Limba latină și Limbă vehiculară

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Limba latină și Limbă vehiculară

Limba latină vs. Limbă vehiculară

Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium. În sociolingvistică, termenul limbă vehiculară denumește o limbă folosită de către vorbitori cu limbi materne diferite, pentru a comunica între ei.

Adjectiv

În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.

Adjectiv și Limba latină · Adjectiv și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Alfabetul latin

right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.

Alfabetul latin și Limba latină · Alfabetul latin și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Anatolia

Anatolia se află la est de Bosfor, între Marea Neagră și Mediterană. Anatolia (în turcă: "Anadolu", în greacă: "Aνατολή" Αnatolē sau Ανατολία Anatolía) sau Asia Mică este o regiune a Asiei de Sud-Vest care astăzi corespunde cu partea asiatică a Turciei, însă nu cu partea europeană, Rumelia.

Anatolia și Limba latină · Anatolia și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Antichitatea

Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.

Antichitatea și Limba latină · Antichitatea și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Caz (gramatică)

În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Caz (gramatică) și Limba latină · Caz (gramatică) și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Conjugare

viitor simplu În morfologie, conjugarea este, într-una din accepțiunile termenului, flexiunea verbului, adică modificarea formei sale în funcție de anumite categorii gramaticale specifice.

Conjugare și Limba latină · Conjugare și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Europa de Vest

Europa de Vest Europa de Vest (sau Occidentală) se distinge de Europa de Est (sau Răsăriteană) mai degrabă prin istorie și cultură decât prin geografie.

Europa de Vest și Limba latină · Europa de Vest și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Evul Mediu

Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.

Evul Mediu și Limba latină · Evul Mediu și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Franța și Limba latină · Franța și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Gen gramatical

În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.

Gen gramatical și Limba latină · Gen gramatical și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Imperiul Roman

Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.

Imperiul Roman și Limba latină · Imperiul Roman și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Latina medievală

Cartea Orelor” (rugăciuni în latina medievală). Termenul de latină medievală desemneză latina așa cum era folosită în Evul Mediu.

Latina medievală și Limba latină · Latina medievală și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limba catalană

Catalană (català) este o limbă romanică (vezi și Limbi romanice iberice) vorbită pe un teritoriu populat de 11 milioane de locuitori, din statele Spania, Franța, Andorra și Italia.

Limba catalană și Limba latină · Limba catalană și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limba engleză

Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).

Limba engleză și Limba latină · Limba engleză și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Limba franceză și Limba latină · Limba franceză și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limba italiană

Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.

Limba italiană și Limba latină · Limba italiană și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limba latină

Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.

Limba latină și Limba latină · Limba latină și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limba occitană

Occitana sau limba òc (occitan, lenga d'òc, cuvântul òc însemnând „da”) este o limbă romanică vorbită în partea de sud a Franței, în Italia de nord-vest (Văile Occitane și Guardia Piemontese) în Spania de nord (Vall d'Aran) și în Monaco.

Limba latină și Limba occitană · Limba occitană și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limba portugheză

Portugheza (de asemenea língua portuguesa) este o limbă romanică originară din nord-vestul Peninsulei Iberice (Galicia și nordul Portugaliei de astăzi).

Limba latină și Limba portugheză · Limba portugheză și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Limba latină și Limba română · Limba română și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limba spaniolă

Limba spaniolă (español), numită uneori și limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic.

Limba latină și Limba spaniolă · Limba spaniolă și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limbă (comunicare)

Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.

Limba latină și Limbă (comunicare) · Limbă (comunicare) și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limbă oficială

O limbă oficială este o limbă care este desemnată în mod special să fie așa în constituția țărilor, statelor, și a altor teritorii.

Limba latină și Limbă oficială · Limbă oficială și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limbi germanice

Limbile germanice sunt o grupă de limbi indo-europene vorbite în nordul Europei și alte părți a lumii.

Limba latină și Limbi germanice · Limbi germanice și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limbi romanice

Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.

Limba latină și Limbi romanice · Limbi romanice și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Lingua franca

Lingua franca, numită și franco sau sabir, a fost o limbă vehiculară mixtă folosită în bazinul Mării Mediterane, mai ales în porturi.

Limba latină și Lingua franca · Limbă vehiculară și Lingua franca · Vezi mai mult »

Număr (gramatică)

În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.

Limba latină și Număr (gramatică) · Limbă vehiculară și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »

Rădăcină și radical (lingvistică)

În lingvistică, termenii „rădăcină” și „radical” sunt asociați.

Limba latină și Rădăcină și radical (lingvistică) · Limbă vehiculară și Rădăcină și radical (lingvistică) · Vezi mai mult »

Renașterea

Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci Renașterea a debutat în secolele XIV-XVI, perioada Evului Mediu Târziu, în Florența - Italia și s-a răspândit în restul Europei.

Limba latină și Renașterea · Limbă vehiculară și Renașterea · Vezi mai mult »

Secolul al III-lea î.Hr.

(Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. - secolul al II-lea î.Hr. - alte secole) Secolul al III-lea î.Hr.

Limba latină și Secolul al III-lea î.Hr. · Limbă vehiculară și Secolul al III-lea î.Hr. · Vezi mai mult »

Secolul al XI-lea

Secolul al XI-lea a cuprins perioada aniilor 1001-1100 în acord cu calendarul iulian.

Limba latină și Secolul al XI-lea · Limbă vehiculară și Secolul al XI-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XII-lea

În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu și este uneori numita perioada cisterciana.

Limba latină și Secolul al XII-lea · Limbă vehiculară și Secolul al XII-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XIX-lea

Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.

Limba latină și Secolul al XIX-lea · Limbă vehiculară și Secolul al XIX-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XVIII-lea

Secolul al XVIII-lea începe pe 1 ianuarie 1701 și se termină pe 31 decembrie 1800.

Limba latină și Secolul al XVIII-lea · Limbă vehiculară și Secolul al XVIII-lea · Vezi mai mult »

Substantiv

În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.

Limba latină și Substantiv · Limbă vehiculară și Substantiv · Vezi mai mult »