acces mai rapid decât browser-ul!
26 relaţii: Academia Română, Austro-Ungaria, Autodeterminare, Țara Românească, Ferdinand I al României, Guvernul României, Imperiul Rus, Ion I.C. Brătianu, Participarea României la Primul Război Mondial, Primul Război Mondial, Principatul Moldovei, Războiul de Independență al României, Regatul României, Regina Maria a României, Regiuni istorice românești, Renașterea națională a României, Români, România, România Mare, Unirea Basarabiei cu România, Unirea Bucovinei cu România, Unirea Principatelor Române, Unirea Transilvaniei cu România, Vechiul Regat, 1 decembrie, 1918.
Academia Română
Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Academia Română · Vezi mai mult »
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Austro-Ungaria · Vezi mai mult »
Autodeterminare
Principiul autodeterminării națiunilor sau a popoarelor, este un principiu din dreptul internațional care prevede dreptul popoarelor și al națiunilor de a-și determina singure cursul propriilor dezvoltări politice, economice, culturale și sociale, fără intervenții directe sau indirecte din exterior.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Autodeterminare · Vezi mai mult »
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Țara Românească · Vezi mai mult »
Ferdinand I al României
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Ferdinand I al României · Vezi mai mult »
Guvernul României
Guvernul României reprezintă, conform Constituției, puterea executivă în România împreună cu președintele.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Guvernul României · Vezi mai mult »
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Imperiul Rus · Vezi mai mult »
Ion I.C. Brătianu
Ion I.C. Brătianu (cunoscut și ca Ionel Brătianu, n. 20 august 1864, Florica, azi Ștefănești, Argeș – d. 24 noiembrie 1927, București) a fost un om politic român, care a jucat un rol de primă importanță în Marea Unire din 1918 și în viața politică din România modernă.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Ion I.C. Brătianu · Vezi mai mult »
Participarea României la Primul Război Mondial
Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 15/28 iulie 1914 și 29 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Participarea României la Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Principatul Moldovei
Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Principatul Moldovei · Vezi mai mult »
Războiul de Independență al României
280x280px Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe, România și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României. Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna. În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, traversând pe nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel. Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur. În perioada aprilie - august 1877 sediul Marelui Cartier General al Armatei Române a fost în comuna Poiana Mare din județul Dolj. Acesta a fost în casa familiilor Marincu —Magereanu.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »
Regatul României
Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Regatul României · Vezi mai mult »
Regina Maria a României
Maria a României (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Ashford, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, Castelul Pelișor, Sinaia, Regatul României) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui devenit ulterior regele Ferdinand I al României.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Regina Maria a României · Vezi mai mult »
Regiuni istorice românești
Regiuni istorice din România și din vecinătatea sa. Regiuni istorice care au aparținut României. De-a lungul timpului, în spațiul geografic pe care locuiesc sau au locuit populații românești, s-au conturat mai multe regiuni istorice care în decursul istoriei au aparținut în întregime sau parțial fie voievodatelor întemeiate în secolele al X-lea (pentru Transilvania) și al XIV-lea (Moldova, Țara Românească și Dobrogea), fie statelor vecine.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Regiuni istorice românești · Vezi mai mult »
Renașterea națională a României
''"România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății"'', pictură de Constantin Daniel Rosenthal (c. 1850) Proiectele Ecaterinei II privind Imperiul Otoman: în roșu « Imperiul neobizantin » al fiului său Constantin, în albastru « Regatul Daciei » al lui Grigori Potiomkin, în galben compensațiile pentru Imperiul Habsburgic, în verde-albastru pentru Veneția. România văzută de Cezar Bolliac, un lider al Revoluției Române din 1848. Hartă datată 1855. Renașterea națională a României (uneori renașterea națională și culturală) este o sintagmă folosită în cultura și în istoriografia română pentru a se face referire la prefacerile survenite în istoria românilor în secolul al XIX-lea și finalizate prin materializarea ideii unității naționale.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Români · Vezi mai mult »
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și România · Vezi mai mult »
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și România Mare · Vezi mai mult »
Unirea Basarabiei cu România
Declarația de Unire a Basarabiei cu România Basarabia (așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste în 1812 la Tratatul de la București) s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească la sfârșitul anului 1917, proclamându-și întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, după Revoluția din Octombrie, independența față de Rusia bolșevică și, după câteva luni, la unirea cu Regatul României, în cadrul căruia a constituit o provincie.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Unirea Basarabiei cu România · Vezi mai mult »
Unirea Bucovinei cu România
Unirea Bucovinei cu România reprezintă o serie de evenimente politice care au culminat cu votarea în unanimitate de către Congresul General al Bucovinei, pe data de 15/28 noiembrie 1918, a unirii fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Unirea Bucovinei cu România · Vezi mai mult »
Unirea Principatelor Române
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești Drapelul noului stat Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Unirea Principatelor Române · Vezi mai mult »
Unirea Transilvaniei cu România
Crișanei, cu posibilitatea extinderii Banatului până la Tisa și Dunăre. Granițele definitive vor fi stabilite abia în 1920. Unirea Transilvaniei cu România a fost proclamată de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Unirea Transilvaniei cu România · Vezi mai mult »
Vechiul Regat
Vechiul Regat este numele dat teritoriilor românești reunite în Regatul României înainte de 1918, adică teritoriul format din Moldova și Ținutul Herța (fără Bucovina și Basarabia), Muntenia, Oltenia și Dobrogea, inclusiv Cadrilater.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și Vechiul Regat · Vezi mai mult »
1 decembrie
---- 1 decembrie este a 335-a zi a calendarului gregorian și a 336-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și 1 decembrie · Vezi mai mult »
1918
1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Centenarul Marii Uniri și 1918 · Vezi mai mult »
