Cuprins
28 relaţii: Amalaberga, Amalafrida, Armeni, Audoin, Belizarie, Burgscheidungen, Cambridge University Press, Constantinopol, Franci, Gepizi, Hermanfrid de Thuringia, Heruli, Iliria, Imperiul Roman de Răsărit, Iustinian I, Limba greacă, Limba latină, Longobarzi, Metz, Ostrogoți, Procopius din Cezareea, Rodelinda a longobarzilor, Theodahad, Theodoric cel Mare, Theuderic I, Turingieni, Vitiges, 531.
- Bizantini din secolul al VI-lea
Amalaberga
Amalaberga (secolul al VI-lea) a fost o prințesă ostrogotă.
Vedea Amalafrid și Amalaberga
Amalafrida
Amalafrida (sau Amalfrida) a fost o prințesă ostrogotă.
Vedea Amalafrid și Amalafrida
Armeni
Armenii (în armeană Հայեր, transliterat hayer) sunt un popor, locuitorii nativi ai Armeniei, regiunii autonome nerecunoscute Nagorno-Karabah din componența Azerbaidjanului, precum și a unor regiuni limitrofe în Georgia și Iran.
Vedea Amalafrid și Armeni
Audoin
Audoin (de asemenea, Alduin sau Auduin) a fost rege al longobarzilor între anii 546 și 560.
Vedea Amalafrid și Audoin
Belizarie
Iustinian I. Mozaicul celebrează recucerirea Italiei de către Armata Bizantină sub comanda ingenioasă a generalului Belizarie. Flavius Belisarius, Belizariu sau Belizarie (în) a fost unul dintre cei mai mari generali ai Imperiului Bizantin și unul dintre cei mai faimoși generali din istorie.
Vedea Amalafrid și Belizarie
Burgscheidungen
Burgscheidungen este o comună din landul Saxonia-Anhalt, Germania.
Vedea Amalafrid și Burgscheidungen
Cambridge University Press
Clădirea Pitt, sediul Cambridge University Press din Trumpington Street, Cambridge Cambridge University Press este editura Universității Cambridge.
Vedea Amalafrid și Cambridge University Press
Constantinopol
Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.
Vedea Amalafrid și Constantinopol
Franci
Harta Europei, Migrarea popoarelor fiind indicate cu săgeți, se pot vedea și așezarea germanilor în cadrul Imperiului Roman Francii erau un popor germanic din vest (în traducere cei liberi sau cei curajoși).
Vedea Amalafrid și Franci
Gepizi
Gepizii au fost migratori de origine germanică care în secolul al V-lea s-au stabilit în Bazinul Pannonic, ajungând și în vestul Transilvaniei, Banat și culoarul Oltului într-o perioadă în care administrația și armata Imperiului Roman își mutase centrul de greutate din Dacia romană la sud de Dunăre.
Vedea Amalafrid și Gepizi
Hermanfrid de Thuringia
Hermanfrid (sau Hermanifrid, Hermanafrid, Herminafried; în latină, Hermenfredus) a fost ultimul rege independent al tribului germanic al thuringienilor.
Vedea Amalafrid și Hermanfrid de Thuringia
Heruli
Imperiul Roman sub Hadrian (117-138), care indică amplasarea tribului herulilor, în ceea ce este considerat a fi teritoriul lor de origine, insulele daneze și provincia Skane, Suedia Herulii (scris diferit în latină și greacă) au fost un popor germanic nomad, care au fost subjugați de ostrogoți, huni, și est-romanii bizantini în secolele al III-lea și al V-lea.
Vedea Amalafrid și Heruli
Iliria
În antichitatea clasică, Iliria era regiunea din vestul Peninsulei Balcanice, cuprinsă între Marea Adriatică, râul Morava și Panonia, locuit de iliri.
Vedea Amalafrid și Iliria
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Vedea Amalafrid și Imperiul Roman de Răsărit
Iustinian I
Iustinian I (Flavius Petrus Sabbatius Justinianus) a fost împărat roman în perioada 527-565.
Vedea Amalafrid și Iustinian I
Limba greacă
Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..
Vedea Amalafrid și Limba greacă
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Vedea Amalafrid și Limba latină
Longobarzi
Migrația longobarzilor în sec. IV-VIII (albastru) Longobarzii (în latină langobardi; nume alternativ lombarzi) erau triburi germanice - potrivit lui Tacit, din grupul suebilor - originare din nordul Europei, Scandinavia și teritorii astăzi situate în estul Germaniei și Polonia, respectiv între coasta Balticii și fluviul Elba.
Vedea Amalafrid și Longobarzi
Metz
Metz este un oraș în nord-estul Franței, prefectura departamentului Moselle din regiunea Grand Est.
Vedea Amalafrid și Metz
Ostrogoți
Regatul ostrogoților la maxima extindere, în timpul domniei lui Theodoric cel Mare. Ostrogoții formează una din ramurile goților, popor germanic venit din regiunile Mării Baltice și stabilit în secolul al IV-lea pe un teritoriu care astăzi aparține Ucrainei și Rusiei meridionale, la nord de Marea Neagră.
Vedea Amalafrid și Ostrogoți
Procopius din Cezareea
împăratului Iustinian I (roșu, 527) până la moartea sa (portocaliu, 565). împăratului Iustinian I. Mozaicul celebrează recucerirea Italiei de către armata bizantină sub comanda inspirată a generalului Belisarie. Procopius din Caesarea (în, în; cca. 500 – cca.
Vedea Amalafrid și Procopius din Cezareea
Rodelinda a longobarzilor
Rodelinda (secolul al VI-lea) a fost o regină a longobarzilor, având ca soț pe regele Audoin și mama lui Alboin.
Vedea Amalafrid și Rodelinda a longobarzilor
Theodahad
Altă monedă a lui Theodahad (534–536), bătută la Roma. Theodahad (n. cca. 480, Tauresium, în Macedonia – d. 536) a fost rege al ostrogoților între 534 și 536.
Vedea Amalafrid și Theodahad
Theodoric cel Mare
Theodoric cel Mare (gotică: Þiudareiks;;, Theuderikhos; engleza veche: Þēodrīc; nordică veche: Þjōðrēkr, Þīðrēkr; n. 454 – d. 30 august 526) a fost un rege al ostrogoților (471 – 526), conducător al Italiei (493 – 526), regent al vizigoților (511 – 526), succedând lui Odoacru, în perioada care marchează tranziția politică de după căderea Imperiului Roman de Apus.
Vedea Amalafrid și Theodoric cel Mare
Theuderic I
Theuderic I (sau Theuderich, Theoderic, sau Theodoric; în franceză, Thierry) (484 – 533 sau 534) a fost regele merovingian al orașelor Metz, Rheims, sau al Austrasiei — așa cum s-a mai numit regatul său — din 511 până în 533 sau 534.
Vedea Amalafrid și Theuderic I
Turingieni
Thuringienii (sau thuringii, Toringi) au reprezentat o populație germanică care a apărut în zona Munților Harz din Germania Centrală în jurul anului 280, într-o regiune care încă poartă numele lor — Thuringia.
Vedea Amalafrid și Turingieni
Vitiges
războiului gotic, 535–540 Witiges sau Vitiges (d. 540) a fost rege al ostrogoților din Italia între 536 și 540.
Vedea Amalafrid și Vitiges
531
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 - Anii 530 - Anii 540 Anii 550 Anii 560 Anii 570 Anii 580 Ani: 526 527 528 529 530 - 531 - 532 533 534 535 536 ----.
Vedea Amalafrid și 531
Vezi și
Bizantini din secolul al VI-lea
- Amalafrid
- Droctulf
- Hepatius
- Matasuntha
- Petru Barsimes
- Priscian din Lidia
- Pseudo-Dionisie Areopagitul
- Roman Melodul
- Tiberiu (asociat, secolul al VI-lea)