acces mai rapid decât browser-ul!
48 relaţii: Acid sulfuric, Agaricales, Agaricomycetes, Agaricus, Agaricus abruptibulbus, Agaricus arvensis, Agaricus campestris, Agaricus silvicola, Amanita, Amanita citrina, Amanita ovoidea, Amanita phalloides, Amanita strobiliformis, Amanita vaginata, Amanita verna, Amanitaceae, Aminoacid, August Batsch, Basarabia, Basidiomycota, Boletus, Bruno Cetto, Bucovina de Nord, Calocybe gambosa, Ciuperci otrăvitoare, Claude Casimir Gillet, Elias Magnus Fries, Eucariote, Fag, Hidroxid de potasiu, Iod, Jakob Emanuel Lange, James Sowerby, Jurasic, Leucoagaricus leucothites, Louis-Adolphe Bertillon, Marcel Bon, Meinhard Michael Moser, Mușchi (plantă), Muscarină, Mycorrhiza, Nume binomial, Pădure de conifere, Pădure de foioase, Pin (arbore), Regnul Fungi, România, Volvariella bombycina.
Acid sulfuric
Acidul sulfuric (sulfat de dihidrogen, în conformitate cu nomenclatura IUPAC) este un compus chimic al sulfatului cu formula chimică H2SO4.
Nou!!: Amanita virosa și Acid sulfuric · Vezi mai mult »
Agaricales
Agaricales (Lucien Marcus Underwood, 1899) din încrengătura Basidiomycota, în clasa Agaricomycetes și subclasa Agaricomycetidae este cel mai mare ordin de ciuperci cu global 33 de familii recente, 413 genuri, și 13.200 de specii, împreună cu șase genuri dispărute, cunoscute doar din fosile.
Nou!!: Amanita virosa și Agaricales · Vezi mai mult »
Agaricomycetes
Agaricomycetes este o clasă din subdiviziunea Agaricomycotina, a încrengăturii Basidiomycota în subregnul Dikarya și Regnul Fungi.
Nou!!: Amanita virosa și Agaricomycetes · Vezi mai mult »
Agaricus
Agaricus sin. Psalliota este un gen de ciuperci al încrengăturii Basidiomycota în ordinul Agaricales din familia Agaricaceae.
Nou!!: Amanita virosa și Agaricus · Vezi mai mult »
Agaricus abruptibulbus
Agaricus abruptibulbus (Charles Horton Peck, 1905) sin. Psalliota abruptibulba (Charles Horton Peck, 1905 ex Calvin Henry Kauffman, 1918) din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus este o specie saprofită de ciuperci comestibile, numită în popor migdală(migdale) de pământ.
Nou!!: Amanita virosa și Agaricus abruptibulbus · Vezi mai mult »
Agaricus arvensis
Agaricus arvensis (Jacob Christian Schäffer, 1774), sin. Psalliota arvensis (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus numit în popor ciupercă de câmp, șampinionul oilor, ciupercă de braniște sau ciuperca calului (câteodată confundat cu Agaricus campestris.
Nou!!: Amanita virosa și Agaricus arvensis · Vezi mai mult »
Agaricus campestris
Agaricus campestris (Carl von Linné, 1753), sin. Psalliota campestris (Carl von Linné, 1753 ex Lucien Quélet, 1872) numit în popor ciupercă de bălegar, șampinion, ciupercă de gunoi (câteodată confundată cu Agaricus arvensis (ciupercă de câmp), este o specie de ciuperci comestibile saprofită din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând pe pământ îngrășat în grupuri precum cercuri mari de vrăjitoare, prin grădini, parcuri, fânațe, pășuni, preferat în zone cu iarbă, unde de obicei pasc ierbivori (în special oi și cai), de la câmpie până la munte, din (aprilie) mai până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 160-161, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 121-122, 124, ISBN 3-426-00312-0Elena Cristina Mincu, Răzvan Țuculescu: „Ciupercile din România”, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș 2010, p. 145-146.
Nou!!: Amanita virosa și Agaricus campestris · Vezi mai mult »
Agaricus silvicola
Agaricus silvicola și sylvicola (Carlo Vittadini, 1838 ex Charles Horton Peck, 1872), sin. Psalliota silvicola (Carlo Vittadini, 1838 ex Charles Richon & Ernest Roze, 1885), numit în popor ciupercă de pădure (ca și Agaricus silvaticus precum Agaricus vaporarius), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus.
Nou!!: Amanita virosa și Agaricus silvicola · Vezi mai mult »
Amanita
Amanita (Christian Hendrik Persoon, 1794) este un mare gen de ciuperci cu global aproximativ 600 de specii și variații (în Europa mai mult de 100) a încrengăturii Basidiomycota, din ordinul Agaricales și în familia Amanitaceae. Unele sunt otrăvitoare, din care fac parte Amanita phalloides, Amanita virosa, Amanita verna sau Amanita muscaria, altele comestibile și gustoase, ca de exemplu Amanita crocea, Amanita rubescens, Amanita vaginata precum faimoasa ''Amanita caesarea'' (burete domnesc). Ciupercile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor, apar în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie în păduri de foioase și de conifere, preferat pe soluri calcaroase, unele și pe teren nisipos, prin pășuni, tufișuri, livezi precum în parcuri. Tipul de specie este Amanita muscaria. Originea numelui generic nu este univocă. Ea s-ar putea trage din cuvântul latin (.
Nou!!: Amanita virosa și Amanita · Vezi mai mult »
Amanita citrina
Amanita citrina (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Christian Hendrik Persoon, 1797) este o ciupercă comestibilă, dar nerecomandată, din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita.
Nou!!: Amanita virosa și Amanita citrina · Vezi mai mult »
Amanita ovoidea
Amanita ovoidea (Pierre Bulliard, 1788 ex Heinrich Friedrich Link, 1833) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita.
Nou!!: Amanita virosa și Amanita ovoidea · Vezi mai mult »
Amanita phalloides
left Amanita phalloides (Sébastien Vaillant, 1723 ex Elias Magnus Fries, 1821) ex Heinrich Friedrich Link, 1833) din încrengătura Basidiomycota, în familia Amanitaceae și de genul Amanita este împreună cu gemenele ei albe Amanita verna și Amanita virosa precum Cortinarius orellanus și Cortinarius rubellus una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute. Această specie este numită în popor buretele viperei. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie, mai ales în păduri de foioase sub (stejari, fagi, mesteceni), mai rar în cele de conifere, sub molizi, dar de asemenea, prin tufișuri, preferat pe lângă aluni, chiar și câteodată în livezi.Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, pp. 105, 107-109, ISBN 3-426-00312-0Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 88-93, ISBN 3-405-11774-7.
Nou!!: Amanita virosa și Amanita phalloides · Vezi mai mult »
Amanita strobiliformis
Amanita strobiliformis (Jean-Jacques Paulet, 1812: Carlo Vittadini, 1835 ex Louis-Adolphe Bertillon, 1866), din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor ciupercă franjurată sau amanită solitară, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).
Nou!!: Amanita virosa și Amanita strobiliformis · Vezi mai mult »
Amanita vaginata
Amanita vaginata (Pierre Bulliard, 1783 ex Jean-Baptiste de Lamarck, 1783) din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor ciupercă fără inel, sau turtă sură, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor.
Nou!!: Amanita virosa și Amanita vaginata · Vezi mai mult »
Amanita verna
left Amanita verna (Pierre Bulliard, 1780 ex Jean-Baptiste de Lamarck, 1783), din încrengătura Basidiomycota, în familia Amanitaceae și de genul Amanita este împreună cu gemenele ei Amanita virosa și Amanita phalloides una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute.
Nou!!: Amanita virosa și Amanita verna · Vezi mai mult »
Amanitaceae
Amanitaceae Edouard-Jean Gilbert (1940) este o familie de ciuperci a încrengăturii Basidiomycota, din clasa Agaricomycetes și în ordinul Agaricales, cuprinzând 5 genuri, în primul rând cel de tip Amanita.
Nou!!: Amanita virosa și Amanitaceae · Vezi mai mult »
Aminoacid
Aminoacizii sunt compuși cu funcțiune mixtă (compuși care au grupe funcționale diferite în molecula lor) care conțin în molecula lor grupările -NH2 și -COOH.
Nou!!: Amanita virosa și Aminoacid · Vezi mai mult »
August Batsch
August Johann Georg Karl Batsch (n. 28 octombrie 1761, Jena – d. 29 septembrie 1802, Jena) a fost un renumit om de știință, medic, botanist, micolog, scriitor științific, profesor pentru istorie naturală și filozofie german la Universitatea din Jena în secolul al XVIII-lea.
Nou!!: Amanita virosa și August Batsch · Vezi mai mult »
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Nou!!: Amanita virosa și Basarabia · Vezi mai mult »
Basidiomycota
Încrengătura Basidiomycota (ciuperci adevărate sau bazidiomicete) este una dintre cele mai mari din regnul Fungi și cuprinde cele mai avansate specii din punct de vedere evolutiv din acest domeniu.
Nou!!: Amanita virosa și Basidiomycota · Vezi mai mult »
Boletus
Boletus (Carl von Linné, 1753) este un gen de ciuperci al încrengăturii Basidiomycota din familia Boletaceae care cuprinde mult peste 100 de specii și coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).
Nou!!: Amanita virosa și Boletus · Vezi mai mult »
Bruno Cetto
Bruno Cetto (n. 21 aprilie 1921, Trento – d. 16 iulie 1991, Rimini) a fost un inginer, profesor de inginerie mecanică, micolog și scriitor științific italian.
Nou!!: Amanita virosa și Bruno Cetto · Vezi mai mult »
Bucovina de Nord
Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.
Nou!!: Amanita virosa și Bucovina de Nord · Vezi mai mult »
Calocybe gambosa
Calocybe gambosa, sin. Tricholoma georgii, denumită în popor buretele lui Sfântu’ Gheorghe, burete de mai, burete de spin sau nicorete, este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Lyophyllaceae și de genul Calocybe.
Nou!!: Amanita virosa și Calocybe gambosa · Vezi mai mult »
Ciuperci otrăvitoare
Ciuperci otrăvitoare Ciuperci otrăvitoare sunt denumite toate tipurile de ciuperci din Regnum Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota (care au pălărie și picior), a nu se confunda cu ciupercile microscopice mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze.
Nou!!: Amanita virosa și Ciuperci otrăvitoare · Vezi mai mult »
Claude Casimir Gillet
C. C. Gillet pe la 1890 Claude Casimir Gillet (n. 19 mai 1806, Dormans - d. 1 septembrie 1896, Alençon) a fost un medic și medic veterinar, botanist și entomolog francez, specialist în micologie.
Nou!!: Amanita virosa și Claude Casimir Gillet · Vezi mai mult »
Elias Magnus Fries
Elias Magnus Fries, 1877 Elias Magnus Fries (n. 15 august 1794, Femsjö, Jönköpings län - d. 8 februarie 1878, Uppsala) a fost un botanist suedez și specialist în micologie.
Nou!!: Amanita virosa și Elias Magnus Fries · Vezi mai mult »
Eucariote
Protozoarele, ciupercile, plantele și animalele, sunt organisme eucariote.
Nou!!: Amanita virosa și Eucariote · Vezi mai mult »
Fag
Pădure de fagi Fagul (Fagus sylvatica) este un arbore din zona temperată.
Nou!!: Amanita virosa și Fag · Vezi mai mult »
Hidroxid de potasiu
Hidroxidul de potasiu (denumit și potasă caustică) este o bază foarte importantă în industrie alcătuită dintr-o grupare hidroxil și un ion de potasiu.
Nou!!: Amanita virosa și Hidroxid de potasiu · Vezi mai mult »
Iod
Iodul (iodes, însemnând „violet”) este un element chimic, notat cu simbolul I, cu numărul atomic 53.
Nou!!: Amanita virosa și Iod · Vezi mai mult »
Jakob Emanuel Lange
Jakob Emanuel Lange (n. 2 aprilie 1864, Flensburg – d. 27 decembrie 1941, Odense) a fost un botanist, micolog, acuarelist, ilustrator și traducător danez care a cercetat în domeniul de ciuperci din ordinul Agaricales.
Nou!!: Amanita virosa și Jakob Emanuel Lange · Vezi mai mult »
James Sowerby
James Sowerby (n. 21 martie 1757, Londra – d. 25 octombrie 1822, Lambeth, Londra) a fost un naturalist, botanist, micolog, mineralog, zoolog, dar in primul rând un faimos gravor, pictor și ilustrator englez.
Nou!!: Amanita virosa și James Sowerby · Vezi mai mult »
Jurasic
Jurasicul (de la munții Jura) este o perioadă geologică care a durat aproximativ 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani și 145 de milioane de ani în urmă), fiind precedată de Triasic și urmată de Cretacic.
Nou!!: Amanita virosa și Jurasic · Vezi mai mult »
Leucoagaricus leucothites
Leucoagaricus leucothites (Carlo Vittadini, 1835 ex Solomon P. Wasser, 1977), sin. Lepiota naucina (Elias Magnus Fries, 1838 ex Paul Kummer (1871), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Leucoagaricus, numită în popor ciupercă de miriște, burete alb al porumbeilor sau bureți albineți. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord adesea în locații influențate de om, de obicei în afara pădurilor (cu excepția celor de arini) sau la marginea lor, prin pajiști comerciale, în grădini, livezi și parcuri, chiar și în sere sau pe compost. El crește, adesea spontan după construcția de grădini, diguri sau paturi de legume, dispărând de obicei în anul următor. Habitatele naturale sunt, de la câmpie până în zonele deluroase de altitudine medie, pășuni semi-aride și terenuri cu iarbă de stepă, chiar și dune de nisip, preferând soluri bazice, argiloase, moderat până neutral azotate. Timpul apariției este din (iulie) august până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 142-143, ISBN 3-405-12116-7Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 40-41, ISBN 88-85013-57-0Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, p. 526, ISBN 3-8289-1619-8.
Nou!!: Amanita virosa și Leucoagaricus leucothites · Vezi mai mult »
Louis-Adolphe Bertillon
Louis-Adolphe Bertillon,, (n. 1 aprilie 1821, Paris - d. 28 februarie 1883, Neuilly-sur-Seine) a fost un medic, antropolog, demograf, matematician, statistician și micolog francez.
Nou!!: Amanita virosa și Louis-Adolphe Bertillon · Vezi mai mult »
Marcel Bon
Marcel Bon (n. 17 martie 1925, Villers-sur-Authie - d. 11 mai 2014, Woincourt, înmormântat la Port-le-Grand) a fost un farmacolog, botanist, micolog și profesor universitar francez.
Nou!!: Amanita virosa și Marcel Bon · Vezi mai mult »
Meinhard Michael Moser
Meinhard Michael Moser (n. 13 martie 1924, Innsbruck – d. 30 septembrie 2002, Innsbruck) a fost un profesor universitar de microbiologie, botanist, micolog austriac, specializat pentru chimia și toxicologia ale ordinului de ciuperci Agaricales, care și-a făcut un nume de asemenea ca om de știință pentru silvicultură.
Nou!!: Amanita virosa și Meinhard Michael Moser · Vezi mai mult »
Mușchi (plantă)
Munții Bucegi Mușchii sau briofitele, sunt plante inferioare din încrengătura Bryophyta, care cuprind aproximativ 12.000 de specii.
Nou!!: Amanita virosa și Mușchi (plantă) · Vezi mai mult »
Muscarină
Muscarina (L-(+)-muscarina) este o toxină produsă de anumite specii de ciuperci otrăvitoare, precum pălăria șarpelui, numită și muscăriță sau buretele muștelor (Amanita muscaria).
Nou!!: Amanita virosa și Muscarină · Vezi mai mult »
Mycorrhiza
Ectomicoriză și Endomicoriză Micoriza (în plural: micorize), cu numele științific Mykorrhiza, este o formă de simbioză între fungi și plante în care o ciupercă intră în contact cu sistemul rădăcinilor fine unei plante.
Nou!!: Amanita virosa și Mycorrhiza · Vezi mai mult »
Nume binomial
În biologie, numele binomial este denumirea științifică a unei specii, acceptată în momentul actual.
Nou!!: Amanita virosa și Nume binomial · Vezi mai mult »
Pădure de conifere
Pădure de molid (în nordul Angliei) Pădure de conifere (în Suedia) Pădure de conifere (în Cehia) Pădurile de conifere (numite uneori păduri boreale) sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică (brazi și pini).
Nou!!: Amanita virosa și Pădure de conifere · Vezi mai mult »
Pădure de foioase
Pădurile de foioase sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă și angiospermică.
Nou!!: Amanita virosa și Pădure de foioase · Vezi mai mult »
Pin (arbore)
:Pentru alte utilizări ale numelui Pin, vedeți: Pin (dezambiguizare). Pinul (Pinus), este un gen de plante din familia Pinaceae, orginar din emisfera nordică și cuprinde peste 80 specii de arbori (mai rar arbuști) rășinoși, având scoarța roșie.
Nou!!: Amanita virosa și Pin (arbore) · Vezi mai mult »
Regnul Fungi
Regnul Fungi (ciupercile) formează al treilea mare regn al organismelor eucariote alături de Regnul Animalia și Regnul Plantae cu peste 100.000 de specii cunoscute.
Nou!!: Amanita virosa și Regnul Fungi · Vezi mai mult »
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Nou!!: Amanita virosa și România · Vezi mai mult »
Volvariella bombycina
Volvariella bombycina (Jacob Christian Schäffer ex Rolf Singer, 1951), din încrengătura Basidiomycota în familia Pluteaceae și de genul Volvariella, numită în popor burete păros sau opincuță, este o ciupercă comestibilă.
Nou!!: Amanita virosa și Volvariella bombycina · Vezi mai mult »
