult »

Tehnică

Prin tehnică (din limba greacă: τέχνη, téchne, „capacitate, meșteșug“) se înțeleg metode și capacități pentru aplicații practice ale științelor naturii și pentru producția unor obiecte industriale, meșteșugărești sau artistice.

Nou!!: Istoria chimiei și Tehnică · Vezi mai mult »

Teofrast

250px Teofrast (n. 372 î.Hr., Eresos - d. 287 î.Hr., Atena), a fost un filozof grec la Școala Peripatetică.

Nou!!: Istoria chimiei și Teofrast · Vezi mai mult »

Teoria flogisticului

Teoria flogisticului încerca să explice fenomene ca: arderea, ruginirea. Teoria flogisticului a fost o teorie învechită, care încerca să explice procesele de ardere, oxidare și ruginire a metalelor.

Nou!!: Istoria chimiei și Teoria flogisticului · Vezi mai mult »

Teoria umorală

''Cei patru apostoli'' de Albrecht Dürer- o ilustrare a celor patru temperamente Teoria umorală sau Teoria celor patru umori este o teorie științifică perimată care a fost introdusă de către medicii antici greci și romani, continuatori ai școlii lui Hippocrate, pornind de la teoria elementelor a lui Empedocle, în care elemnetele fundamentale erau: pământul, apa, aerul, focul.

Nou!!: Istoria chimiei și Teoria umorală · Vezi mai mult »

Teorie

Teoria este un ansamblu de operații cognitive despre reflectarea abstractă, conceptuală a realității obiective cu scopul de a sistematiza datele acesteia.

Nou!!: Istoria chimiei și Teorie · Vezi mai mult »

Thales din Milet

Thales din Milet (în greacă:Θαλής ο Μιλήσιος (Thalḗs ho Milḗsios)) a fost un filozof grec presocratic, care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei.

Nou!!: Istoria chimiei și Thales din Milet · Vezi mai mult »

Titan

Titanul este un element chimic cu simbolul Ti și numărul atomic 22.

Nou!!: Istoria chimiei și Titan · Vezi mai mult »

Titus Lucretius Carus

Lucrețiu (Titus Lucretius Carus) a fost un poet și filozof latin.

Nou!!: Istoria chimiei și Titus Lucretius Carus · Vezi mai mult »

Turnesol

Turnesolul este un amestec chimic solubil în apă, având în compoziție vopsele extrase din licheni, în principal din Roccella tinctoria.

Nou!!: Istoria chimiei și Turnesol · Vezi mai mult »

Univers

Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.

Nou!!: Istoria chimiei și Univers · Vezi mai mult »

Uraniu

Uraniu, în latină uranium, este un element chimic, un metal, din seria actinidelor a sistemului periodic al elementelor care are simbolul chimic U și numărul atomic 92.

Nou!!: Istoria chimiei și Uraniu · Vezi mai mult »

Uree

Ureea (denumită și carbamidă, cu denumirea sistematică carbonil diamidă) este un compus organic cu formula chimică CO(NH2)2.

Nou!!: Istoria chimiei și Uree · Vezi mai mult »

Urină

Căile urinare la om Schema nefronului Urina este un lichid format dintr-un amestec de substanțe eliminate din organismul vertebratelor.

Nou!!: Istoria chimiei și Urină · Vezi mai mult »

Valență

Valența caracterizează capacitatea de combinare a unui atom al unui element chimic cu un alți atomi.

Nou!!: Istoria chimiei și Valență · Vezi mai mult »

Viață

Viața (latină vivitia Formele de viață cunoscute includ: plante, animale, ciuperci, alge și bacterii. Știința care se ocupă cu studiul lucrurilor vii și a fenomenelor vieții se numește biologie. Conceptul de viață cuprinde o mare varietate de semnificații. Deși au fost propuse multe definiții, nu există o descriere concludentă care să delimiteze clar distincția dintre natura vie și alte realități. Biologia modernă definește viața în principal prin caracterizarea acțiunilor efectuate de o ființă vie: menținerea mediului intern, schimbul de materie și energie cu mediul înconjurător, creștere și dezvoltare, adaptare la mediu, răspuns la stimuli și evoluție. Alte definiții includ uneori forme de viață necelulare, cum ar fi viruși și viroizi. Abiogeneza este procesul natural al vieții care rezultă din materie nevie, cum ar fi compușii organici simpli. Ipoteza științifică predominantă este că tranziția de la entitățile non-vii la entitățile vii nu a fost un eveniment unic, ci un proces gradual de complexitate în creștere. Viața pe Pământ a apărut pentru prima dată în urmă cu 4,28 miliarde de ani, la scurt timp după formarea oceanelor în urmă cu 4,41 miliarde de ani și nu cu mult timp după formarea Pământului acum 4,54 miliarde de ani. Cele mai vechi forme de viață cunoscute sunt microfosilele de bacterii. Viața pe Pământ provine probabil dintr-o lume ARN,.

Nou!!: Istoria chimiei și Viață · Vezi mai mult »

Vid

Aparat cu pompă pentru demonstrarea vidului În fizică, vidul este absența materiei dintr-un anumit spațiu.

Nou!!: Istoria chimiei și Vid · Vezi mai mult »

Vin

Vinul este o băutură alcoolică obținută prin fermentarea strugurilor, fructul viței de vie.

Nou!!: Istoria chimiei și Vin · Vezi mai mult »

Walther Nernst

Walther Nernst a fost fizician și chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1920).

Nou!!: Istoria chimiei și Walther Nernst · Vezi mai mult »

Wilhelm Röntgen

Wilhelm Conrad Röntgen a fost un fizician german.

Nou!!: Istoria chimiei și Wilhelm Röntgen · Vezi mai mult »

Xenofan

Xenofan din Colofon (în greacă Ξενοφάνης ὁ Κολοφώνιος Xenophanes o Kolophonios) (n. 570 î.Hr., d. 480 î.Hr.) a fost un filosof, poet și rapsod grec.

Nou!!: Istoria chimiei și Xenofan · Vezi mai mult »

Yin și Yang

Taijitu, simbolul tradițional reprezentând forțele Yin și Yang Yin și Yang sunt cele două concepte dualiste, de natură spirituală (nu religioasă), ce își au originea în filozofia și metafizica chineză.

Nou!!: Istoria chimiei și Yin și Yang · Vezi mai mult »

Zinc

Zincul este un element chimic care are simbolul Zn și numărul atomic 30.

Nou!!: Istoria chimiei și Zinc · Vezi mai mult »

Zirconiu

Zirconiul este un element chimic din grupa metalelor, care are numărul atomic 40.

Nou!!: Istoria chimiei și Zirconiu · Vezi mai mult »

105

Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea Decenii: Anii 50 Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 - Anii 100 - Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150 Ani: 100 | 101 | 102 | 103 | 104 | 105 | 106 | 107 | 108 | 109 | 110 ----.

Nou!!: Istoria chimiei și 105 · Vezi mai mult »

1748

1748 (MDCCXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Istoria chimiei și 1748 · Vezi mai mult »

1766

1766 (MDCCLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Istoria chimiei și 1766 · Vezi mai mult »

1771

1771 (MDCCLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Istoria chimiei și 1771 · Vezi mai mult »

1772

1772 (MDCCLXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Istoria chimiei și 1772 · Vezi mai mult »

1774

1774 (MDCCLXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Istoria chimiei și 1774 · Vezi mai mult »

1807

1807 (MDCCCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Istoria chimiei și 1807 · Vezi mai mult »

1808

----1808 (MDCCCVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Istoria chimiei și 1808 · Vezi mai mult »

1825

1825 (MDCCCXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Istoria chimiei și 1825 · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Istorie a chimiei.

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Toate informațiile au fost extrase din Wikipedia, și este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire şi distribuire în condiţii identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate

De ieșirePrimite