Cuprins
15 relaţii: Cazul acuzativ, Clovis I, Dinastia Merovingiană, Feudalism, Franci, Gregor de Tours, Latina medievală, Legea Salică, Limba franceză, Număr (gramatică), Paul Robert, Solidus, Vasalitate, Wergeld, 750.
- Dinastia Merovingiană
Cazul acuzativ
În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Vedea Antrustion și Cazul acuzativ
Clovis I
Clovis I (scris și Chlodowech sau Chlodwig, franceza modernă Louis, olandeza modernă Lodewijk, germana modernă Ludwig) (ca. 466 – 27 noiembrie 511) a fost primul rege al francilor care a unit această națiune în întregime.
Vedea Antrustion și Clovis I
Dinastia Merovingiană
Merovingienii au fost o dinastie de regi franci care au domnit peste o zonă cu suprafață variabilă în Franța și Germania de astăzi începând cu secolul al V-lea și până în secolul al VIII-lea.
Vedea Antrustion și Dinastia Merovingiană
Feudalism
Tapiserie prezentând o scenă tipic feudală din ''Les Très Riches Heures du duc de Berry'', luna martie Feudalismul este un sistem politico-economico-social, corespunzând Evului Mediu european, caracterizat prin preponderența economiei de subzistență asupra celei de piață, prin înzestrarea producătorului direct cu utilaje de producție, în timp ce pământul este în general proprietatea cu caracter personal a stăpânului domeniului (boier, nobil) care are diverse grade de autoritate asupra producătorului direct, asigurată prin constrângerea extraeconomică (oștile, arnăuții, ceaușii, pandurii), și prin nivelul scăzut al tehnicii dar ridicat al nesiguranței, care obligă producătorul să apeleze la stăpân.
Vedea Antrustion și Feudalism
Franci
Harta Europei, Migrarea popoarelor fiind indicate cu săgeți, se pot vedea și așezarea germanilor în cadrul Imperiului Roman Francii erau un popor germanic din vest (în traducere cei liberi sau cei curajoși).
Vedea Antrustion și Franci
Gregor de Tours
Fragment din ''Decem libri historiarum'', Biblioteca Națională din Paris Gregor de Tours, alternativ Grigore de Tours, (în, în) (n. 30 noiembrie 538, Riom, în apropiere de Clermont-Ferrand - d. 17 noiembrie 594, Tours) a fost episcop de Tours, istoric și hagiograf.
Vedea Antrustion și Gregor de Tours
Latina medievală
Cartea Orelor” (rugăciuni în latina medievală). Termenul de latină medievală desemneză latina așa cum era folosită în Evul Mediu.
Vedea Antrustion și Latina medievală
Legea Salică
Clovis I, în mijlocul conducătorilor săi militari, dictează ''Legea Salică'' (Reproducere după un manuscris din sec. XIV). Legea Salică (Pactus Legis Salicae) a fost un cod sau o compilație de legi folosite de franci, forma lor oficială fiind stabilită în secolul al VI-lea, sub domnia lui Clovis I.
Vedea Antrustion și Legea Salică
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Vedea Antrustion și Limba franceză
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p.
Vedea Antrustion și Număr (gramatică)
Paul Robert
Paul Charles Jules Robert, numit de obicei Paul Robert (născut la 19 octombrie 1910, în Orléansville (departamentul Alger, Algeria franceză), azi Chlef, în Algeria – decedat la 11 august 1980, la Mougins (Alpes-Maritimes, Franța) a fost un avocat, lexicograf și editor francez.
Vedea Antrustion și Paul Robert
Solidus
Monedă de 1 1/2 Solidus, emisă sub Constantin cel Mare; 6,83 g de aur; avers: Cap, spre dreapta, poartă drept diademă trei benzi de perle, ochii ridicați la cer; revers: circular, inscripția GLORIA CONSTANTINI AVG; în centru, spre dreapta, în picioare, Constantin ține transversal o lance, în mâna dreaptă, un trofeu peste umărul stâng, iar doi captivi la picioarele lui; jos, în exergă, inscripția SMTS'''S'''acra '''M'''oneta '''T'''hes'''s'''alonicae, adică: „Moneda sacră de la Thessalonica”; cu alte cuvinte, „monedă de neatins (în integralitatea ei)”, în alți termeni, interzicându-se ciuntirea ori pilirea monedei.; monetăria din Salonic, anul 327.
Vedea Antrustion și Solidus
Vasalitate
Charles d'Orléans primește omagiul unui vasal (manuscris medieval) Vasalitatea (din franceză vassalitéIoan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române) a reprezentat, în contextul sistemului feudal al Europei medievale, un raport de subordonare privată stabilit între un senior și un mare feudal sau monarh – în calitate de senior suzeran.
Vedea Antrustion și Vasalitate
Wergeld
Wergeld, literal „prețul omului” (scris și Wergild, Weregild, Wehrgeld sau Weregeld) este, în dreptul germanic, o sumă de bani cerută drept reparație unei persoane vinovate de ucidere, sau de o altă crimă gravă.
Vedea Antrustion și Wergeld
750
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VII-lea - Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea Decenii: Anii 700 Anii 710 Anii 720 Anii 730 Anii 740 - Anii 750 - Anii 760 Anii 770 Anii 780 Anii 790 Anii 800 Ani: 745 746 747 748 749 - 750 - 751 752 753 754 755 ----.
Vedea Antrustion și 750