Cuprins
59 relaţii: Ana de Austria, Anthon Ulrich, Duce de Brunswick-Lüneburg, Arhiducesa Maria Christina, Ducesă de Teschen, Austria, Élisabeth Charlotte de Orléans, Carol al III-lea al Spaniei, Carol al V-lea de Lorena, Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman, Carol I Ludovic al Palatinatului, Casa de Bourbon, Casa de Habsburg, Casa de Lorena, Christine Louise de Oettingen-Oettingen, Eleonora Gonzaga (1630–1686), Eleonora Magdalena de Neuburg, Eleonora Maria Josefa de Austria, Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel, Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului, Etruria, Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman, Ferdinand I, Duce de Parma, Filip al Franței, duce de Orléans, Francisc I al Sfântului Imperiu Roman, Franța, Frederic al II-lea al Prusiei, Frederic Augustus al II-lea al Saxoniei, Guastalla, Ioan al Saxoniei, Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Isabella Maria de Parma, Karl al II-lea August, Duce de Zweibrücken, Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Leopold I al Sfântului Imperiu Roman, Leopold, Duce de Lorena, Louis de Etruria, Ludovic al XIII-lea al Franței, Ludovic al XV-lea al Franței, Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg, Maria Anna a Spaniei, Maria Antoaneta, regină a Franței, Maria Carolina a Austriei, Maria Louisa a Spaniei, Maria Terezia a Austriei, Maximilian de Saxonia, Napoleon I, Napoli, Nicolas François, Duce de Lorena, Palatul Hofburg, Parma, Philip Wilhelm, Elector Palatin, ... Extinde indicele (9 Mai Mult) »
Ana de Austria
Ana de Austria (Ana María Maurícia) (n. 22 septembrie 1601, Valladolid, Spania — d. 20 ianuarie 1666, Paris, Franța) a fost infantă a Spaniei, regină a Franței și a Navarei, soția regelui Ludovic al XIII-lea și regentă (1643-1651) pentru fiul său, Ludovic al XIV-lea.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Ana de Austria
Anthon Ulrich, Duce de Brunswick-Lüneburg
Anthon Ulrich (4 octombrie 1633 – 27 martie 1714) a fost duce de Brunswick-Lüneburg și a domnit asupra subdiviziunii Wolfenbüttel a ducatului din 1685 până în 1702 împreună cu fratele său, și singur din 1704 până la moartea sa.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Anthon Ulrich, Duce de Brunswick-Lüneburg
Arhiducesa Maria Christina, Ducesă de Teschen
Maria Christina Johanna Josepha Antonia von Habsburg-Lothringen (13 mai 1742 – 24 iunie 1798), a fost a patra fiică și al cincilea copil al Mariei Tereza a Austriei și al împăratului romano-german Francisc I. În familie i se spunea „Mimi”.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Arhiducesa Maria Christina, Ducesă de Teschen
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Austria
Élisabeth Charlotte de Orléans
Elisabeth Charlotte d'Orléans, Ducesă de Lorena, Bar și Teschen (13 septembrie 1676 – 23 decembrie 1744), a fost prințesă franceză prin naștere.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Élisabeth Charlotte de Orléans
Carol al III-lea al Spaniei
Carol al III-lea al Spaniei (spaniolă: Carlos III de España; n. 20 ianuarie 1716 – d. 14 decembrie 1788) a fost rege al Spaniei (1759-1788, sub numele de Carlos III de Borbón), rege al Neapolelui și Siciliei (1735-1759, sub numele de Carlo VII), și duce de Parma (1732-1735, ca și Carlo I).
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Carol al III-lea al Spaniei
Carol al V-lea de Lorena
Carol al V-lea Leopold (3 aprilie 1643, Viena - 18 aprilie 1690, Wels, Austria Superioară) duce de Lorena (1675–1690).
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Carol al V-lea de Lorena
Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman
Carol al VI-lea (în) (n. 1 octombrie 1685, Viena – d. 20 octombrie 1740, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman din 12 octombrie 1711 și până la moarte, totodată rege al Ungariei sub numele de Carol al III-lea, rege al Boemiei sub numele de Carol al II-lea și principe al Transilvaniei.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman
Carol I Ludovic al Palatinatului
Carol I Ludovic (în) a fost principe elector al Palatinatului în perioada 1649-1680.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Carol I Ludovic al Palatinatului
Casa de Bourbon
Blazonul Casei de Bourbon a Franței și Navarei Casa de Bourbon a fost o importantă casă regală europeană, ramură a Capețienilor, și actuala casă regală în Spania și în Ducatul Luxemburg.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Casa de Bourbon
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Casa de Habsburg
Casa de Lorena
Casa de Lorena a fost una dintre cele mai importante și mai durabile case regale domnitoare din istoria Europei.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Casa de Lorena
Christine Louise de Oettingen-Oettingen
Christine Louise de Oettingen-Oettingen (20 martie 1671 – 3 septembrie 1747) a fost Ducesă de Brunswick-Lüneburg.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Christine Louise de Oettingen-Oettingen
Eleonora Gonzaga (1630–1686)
Eleonora Gonzaga a fost soția împăratului Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Eleonora Gonzaga (1630–1686)
Eleonora Magdalena de Neuburg
Eleonora Magdalena de Neuburg, în a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman prin căsătoria cu împăratul Leopold I.Wheatcroft (1995), p. 201.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Eleonora Magdalena de Neuburg
Eleonora Maria Josefa de Austria
Eleonor Maria Josefa de Austria (31 mai 1653 – 17 decembrie 1697) a fost a doua fiică a lui Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Eleonora Maria Josefa de Austria
Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel
Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel a fost prințesă de Brunswick-Wolfenbüttel, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Germaniei, regină a Ungariei și Boemiei și Arhiducesă de Austria prin căsătoria cu Carol al VI-lea, Sfânt Împărat Roman.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului (n. 27 mai 1652 – d. 8 decembrie 1722), numită și Liselotte a Palatinatului, a fost o prințesă germană și soția lui Filip al Franței, Duce de Orléans, ''Monsieur'', fratele mai mic al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului
Etruria
250px Etruria - adesea referită în sursele elene și latine drept Tyrrhenia - a fost o regiune din centrul Italiei în care locuiau etruscii.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Etruria
Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand al III-lea (n. 13 iulie 1608, Graz – d. 2 aprilie 1657, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1637 și 1657, rege al Ungariei, rege al Boemiei, arhiduce al Austriei.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand I, Duce de Parma
Ferdinand I de Parma (20 ianuarie 1751 – 9 octombrie 1802) a fost Duce de Parma din 1765 până în 1802.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Ferdinand I, Duce de Parma
Filip al Franței, duce de Orléans
Filip al Franței, duce de Orléans (21 septembrie 1640 - 8 iunie 1701) a fost cel de-al doilea fiu al regelui Ludovic al XIII-lea al Franței și al Annei de Austria, și, astfel, fratele mai mic al viitorului rege Ludovic al XIV-lea al Franței.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Filip al Franței, duce de Orléans
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman
Francisc I Ștefan de Lorena (în), (n. 8 decembrie 1708, Nancy - d. 18 august 1765, Innsbruck), a fost duce al Lorenei (1729-1737), mare duce al Toscanei (1737-1765) și împărat al Sfântului Imperiu Roman (1745 - 1765).
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Francisc I al Sfântului Imperiu Roman
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Franța
Frederic al II-lea al Prusiei
Frederic al II-lea, cel Mare (n. 24 ianuarie 1712, Berlin - d. 17 august 1786, Potsdam) a fost rege al Prusiei (1740-1786), din dinastia de Hohenzollern,, al 14-lea prinț elector al Sfântului Imperiu Roman sub numele de Frederic IV (Friedrich IV.) de Brandenburg.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Frederic al II-lea al Prusiei
Frederic Augustus al II-lea al Saxoniei
Frederic Augustus al II-lea (n. 18 mai 1797 – d. 9 august 1854) a fost rege al Saxoniei și membru al Casei de Wettin A fost fiul cel mare al Prințului Maximilian al Saxoniei (care era fiul cel mic al electorului Frederic Christian de Saxonia) și al primei sale soții, Prințesa Carolina de Parma.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Frederic Augustus al II-lea al Saxoniei
Guastalla
Guastalla este o comună în Provincia Reggio Emilia, Italia.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Guastalla
Ioan al Saxoniei
Ioan (Johann Nepomuk Maria Joseph Anton Xaver Vincenz Aloys Franz de Paula Stanislaus Bernhard Paul Felix Damasus) (12 decembrie 1801 – 29 octombrie 1873) a fost rege al Saxoniei și membru al Casei de Wettin.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Ioan al Saxoniei
Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Iosif al II-lea, născut Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam în Casa de Habsburg, (n. 13 martie 1741, Viena - d. 20 februarie 1790, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între anii 1780-1790.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Isabella Maria de Parma
Prințesa Isabella de Parma (31 decembrie 1741 – 27 noiembrie 1763) arhiducesă de Austria, infantă a Spaniei, a fost fiica infantelui Felipe al Spaniei, Duce de Parma și a soției lui Prințesa Louise-Élisabeth a Franței, fiica cea mare a regelui Ludovic al XV-lea al Franței și a reginei Maria Leszczyńska.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Isabella Maria de Parma
Karl al II-lea August, Duce de Zweibrücken
Karl al II-lea August Christian (n. 29 octombrie 1746, Düsseldorf – 1 aprilie 1795, Mannheim) a fost Duce de Palatinat-Zweibrücken din 1775 până în 1795.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Karl al II-lea August, Duce de Zweibrücken
Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Împăratul Leopold al II-lea (în, născut Peter Leopold Joseph) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 5 mai 1747, Viena - d. 1 martie 1792, Viena) a condus Sfântul Imperiu Roman între anii 1790-1792 și a fost totodată rege al Boemiei, Ungariei, mare duce de Toscana, principe al Transilvaniei etc.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Leopold I al Sfântului Imperiu Roman
Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, Viena) din Casa de Habsburg a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1658-1705.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Leopold I al Sfântului Imperiu Roman
Leopold, Duce de Lorena
Leopold Louis de Lorena (11 septembrie 1679, Innsbruck – 27 martie 1729, Lunéville), supranumit cel Bun, a fost Duce de Lorena și de Bar din 1690 până la moartea sa.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Leopold, Duce de Lorena
Louis de Etruria
Louis I (5 iulie 1773 – 27 mai 1803) a fost primul din cei doi regi ai Etruriei.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Louis de Etruria
Ludovic al XIII-lea al Franței
Ludovic al XIII-lea (n. 27 septembrie 1601 - d. 14 mai 1643, Saint-Germain-en-Laye), supranumit cel Drept (în franceză Le Juste), fiul lui Henric al IV-lea al Franței, a domnit ca rege al Franței și Navarei între anii 1610 și 1643.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Ludovic al XIII-lea al Franței
Ludovic al XV-lea al Franței
Ludovic al XV-lea, cunoscut ca Ludovic cel Mult Iubit (le Bien-Aimé), a fost rege al Franței de la 1 septembrie 1715 până la moartea sa în 1774.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Ludovic al XV-lea al Franței
Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg
Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg (22 iulie 1671 – 1 martie 1735) a domnit asupra Brunswick-Lüneburg din 1731 până la moartea sa.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg
Maria Anna a Spaniei
Maria Anna a Spaniei, Infantă a Spaniei, fiica cea mică a regelui Filip al III-lea al Spaniei și a Margaretei de Austria, a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Ungariei, Boemiei și soția lui Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Maria Anna a Spaniei
Maria Antoaneta, regină a Franței
Maria Antoaneta (în, pronunție în IPA,; n. 2 noiembrie 1755 - d. 16 octombrie 1793) a fost fiica împărătesei Maria Terezia a Austriei și sora împăratului Iosif al II-lea.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Maria Antoaneta, regină a Franței
Maria Carolina a Austriei
Maria Carolina a Austriei (13 august 1752 – 8 septembrie 1814) a fost soția regelui Ferdinand I al celor Două Sicilii și de facto conducător al Neapolelui în perioada 1768-1799 și 1799-1806 și al Siciliei în perioada 1768-1814, deși ea a pierdut de facto puterea în 1812.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Maria Carolina a Austriei
Maria Louisa a Spaniei
Infanta Maria Luísa a Spaniei (24 noiembrie 1745 – 15 mai 1792) a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Ungariei și Boemiei ca soție a lui Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Maria Louisa a Spaniei
Maria Terezia a Austriei
Maria Terezia a Austriei (la naștere: Erzherzogin Maria Theresia Amalia Walpurga von Österreich), cunoscută și ca Maria Theresia, (în, în, în),, din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica lui Carol al VI-lea împărat romano-german (1685–1740), soția împăratului Francisc Ștefan și mama împăraților Iosif al II-lea și Leopold al II-lea.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Maria Terezia a Austriei
Maximilian de Saxonia
Maximilian de Saxonia (13 aprilie 1759 – 3 ianuarie 1838), a fost prinț german și membru al Casei de Wettin.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Maximilian de Saxonia
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Napoleon I
Napoli
Napoli (numit și Neapole) este cel mai mare oraș din Italia de Sud și al treilea oraș din Italia.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Napoli
Nicolas François, Duce de Lorena
Nicolas François (6 decembrie 1609 – 25 ianuarie 1670), de asemenea cunoscut ca Nicolas al II-lea, a fost Duce de Lorena și Duce de Bar timp de câteva luni în anul 1634.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Nicolas François, Duce de Lorena
Palatul Hofburg
Aripa nouă (''Neue Burg'') văzută dinspre Heldenplatz. În prim plan statuia lui Eugen de Savoia. Palatul Hofburg din Viena a fost reședința oficială între 1480 și 1580, respectiv 1620-1806, a suveranilor Sfântului Imperiu Roman, care au provenit, cu excepția lui Carol al VII-lea de Wittelsbach, din dinastia de Habsburg.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Palatul Hofburg
Parma
Parma este un oraș din regiunea Emilia-Romagna, nordul Italiei.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Parma
Philip Wilhelm, Elector Palatin
Philip Wilhelm de Neuburg, Elector Palatin (24 noiembrie 1615 – 2 septembrie 1690) a fost Conte Palatin de Neuburg din 1653 până în 1690, Duce de Jülich și de Berg din 1653 până în 1679 și Elector Palatin din 1685 până în 1690.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Philip Wilhelm, Elector Palatin
Piacenza
Piacenza este un oraș situat în partea de nord a Italiei, în regiunea Emilia-Romagna, pe malul drept la fluviului Pad, capitală a provinciei Piacenza.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Piacenza
Praga
Praga (în) este capitala Republicii Cehe.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Praga
Prințesa Caroline de Parma
Carolina deParma (22 noiembrie 1770 – 1 martie 1804) a fost prințesă de Parma prin naștere și prințesă de Saxonia prin căsăstoria cu Prințul Maximilian de Saxonia.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Prințesa Caroline de Parma
Sicilia
Sicilia este una dintre regiunile autonome ale Italiei și cea mai mare insulă din Marea Mediterană.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Sicilia
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și Viena
1746
1746 (MDCCXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și 1746
18 iunie
---- 18 iunie este a 169-a zi a calendarului gregorian și a 170-a zi în anii bisecți.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și 18 iunie
1804
1804 (MDCCCIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și 1804
26 februarie
---- 26 februarie este a 57-a zi a calendarului gregorian.
Vedea Arhiducesa Maria Amalia a Austriei și 26 februarie
Cunoscut ca Arhiducesa Maria Amalia de Austria, Arhiducesa Marie Amalie a Austriei, Arhiducesa Marie Amalie de Austria, Maria Amalia a Austriei, Maria Amalia de Austria.