acces mai rapid decât browser-ul!
65 relaţii: Adolf Hitler, Al Doilea Război Mondial, Alexandr Vasilevski, Armata Roșie, Bătălia de la Kursk, Bătălia de la Moscova, Bătălia de la Smolensk (1941), Bătălia de la Stalingrad, Boris Șapoșnikov, Caucaz, Crimeea, Donbas, Erich von Manstein, Ewald von Kleist, Fedor von Bock, Franz Halder, Friedrich Paulus, Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial), Germania Nazistă, Gheorghi Jukov, Grupul de Armate Centru, Grupul de Armate Sud, Harkov, Iosif Vissarionovici Stalin, Kupiansk, Luftwaffe, Marea Baltică, Marea Epurare, Marea Neagră, Mareșal al Uniunii Sovietice, Moscova, Nikita Sergheevici Hrușciov, Operațiunea Albastru, Operațiunea Barbarossa, Operațiunea Marte, Operațiunea Uranus, Primul Război Mondial, Rasputița, Râul Doneț, Războiul Civil Rus, Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, Revoluția din Octombrie, Rostov (dezambiguizare), Semion Timoșenko, Siberia, Stalingrad (dezambiguizare), STAVKA, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Wehrmacht, 11 mai, ..., 12 mai, 14 mai, 15 mai, 16 mai, 17 aprilie, 17 mai, 18 mai, 19 mai, 1937, 1942, 25 mai, 28 mai, 30 mai, 5 aprilie, 7 noiembrie. Extinde indicele (15 Mai Mult) »
Adolf Hitler
Adolf Hitler a fost un politician german de origine austriacă, lider al Partidului Muncitoresc German Național-Socialist (NSDAP), cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Adolf Hitler · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Alexandr Vasilevski
Alexandr Mihailovici Vasilevski (în limba rusă: Алекса́ндр Миха́йлович Василе́вский, *30 septembrie 1895 – † 5 decembrie 1977) a fost un comandant militar sovietic, din 1943 Mareșal al Uniunii Sovietice.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Alexandr Vasilevski · Vezi mai mult »
Armata Roșie
Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Armata Roșie · Vezi mai mult »
Bătălia de la Kursk
Frontul de răsărit în timpul bătăliei de la Kursk. Zonele portocalii reprezintă zonele de distrugere ale străpungerii iniţiale sovietice care s-a încheiat cu a treia bătălie de la Harkov. Zonele gri reprezintă înaintarea germană de la Kursk. Bătălia de la Kursk (în limba rusă: Курская битва, Kurskaia bitva; germană: Unternehmen Zitadelle – Operațiunea Citadela), 5 iulie – 23 august 1943), a fost ultima acțiune ofensivă de tip blitzkrieg de pe frontului de răsărit al celui de-al doilea război mondial. Beneficiind de cele mai bune informații asupra intențiilor lui Hitler, sovieticii au proiectat, realizat și disimulat cu grijă mai multe inele de lucrări defensive și câmpuri minate și au concentrat și camuflat cu grijă numeroase rezerve cu scopul declanșării unui contraatac strategic. Bătălia de la Kursk, care include și mai mica bătălie de la Prohorovka, este descrisă de propaganda sovietică, în mod fals, drept cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile (fiind implicate peste 8.000 de tancuri) și a inclus cea mai costisitoare zi de lupte aeriene din întreaga istorie. Germanii consideră drept bătălia de la Kursk numai Operațiunea Zitadelle, în timp ce sovieticii consideră că Zitadelle este numai faza defensivă a bătăliei, urmată de faza ofensivă formată din Operațiunile Kutuzov și Polkovodeț Rumianțev. Deși germanii concepuseră inițial o lovitură ofensivă, apărarea bine organizată a sovieticilor nu numai că a stopat cu succes acțiunea germană, dar le-a permis să contraatace, după încheierea cu succes a fazei defensive, în două operațiuni consecutive:Operațiunea Kutuzov și Operațiunea Polkovodeț Rumianțev. După încheierea luptelor din arcul de la Kursk, sovieticii au câștigat definitiv inițiativa strategică de-a lungul întregii perioade care a mai rămas până la încheierea războiului. Din acest punct de vedere, bătălia de la Kursk poate fi considerată faza a 2-a a punctului de cotitură al războiului, în care prima fază este considerată victoria sovietică de la Stalingrad. Atacurile sovietice care au urmat eliminării forțelor germane de la Kursk au dus la eliberarea Oriolului și Belgorodului pe 5 august și a Kievului pe 23 august, împingându-i înapoi pe germani pe un front larg, primul succes sovietic de amploare din timpul unei ofensive de vară. Bătălia de la Kursk a demonstrat că frontul de răsărit a fost caracterizat de cea mai mare concentrare de trupe din timpurile moderne. Defensiva sovietică a fost atât de bine gândită, încât atunci când Armata Roșie a trecut la faza de contraatac, ea a fost capabilă să dezvolte ofensive pe patru axe separate de înaintare, evitând capcana întinderii prea mari a contraatacului. Această bătălie se numără printre subiectele de studiu din toate academiile militare moderne.Când săptămâna de lupte din jurul Kurkului s-a încheiat, infailibilitatea percepută a blitzkriegului fusese distrusă împreună cu speranțele viitoare ale armatei germane pentru victorie sau măcar pentru un impas în răsărit... Kursk stă ca un obiect de studiu pentru cei care ar fi înfiorați și înfricoșați de teatrele curente de operațiuni. Kursk a anunțat că, pentru fiecare teorie ofensivă este disponibilă o teorie defensivă pentru cei care dedică eforturile necesare găsirii ei.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Bătălia de la Kursk · Vezi mai mult »
Bătălia de la Moscova
Batălia de la Moscova (în rusă Битва за Москву, în germană Schlacht um Moskau) se referă la apărarea capitalei sovietice, Moscova, și la contraofensiva ulterioară a Armatei Roșii (armata sovietică) dintre octombrie 1941 și ianuarie 1942 pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial, împotriva forțelor Germaniei Naziste.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Bătălia de la Moscova · Vezi mai mult »
Bătălia de la Smolensk (1941)
Prima bătălie de la Smolensk (10 iulie-10 septembrie 1941) se referă la o serie de lupte crâncene ale Grupul de Armate Centru german și ale Fronturilor Sovietice de Vest, de Rezervă și Briansk de pe frontul de răsărit al celui de-al Doilea Război Mondial Diviziile blindate germane au declanșat o ofensivă pe 10 iulie urmărind încercuirea și distrugerea forțelor sovietice din regiunea Smolensk.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Bătălia de la Smolensk (1941) · Vezi mai mult »
Bătălia de la Stalingrad
Bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943 a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de neglijare și brutalitate față de populația civilă. Bătălia a inclus campania de bombardamente aeriene asupra orașului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacuri terestre asupra orașului, precum și lupte pe teritoriul orașului. A urmat contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit și a distrus forțele germane și ale aliaților din cadrul Axei din Stalingrad și din regiunea periferică a orașului. Numărul total al pierderilor de vieți umane este estimat aproximativ la 3 milioane. Lipsa unor date mai exacte se explică prin refuzul guvernului sovietic de a oferi cifre exacte din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război. Forțele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit și nu și-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării URSS, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Bătălia de la Stalingrad · Vezi mai mult »
Boris Șapoșnikov
Boris Mihailovici Șapoșnikov (în; n. 2 octombrie 1882 — d. 26 martie 1945) a fost un mareșal rus, dintre principalii comandanți militari sovietic din timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Boris Șapoșnikov · Vezi mai mult »
Caucaz
Vedere a Caucazului din satelit Ţările Caucazului în antichitate: Armenia, Iberia, Colchida şi Albania Caucazul zilelor noastre Popoarele Caucazului 2009 Caucazul este o regiune între Marea Neagră și Marea Caspică, incluzând Munții Caucaz și câmpiile înconjurătoare.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Caucaz · Vezi mai mult »
Crimeea
Imagine din satelit a Peninsulei Crimeea Peninsula Crimeea, cunoscută sub denumirea de Crimeea, se află pe coasta de nord a Mării Negre.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Crimeea · Vezi mai mult »
Donbas
Donbas (în ucraineană Донбас; de asemenea Bazinul carbonifer Donețk.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Donbas · Vezi mai mult »
Erich von Manstein
Erich von Manstein, pe numele său complet, dar mult mai puțin cunoscut, Fritz Erich von Lewinski a fost un militar profesionist care devenise unul din cei mai proeminenți comandanți a forțelor armate germane (Wehrmacht) în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Erich von Manstein · Vezi mai mult »
Ewald von Kleist
Paul Ludwig Ewald von Kleist a fost un feldmareșal german din timpul celui de-al doilea război mondial.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Ewald von Kleist · Vezi mai mult »
Fedor von Bock
Fedor von Bock a fost un Generalfeldmarschall al Wehrmachtului care a comandat Grupul de Armate Centru în timpul atacului împotriva Uniunii Sovietice din 1941.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Fedor von Bock · Vezi mai mult »
Franz Halder
Franz Halder a fost un general german din Wehrmacht, care a îndeplinit funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Germane de Uscat (Oberkommando des Heeres) din 1938 până în septembrie 1942.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Franz Halder · Vezi mai mult »
Friedrich Paulus
Friedrich Wilhelm Ernst von Paulus a fost un general german din timpul celui de-al doilea război mondial, promovat în timpul luptelor de la Stalingrad la gradul de feldmareșal.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Friedrich Paulus · Vezi mai mult »
Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)
Frontul de Răsărit al celui de Al Doilea Război Mondial a fost teatrul războiului dintre patru țări ale puterilor Axei (Germania nazistă, Italia, Ungaria, România) pe de-o parte, și Uniunea Sovietică pe de altă parte, începând cu iunie 1941 până în mai 1945.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Germania Nazistă · Vezi mai mult »
Gheorghi Jukov
Gheorghi Konstantinovici Jukov (în) a fost un militar și politician sovietic.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Gheorghi Jukov · Vezi mai mult »
Grupul de Armate Centru
Grupul de Armate Centru (în limba germană: Heeresgruppe Mittel) a fost un grup de armate german în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a luptat pe Frontul de Răsărit.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Grupul de Armate Centru · Vezi mai mult »
Grupul de Armate Sud
Grupul de Armate Sud (în limba germană: Heeresgruppe Süd) a fost un grup de armate german în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Grupul de Armate Sud · Vezi mai mult »
Harkov
Harkov (în, Harkiv, în rusă) este al doilea oraș ca mărime din Ucraina.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Harkov · Vezi mai mult »
Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Iosif Vissarionovici Stalin · Vezi mai mult »
Kupiansk
Kupiansk sau Kupeansk este un oraș din regiunea Harkov, Ucraina.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Kupiansk · Vezi mai mult »
Luftwaffe
Deutsche Luftwaffe (traducere literală: „Arma aerului germană” cu sensul „Armata aeriană germană”) este numele folosit în mod obișnuit pentru forțele aeriene militare ale Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial, ca parte integrantă al Wehrmacht-ului.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Luftwaffe · Vezi mai mult »
Marea Baltică
Marea Baltică Marea Baltică este o mare epicontinentală în nordul Europei, legată de Oceanul Atlantic prin Marea Nordului.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Marea Baltică · Vezi mai mult »
Marea Epurare
Marea Epurare (- Marea Teroare) este numele dat campaniilor de represiune din Uniunea Sovietică de la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu al secolului XX, care a inclus și epurarea partidului comunist.Termenul de represiune a fost în mod oficial folosit pentru a indica urmărirea oamenilor recunoscuți drept dușmani ai poporului și contrarevoluționari.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Marea Epurare · Vezi mai mult »
Marea Neagră
Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Marea Neagră · Vezi mai mult »
Mareșal al Uniunii Sovietice
right Gradul de Mareșal al Uniunii Sovietice (în limba rusă: Маршал Советского Союза) era, practic, cel mai înalt grad militar în armata Uniunii Sovietice.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Mareșal al Uniunii Sovietice · Vezi mai mult »
Moscova
Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Moscova · Vezi mai mult »
Nikita Sergheevici Hrușciov
Nikita Sergheevici Hrușciov (în) a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Nikita Sergheevici Hrușciov · Vezi mai mult »
Operațiunea Albastru
Operațiunea Albastru (în limba germană: Fall Blau) a fost numele de cod pentru operațiunea Wehrmachtului german din timpul ofensivei de vară a anului 1942.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Operațiunea Albastru · Vezi mai mult »
Operațiunea Barbarossa
Operațiunea Barbarossa (în germană Unternehmen Barbarossa) a fost numele de cod secret acoperitor folosit de conducerea Germaniei naziste pentru operația militară de invadare a Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiune începută la 22 iunie 1941.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Operațiunea Barbarossa · Vezi mai mult »
Operațiunea Marte
A doua ofensivă de la Rjev-Sicevka, cunoscută și cu numele de cod Operațiunea Marte, a fost o operațiune strategică lansată de forțelel sovietice împotriva celor germane lansată pe 25 noiembrie în punga de la Rjev din apropierea Moscovei.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Operațiunea Marte · Vezi mai mult »
Operațiunea Uranus
Frontul de est pe timpul Operațiunii Uranus. Operațiunea Uranus a fost numele de cod al operațiunii strategice sovietice din al Doilea Război Mondial care a dus la încercuirea armatei a șasea germană, armatei a treia și a patra română, și o parte din a patra armată germană Panzer.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Operațiunea Uranus · Vezi mai mult »
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Rasputița
Rasputița (în rusă Распутица, "mare de noroi") este o perioadă în care drumurile devin impracticabile sau dificil practicabile în Rusia, Belarus și Ucraina.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Rasputița · Vezi mai mult »
Râul Doneț
Râul Doneţ lângă localitatea Sviatohirsk. Râul Doneț (în, în) este un râu în partea de sud a Câmpiei Europei Răsăritene.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Râul Doneț · Vezi mai mult »
Războiul Civil Rus
Războiul Civil Rus (în; 7 noiembrie 1917 — 16 iunie 1923) a fost un război civil multipartit în fostul Imperiu Rus, declanșat de răsturnarea monarhiei și de eșecul noului guvern republican în a menține stabilitatea, deoarece multe facțiuni se întreceau pentru a determina viitorul politic al Rusiei.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Războiul Civil Rus · Vezi mai mult »
Republica Sovietică Socialistă Ucraineană
Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Vezi mai mult »
Revoluția din Octombrie
Evenimentul istoric cunoscut ca Revoluția din Octombrie sau Revoluția bolșevică, din 25 octombrie 1917 (stil vechi), care a devenit 7 noiembrie (stil nou), a fost lovitura de stat prin care bolșevicii au preluat puterea cu forța de la guvernul lui Kerenski, și care a inaugurat a doua fază a Revoluției Ruse din 1917.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Revoluția din Octombrie · Vezi mai mult »
Rostov (dezambiguizare)
Rostov se poate referi la.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Rostov (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Semion Timoșenko
Semion Constantinovici Timoșenko (în rusă Семён Константинович Тимошенко; n. 6 februarie stil vechi/18 februarie stil nou 1895; Furmanca, Basarabia – 31 martie 1970, Moscova, Uniunea Sovietică) a fost un comandant militar sovietic al Armatei Roșii, care și-a câștigat renumele în special în perioada celui de-al doilea război mondial.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Semion Timoșenko · Vezi mai mult »
Siberia
Siberia (ca regiune istorică în roșu deschis și închis) și Subiectele federale ale Rusiei (doar roșu închis) Siberia (rusă: Сиби́рь, Sibir, probabil din limba mongolă, „ținutul liniștit”, sau din limba tătară — seberü „a broda”) este o zonă vastă a Rusiei și a nordului Kazahstanului, fiind compusă din toată Asia de Nord.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Siberia · Vezi mai mult »
Stalingrad (dezambiguizare)
Stalingrad este fostul nume a două orașe.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Stalingrad (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
STAVKA
STAVKA (în limba rusă: Ставка верховного Главнокомандующего prescurtat СТАВКА) a fost Marele Cartier General al armatei imperiale ruse în ultimii ani de existență și al Armatei Roșii.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și STAVKA · Vezi mai mult »
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »
Wehrmacht
''Imagine 1 - Wehrmacht'' --- Steagul infanteriei germane din wehrmacht, 1938. Wehrmacht ("Forță de apărare", cuvânt de origină germană, pronunție) a fost numele oficial al forțelor armate ale Germaniei naziste între 1935 și 1945.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și Wehrmacht · Vezi mai mult »
11 mai
---- 11 mai este a 131-a zi a calendarului gregorian și ziua a 132-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 11 mai · Vezi mai mult »
12 mai
---- 12 mai este a 132-a zi a calendarului gregorian și ziua a 133-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 12 mai · Vezi mai mult »
14 mai
---- 14 mai este a 134-a zi a calendarului gregorian și ziua a 135-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 14 mai · Vezi mai mult »
15 mai
---- 15 mai este a 135-a zi a calendarului gregorian și ziua a 136-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 15 mai · Vezi mai mult »
16 mai
---- 16 mai este a 136-a zi a calendarului gregorian și ziua a 137-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 16 mai · Vezi mai mult »
17 aprilie
---- 17 aprilie este a 107-a zi a calendarului gregorian și ziua a 108-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 17 aprilie · Vezi mai mult »
17 mai
---- 17 mai este a 137-a zi a calendarului gregorian și ziua a 138-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 17 mai · Vezi mai mult »
18 mai
---- 18 mai este a 138-a zi a calendarului gregorian și ziua a 139-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 18 mai · Vezi mai mult »
19 mai
---- 19 mai este a 139-a zi a calendarului gregorian și ziua a 140-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 19 mai · Vezi mai mult »
1937
1937 (MCMXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 1937 · Vezi mai mult »
1942
1942 (MCMXLII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 1942 · Vezi mai mult »
25 mai
---- 25 mai este a 145-a zi a calendarului gregorian și ziua a 146-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 25 mai · Vezi mai mult »
28 mai
---- 28 mai este a 148-a zi a calendarului gregorian și ziua a 149-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 28 mai · Vezi mai mult »
30 mai
---- 30 mai este a 150-a zi a calendarului gregorian și ziua a 151-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 30 mai · Vezi mai mult »
5 aprilie
---- 5 aprilie este a 95-a zi a calendarului gregorian și ziua a 96-a în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 5 aprilie · Vezi mai mult »
7 noiembrie
---- 7 noiembrie este a 311-a zi a calendarului gregorian și a 312-a zi în anii bisecți.
Nou!!: A doua bătălie de la Harkov și 7 noiembrie · Vezi mai mult »
