Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
De ieșirePrimite
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Asediul Timișoarei (1552)

Index Asediul Timișoarei (1552)

Asediul Timișoarei este un eveniment istoric militar petrecut în 1552 între Monarhia Habsburgică și Imperiul Otoman, finalizat prin victoria decisivă a otomanilor, urmată de ocuparea orașului Timișoara de otomani pentru 164 ani.

Cuprins

  1. 44 relaţii: Alba Iulia, Avangardă, Banat, Bătălia de la Mohács (1526), Beilerbei, Belgrad, Buda, Capitulare, Casa de Habsburg, Decapitare, Edirne, Eugen de Savoia, Ștefan Losonci, Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman, Firman, Gheorghe Martinuzzi, Haraci, Imperiul Otoman, Inundație, Ioan I Zápolya, Ioan Sigismund Zápolya, Istanbul, Lipova, Lista sultanilor otomani, Listă de voievozi și principi ai Transilvaniei, Miniatură otomană, Monarhia Habsburgică, Pașalâcul Timișoara, Partium, Principat, Principatul Transilvaniei, Râul Timiș, Dunăre, Rüstem Pașa, Regatul Ungariei (1526–1867), România, Rumelia, Sangeac, Secetă, Soliman I, Timișoara, Tun, Turbărie, Vilaiet, Vizir.

  2. Istoria Timișoarei

Alba Iulia

Alba Iulia, în slavona veche Bălgrad, (în, în traducere: Cetatea Albă a lui Iuliu, în latina medievală Albensis Transsilvane, în, apoi Karlsburg) este municipiul de reședință al județului Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Alba Iulia

Avangardă

Avangarda (din franceză avant-garde, adică înaintea gărzii) este un termen militar ce desemnează o unitate sau subunitate militară care se deplasează în fața forțelor principale ca element de sigu­ranță, de asemenea pentru a preveni spionajul sau vreun atac neașteptat.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Avangardă

Banat

Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Banat

Bătălia de la Mohács (1526)

Bătălia de la Mohács (în) a fost o bătălie desfășurată la 29 august 1526, lângă Mohács, în Ungaria.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Bătălia de la Mohács (1526)

Beilerbei

Beilerbei (în limba بكلربكی, Beylerbeyi sau în limba turcă veche Beglerbeg) a fost denumirea celui mai înalt rang militar din lumea islamică medievală (Imperiul Selgiucid, Imperiul Savafid și Imperiul Otoman).

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Beilerbei

Belgrad

Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Belgrad

Buda

Reprezentarea oraşului Buda în cronica lui Hartmann Schedel Buda (în) a fost un oraș de sine stătător situat pe malul vestic al Dunării, în Regatul Ungariei.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Buda

Capitulare

Capitularea este actul prin care soldații sau alte tipuri de forțe combatante încetează luptele și devin prizonieri de război, fie prin voința proprie, fie ca urmare a ordinelor superiorilor.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Capitulare

Casa de Habsburg

Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Casa de Habsburg

Decapitare

Edward al IV-lea stă și privește. Miniatură restaurată din "Histoire de la rentrée victorieuse du roi Edouard IV en son royaume d'Angleterre". Petru I decapitat la ordinul lui Henric al II-lea al Castiliei. Sursa: Manuscris din secolul al XV-lea ("Grandes Chroniques de France": Bibliothèque nationale de France).

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Decapitare

Edirne

Edirne (învechit Adrianopol, în greacă Αδριανούπολις, transliterat Adrianoupolis, în bulgară Одрин, transliterat Odrin, în aromână și arhaic în română Odrina) este un oraș în Turcia europeană.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Edirne

Eugen de Savoia

''Prințul Eugen de Savoia'', de Jacob van Schuppen, 1718 Eugen de Savoia-Carignano, sau Eugeniu de Savoia, cunoscut și ca Prințul Eugen (n. 18 octombrie 1663, Paris - d. 21 aprilie 1736, Viena), a fost unul din cei mai străluciți feldmareșali ai Sfântului Imperiu Roman.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Eugen de Savoia

Ștefan Losonci

Ștefan Losonci a fost comandantul militar al garnizoanei Timișoarei în timpul Asediului otoman din 1552.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Ștefan Losonci

Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman

Ferdinand I a fost un monarh din Casa de Habsburg.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman

Firman

Firman Firman era un decret emis de conducătorul unui stat musulman.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Firman

Gheorghe Martinuzzi

Portretul lui Gheorghe Martinuzzi, datorat unui anonim, la Muzeul Național din Budapesta Stema episcopală a cardinalului Gheorghe Martinuzzi Gheorghe Martinuzzi sau Georg Utjessenovicz-Martinuzzi (în) (n. 18 iunie 1482, Kamičić, Croația – d. 16 decembrie 1551, Vințu de Jos) a fost un călugăr catolic, din 1535 episcop de Oradea Mare, apoi arhiepiscop de Esztergom și cardinal.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Gheorghe Martinuzzi

Haraci

Haraciul (în ḫarāj, în) este un impozit de stat în țările islamice, care este colectat de la necredincioși (kafir) pentru folosirea pământului și a altor proprietăți conform tradiției musulmane (Șaria).

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Haraci

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Imperiul Otoman

Inundație

Inundație în orașul Nashville Inundația este un hazard natural care înseamnă acoperirea temporară cu apă a unui teren care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Inundație

Ioan I Zápolya

Ioan Zapolya (n. 1487 - d. 22 iulie 1540) a fost voievod de Transilvania între 1526 și 1540 și a ridicat pretenții la tronul Ungariei.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Ioan I Zápolya

Ioan Sigismund Zápolya

Ioan Sigismund Zápolya, cunoscut ca Ioan Sigismund (în) (n. 7 iulie 1540, Buda - d. 10 martie 1571, Alba Iulia) a fost rege al Ungariei sub numele de Ioan al II-lea și principe al Transilvaniei (din 1570), sub numele de Ioan Sigismund.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Ioan Sigismund Zápolya

Istanbul

Sfintei Sofia din Istanbul Imagine din satelit a Istanbulului și a strâmtorii Bosfor Istanbul, Turnul Fecioarei Istanbul, numit în antichitatea greacă Byzantion, apoi, după anul 330 d.Hr., Constantinopol — în, a fost capitală a Imperiului Roman, pentru două scurte perioade dintre anii 324-395, a Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin de istoriografia umanistă, între 395-1204, a Imperiului Latin de Constantinopol între 1204-1261, apoi din nou a Imperiul Bizantin refăcut, între 1261-1453 și a Imperiului Otoman până la proclamarea Republicii Turcia, la 13 octombrie 1923.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Istanbul

Lipova

Lipova (în, în) este un oraș în județul Arad, Crișana, România, format din localitățile componente Lipova (reședința), Radna și Șoimoș.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Lipova

Lista sultanilor otomani

Aceasta este o listă a sultanilor otomani.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Lista sultanilor otomani

Listă de voievozi și principi ai Transilvaniei

Înainte de secolul al XI-lea, sunt pomeniți în cronica Gesta Hungarorum următorii conducători (în latină: dux).

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Listă de voievozi și principi ai Transilvaniei

Miniatură otomană

Pictori de miniaturi otomane Miniatura otomană sau miniatura turcă a fost o formă de artă în Imperiul Otoman, care poate fi legată de tradiția miniaturii persane, dar care a avut și influențe artistice chineze puternice.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Miniatură otomană

Monarhia Habsburgică

Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Monarhia Habsburgică

Pașalâcul Timișoara

Harta reprezentând Paşalâcul Timişoara Paşalâcul Timişoara (1699) Pașalâcul Timișoara (în) a fost o entitate administrativă în perioada după 1552, anul ocupării părții de vest a Banatului de către otomani, până în 1716, când habsburgii i-au alungat din provincie.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Pașalâcul Timișoara

Partium

Partium (culoare mai închisă), inclus în Principatul Transilvaniei, la 1570. Partium (din, în traducere „părțile regatului Ungariei”) se referă la teritoriul din afara Transilvaniei propriu-zise, recunoscut în 1541 de sultanul Soliman Magnificul ca aparținând principelui Ioan Zapolya, pretendent al coroanei regale a Ungariei împotriva împăratului Ferdinand.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Partium

Principat

Principatul este un teritoriu condus de un suveran care are titlu de principe.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Principat

Principatul Transilvaniei

Principatul Transilvaniei a fost o formațiune statală de sine stătătoare care a succedat voievodatului Transilvaniei între 1541 și 1699.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Principatul Transilvaniei

Râul Timiș, Dunăre

Timișul (în, în, în) este cel mai mare râu interior al Banatului, care își are izvoarele pe versanții estici ai Munților Semenic, în Județul Caraș-Severin.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Râul Timiș, Dunăre

Rüstem Pașa

Rüstem Pașa Opuković (رستمپاشا; 1500 – 10 iulie 1561) a fost un funcționar de stat Otoman.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Rüstem Pașa

Regatul Ungariei (1526–1867)

Regatul Ungariei între 1538 (1526) și 1867 a fost parte a Monarhiei Habsburgice, deși în afara Sfântului Imperiu Roman, parte oficială a succesorului acestuia din urmă, Imperiul Austriac.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Regatul Ungariei (1526–1867)

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și România

Rumelia

Hartă a Rumeliei la 1801. Rumelia (turca otomană: رومايلى; turcă otomană Ansiklopedisi: Rūm-ili, Rūm-ėli, despre „Țara romanilor” de la termenul Rum: „Roman”) a descris turcii încă din secolul al XV-lea, din Peninsula Hemus, zisă turcește Peninsula Balcanică, parte a Imperiului Otoman.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Rumelia

Sangeac

Sangeacurile (în turcă sancak) au fost diviziuni administrative ale Imperiului Otoman.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Sangeac

Secetă

Fundul unui lac secat Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoțită frecvent de caniculă.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Secetă

Soliman I

Soliman I (în سليمان, Sulaymān, în Süleyman), sau Suleiman Legiuitorul, a fost al zecelea sultan al Imperiului otoman între anii 1520-1566, fiind unul dintre cei care au domnit o perioadă lungă de timp.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Soliman I

Timișoara

Timișoara (în Timisvaria; în Temesvár; în Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar; în Temišvar; în turcă Temeșvar) este municipiul de reședință al județului Timiș, Banat, România.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Timișoara

Tun

Un tun în Copenhaga, Danemarca Tunul este o armă de artilerie ce folosește praf de pușcă sau alt explozibil pentru propulsarea proiectilului, fiind un armament cu un calibru mare, cu țevi de lungimi diferite pentru a stabiliza traiectoria proiectilului.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Tun

Turbărie

Germaniei Turbăria (mlaștina, smârcul sau tinovul) este un biotop caracterizat printr-un teren umed mlăștinos, un loc mocirlos (acoperit cu vegetație), un ochi de apă pe un teren mlăștinos.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Turbărie

Vilaiet

Un vilaiet (scris și ca în; în sau vilayet) era o diviziune administrativă de prim ordin, sau o provincie a Imperiului Otoman, introdusă odată cu promulgarea Legii Vilayetelor (în) din.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Vilaiet

Vizir

Vizir (din persană:وزير; turcă: Vezir, franceză: Vizir, engleză: Vizier) desemna un înalt dregător în ierarhia administrației otomane.

Vedea Asediul Timișoarei (1552) și Vizir

Vezi și

Istoria Timișoarei