Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Automat celular

Index Automat celular

Automatul celular reprezintă un model discret studiat în teoria compatibilității, matematică, fizică, științe complexe, biologie teoretică și modelarea microstructurilor.

11 relaţii: Automat finit, Bit, Christopher Langton, Edgar F. Codd, Fizică, John von Neumann, Logică binară, Matematică, Stanislaw Ulam, 1968, 1984.

Automat finit

Fig.1 Automat finit Un automat finit (AF) sau o "mașină cu un număr finit de stări" este un model de comportament compus din stări, tranziții și acțiuni.

Nou!!: Automat celular și Automat finit · Vezi mai mult »

Bit

În metrologie, statistică și informatică, un bit (simbol: b) este unitatea de măsură pentru cantitatea de informație.

Nou!!: Automat celular și Bit · Vezi mai mult »

Christopher Langton

Christopher Langton Christopher Langton (n. 1948/1949) este un specialist american în computere, cunoscut ca fondatorul conceptului de "viață artificială", termen pe care l-a introdus la sfârșitului anilor 1980, când (mai exact în 1987) a organizat prima expoziție de sisteme de sinteză și de simulare a vieții la Los Alamos National Laboratory.

Nou!!: Automat celular și Christopher Langton · Vezi mai mult »

Edgar F. Codd

Edgar Frank Codd (23 august 1923, Insula Portland, Anglia – 18 aprilie 2003, Williams Island, Florida, SUA) a fost un informatician american de origine engleză care, lucrând pentru IBM, a inventat modelul relațional pentru gestiunea bazelor de date, model care constituie baza teoretică a bazelor de date relaționale.

Nou!!: Automat celular și Edgar F. Codd · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Automat celular și Fizică · Vezi mai mult »

John von Neumann

John von Neumann (născut János Lajos Neumann) a fost un matematician american evreu de origine austro-ungară cu importante contribuții în fizica cuantică, analiza funcțională, teoria mulțimilor, topologie, economie, informatică, analiza numerică, hidrodinamica exploziilor, statistică și în multe alte domenii ale matematicii, fiind unul din cei mai importanți matematicieni din istorie.

Nou!!: Automat celular și John von Neumann · Vezi mai mult »

Logică binară

Logica binară este cea mai simplă și cea mai comună formă de structurare a operațiilor logice.

Nou!!: Automat celular și Logică binară · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Nou!!: Automat celular și Matematică · Vezi mai mult »

Stanislaw Ulam

Stanisław Marcin Ulam a fost un om de știință evreu-polonezo-american, matematician și fizician nuclear.

Nou!!: Automat celular și Stanislaw Ulam · Vezi mai mult »

1968

1968 (MCMLXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Automat celular și 1968 · Vezi mai mult »

1984

1984 (MCMLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Automat celular și 1984 · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Automate celulare.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »