acces mai rapid decât browser-ul!
49 relaţii: Academia Regală Prusacă de Științe, Albert Einstein, Alexander Friedman, Alexandr Vilenkin, Analiză dimensională, Arthur Eddington, Briciul lui Occam, Câmp scalar, Chintesență (fizică), Constanta gravitațională, Curbură Ricci, Deplasare spre roșu, Ecuațiile lui Einstein, Edwin Hubble, Energie întunecată, Entropie, Epistemologie, Erwin Schrödinger, Fizica particulelor elementare, Fizică, Fluctuație cuantică, George Gamow, Gerardus 't Hooft, Inflație cosmică, Lambda (literă), Leonard Susskind, Lungime Planck, Modelul Lambda-CDM, Multivers, Presiune, Principiul antropic, Principiul holografic, Probleme nerezolvate în fizică, Proporționalitate, Radiație cosmică de fond, Spațiu-timp, Stare fundamentală, Steven Weinberg, Supernovă de tip Ia, Supersimetrie, Tensorul energie-impuls, Tensorul metric (relativitatea generală), Teoria clasică a câmpurilor, Teoria cuantică a câmpurilor, Teoria relativității generale, Univers observabil, Vârsta universului, Vid, Viteza luminii.
Academia Regală Prusacă de Științe
Academia Regală Prusacă de Științe (Königlich-Preußische Akademie der Wissenschaften), numită pe timpul Republicii Democrate Germane Academia de Științe din Berlin, a fost o instituție culturală fondată la Berlin pe 11 iulie 1700, la patru ani după înființarea Academiei de Arte din capitala germană, fiind pentru mult timp o instituție în care s-a vorbit limba franceză, iar membrii ei cei mai activi au fost hughenoți care fugiseră din cauza persecuției religioase în Franța.
Nou!!: Constanta cosmologică și Academia Regală Prusacă de Științe · Vezi mai mult »
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Nou!!: Constanta cosmologică și Albert Einstein · Vezi mai mult »
Alexander Friedman
Alexandr Alexandrovici Friedman (sau Friedmann; de asemenea Fridman) (rus: Александр Александрович Фридман, n. 16 iunie 1888, Sankt-Petersburg - d. 16 septembrie 1925, Leningrad) a fost un astronom, cosmolog și matematician rus.
Nou!!: Constanta cosmologică și Alexander Friedman · Vezi mai mult »
Alexandr Vilenkin
Alexandr Vilenkin Alexandr Vilenkin (rusă: Александр Виленкин; n. 13 mai 1949, Harkov, Ucraina, Uniunea Sovietică) este un profesor de fizică și director al Institutului de Cosmologie al Universității Tufts (Massachusetts).
Nou!!: Constanta cosmologică și Alexandr Vilenkin · Vezi mai mult »
Analiză dimensională
Analiza dimensională este un instrument de principiu folosit în fizică, chimie și tehnică la înțelegerea situațiilor care implică utilizarea combinată a mai multor mărimi fizice.
Nou!!: Constanta cosmologică și Analiză dimensională · Vezi mai mult »
Arthur Eddington
Sir Arthur Stanley Eddington, (OM, FRS) a fost un astrofizician britanic de la începutul secolului al XX-lea.
Nou!!: Constanta cosmologică și Arthur Eddington · Vezi mai mult »
Briciul lui Occam
Briciul lui Occam, sau principiul parcimoniei, este folosit pentru a justifica anumite afirmații științifice.
Nou!!: Constanta cosmologică și Briciul lui Occam · Vezi mai mult »
Câmp scalar
În analiza matematică, un câmp scalar este o funcție de mai multe variabile care asociază fiecărui punct al unui domeniu dintr-un spațiu euclidian un număr real, deci este o funcție scalară: unde D \subseteq E^n.
Nou!!: Constanta cosmologică și Câmp scalar · Vezi mai mult »
Chintesență (fizică)
În cosmologie, chintesența este o formă ipotetică de energie postulată pentru a explica observațiile asupra universului în cadrul expansiunii accelerate.
Nou!!: Constanta cosmologică și Chintesență (fizică) · Vezi mai mult »
Constanta gravitațională
Legea atracției universale a lui Isaac Newton. Constanta gravitațională, notată cu G, este o constantă fizică empirică ce apare în legea atracției universale gravitaționale dintre obiectele cu masă.
Nou!!: Constanta cosmologică și Constanta gravitațională · Vezi mai mult »
Curbură Ricci
În geometria diferențială, tensorul de curbură Ricci, numit după Gregorio Ricci-Curbastro, reprezintă cantitatea prin care unei porțiuni conice înguste, dintr-o bilă geodezică mică, într-o curbată diferă față de cea a bilei standard din spațiul euclidian.
Nou!!: Constanta cosmologică și Curbură Ricci · Vezi mai mult »
Deplasare spre roșu
spectrul optic al unui supercluster de galaxii îndepărtate (dreapta), prin comparație cu liniile de absorbție din spectrul optic al Soarelui (stânga). Săgețile indică deplasarea spre roșu. Lungimea de undă crește în sus, spre roșu și dincolo de acesta (frecvența scade). Deplasarea spre roşu şi deplasarea spre albastru În fizică și astronomie, deplasarea spre roșu are loc când lungimea de undă a radiației electromagnetice - de regulă lumina vizibilă - emise sau reflectate de un obiect este deplasată spre domeniul de energie mică (roșu) al spectrului electromagnetic din cauza efectului Doppler sau a altor efecte gravitaționale.
Nou!!: Constanta cosmologică și Deplasare spre roșu · Vezi mai mult »
Ecuațiile lui Einstein
Ecuațiile lui Einstein au fost formulate de David Hilbert și Albert Einstein practic concomitent în anul 1915.
Nou!!: Constanta cosmologică și Ecuațiile lui Einstein · Vezi mai mult »
Edwin Hubble
Edwin Powell Hubble a fost un astronom și cosmolog american, fondatorul astronomiei extragalactice.
Nou!!: Constanta cosmologică și Edwin Hubble · Vezi mai mult »
Energie întunecată
În cosmologie, energia întunecată este o formă de masă-energie dovedită doar teoretic, prezentă în tot universul.
Nou!!: Constanta cosmologică și Energie întunecată · Vezi mai mult »
Entropie
În termodinamică, entropia este o măsură cât de aproape de echilibrul termodinamic; este o proprietate extensivă a unui sistem termodinamic.
Nou!!: Constanta cosmologică și Entropie · Vezi mai mult »
Epistemologie
Epistemologia (provine de la cuvântul elin ἐπιστήμη, care se pronunță), este teoria cunoașterii științifice.
Nou!!: Constanta cosmologică și Epistemologie · Vezi mai mult »
Erwin Schrödinger
Erwin Rudolf Josef Alexander Schrödinger a fost un fizician austriac, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1933, unul din părinții fizicii cuantice.
Nou!!: Constanta cosmologică și Erwin Schrödinger · Vezi mai mult »
Fizica particulelor elementare
Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.
Nou!!: Constanta cosmologică și Fizica particulelor elementare · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Constanta cosmologică și Fizică · Vezi mai mult »
Fluctuație cuantică
lucrare.
Nou!!: Constanta cosmologică și Fluctuație cuantică · Vezi mai mult »
George Gamow
George Gamow (în rusă:Георгий Антонович Гамов/ Gheorghi Antonovici Gamov) a fost un fizician și astrofizician american de origine rusă.
Nou!!: Constanta cosmologică și George Gamow · Vezi mai mult »
Gerardus 't Hooft
Gerardus 't Hooft este un fizician neerlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1999 împreună cu Martinus Veltman pentru elucidarea structurii cuantice a interacțiunii electroslabe în fizică.
Nou!!: Constanta cosmologică și Gerardus 't Hooft · Vezi mai mult »
Inflație cosmică
În cosmologia fizică, inflația cosmică, inflația cosmologică sau doar inflația este expansiunea exponențială teoretică a universului de la sfârșitul marii epoci de unificare, la 10-36 de secunde după Big Bang, datorită presiunii negative a densității vidului direct proporțională cu opusul densității sale.
Nou!!: Constanta cosmologică și Inflație cosmică · Vezi mai mult »
Lambda (literă)
Litera grecească ''Lambda'', majusculă și minusculă Lambda (majusculă Λ, literă mică λ, Λάμ(β)δα lam(b)da) este a unsprezecea literă a alfabetului grec.
Nou!!: Constanta cosmologică și Lambda (literă) · Vezi mai mult »
Leonard Susskind
Leonard Susskind un fizician american, specialist in teoria stringurilor, profesor la Universitatea Stanford, director fondator al Institutului de fizică teoretică la această Universitate, Membru al Academiei Naționale de Științe din SUA, membru al Academiei de științe și Arte din SUA, conducător asociat la Perimeter Institute de fizică teoretică din Canada, profesor distins la Institutul de studii avansate din Coreea.
Nou!!: Constanta cosmologică și Leonard Susskind · Vezi mai mult »
Lungime Planck
În fizică, lungimea Planck, notată, este o unitate de lungime, egală cu metri.
Nou!!: Constanta cosmologică și Lungime Planck · Vezi mai mult »
Modelul Lambda-CDM
ΛCDM (Lambda cold dark matter) sau Lambda-CDM este o parametrizare a modelului cosmologic Big Bang în care universul conține trei componente majore: în primul rând, o constantă cosmologică notată Lambda (greacă Λ) și asociată cu energia întunecată; în al doilea rând, materia întunecată rece (abreviată CDM); și a treia, materia obișnuită.
Nou!!: Constanta cosmologică și Modelul Lambda-CDM · Vezi mai mult »
Multivers
Concepție artistică a unui multivers Multiversul este o mulțime ipotetică de mai multe universuri posibile (inclusiv universul în care ne aflăm) care împreună cuprind tot ceea ce există și poate exista: totalitatea spațiului, a timpului, materiei și a energiei, precum și constantele fizice și legile care-l descriu.
Nou!!: Constanta cosmologică și Multivers · Vezi mai mult »
Presiune
Utilizarea presiunii — Memorialul căpitanului Cook din Lake Burley Griffin, Canberra Presiunea în fizică și tehnică este o mărime fizică scalară derivată, definită prin raportul dintre forță și unitatea de suprafață, forța fiind aplicată în direcție perpendiculară pe suprafața considerată.
Nou!!: Constanta cosmologică și Presiune · Vezi mai mult »
Principiul antropic
În fizică și în cosmologie, principiul antropic (din - om) este un argument filosofic care afirmă că observațiile din Universul fizic trebuie să fie compatibile cu viața conștientă care le observă.
Nou!!: Constanta cosmologică și Principiul antropic · Vezi mai mult »
Principiul holografic
Principiul holografic este o proprietate a gravitației cuantice și din teoria coardelor, care prevede că descrierea unui volum al spațiului poate fi gândită ca o codificare pe granița regiunii spațiului - de preferință la granița luminii cum ar fi un orizont gravitațional.
Nou!!: Constanta cosmologică și Principiul holografic · Vezi mai mult »
Probleme nerezolvate în fizică
Această listă cuprinde câteva dintre problemele nerezolvate în fizică.
Nou!!: Constanta cosmologică și Probleme nerezolvate în fizică · Vezi mai mult »
Proporționalitate
Două mărimi variabile sunt direct proporționale, dacă depind una de cealaltă, astfel încât dacă una crește de un număr de ori, atunci și cealaltă crește de același număr de ori.
Nou!!: Constanta cosmologică și Proporționalitate · Vezi mai mult »
Radiație cosmică de fond
300px Radiația cosmică de fond este o formă de radiație electromagnetică care se găsește peste tot în Univers.
Nou!!: Constanta cosmologică și Radiație cosmică de fond · Vezi mai mult »
Spațiu-timp
Spațiu-timp este un model care combină spațiul tridimensional și timpul unidimensional într-o construcție numită continuul spațiu-timp, unde timpul joacă rolul celei de-a patra dimensiuni.
Nou!!: Constanta cosmologică și Spațiu-timp · Vezi mai mult »
Stare fundamentală
accessdate.
Nou!!: Constanta cosmologică și Stare fundamentală · Vezi mai mult »
Steven Weinberg
Steven Weinberg a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow și Abdus Salam, pentru contribuțiile aduse de aceștia în domeniul teoriei unificate a interacțiunilor slabă și electromagnetică între particule elementare.
Nou!!: Constanta cosmologică și Steven Weinberg · Vezi mai mult »
Supernovă de tip Ia
O supernovă de tip Ia este o subcategorie de stele variabile cataclismice rezultată din explozia violentă a unei pitice albe.
Nou!!: Constanta cosmologică și Supernovă de tip Ia · Vezi mai mult »
Supersimetrie
Supersimetria este o simetrie, care leagă particulele elementare de un spin de alte particule care au spinul diferit cu 1/2, aceste particule fiind cunoscute drept superparteneri.
Nou!!: Constanta cosmologică și Supersimetrie · Vezi mai mult »
Tensorul energie-impuls
Componente contravariante ale tensorului energie-impuls. În fizică, tensorul energie-impuls, sau tensorul energie-tensiune este o cantitate tensorială care descrie densitatea și fluxul de energie și impuls prin spațiu, generalizând tensorul tensiune din fizica newtoniană.
Nou!!: Constanta cosmologică și Tensorul energie-impuls · Vezi mai mult »
Tensorul metric (relativitatea generală)
În relativitatea generală, tensorul metric (în acest context, denumit adesea pe scurt metrică) este obiectul fundamental de studiu.
Nou!!: Constanta cosmologică și Tensorul metric (relativitatea generală) · Vezi mai mult »
Teoria clasică a câmpurilor
Teoria clasică a câmpurilor este numele generic sub care sunt reunite teoriile care studiază câmpurile în cadrul fizicii clasice (adică fără a include principiile fizicii cuantice).
Nou!!: Constanta cosmologică și Teoria clasică a câmpurilor · Vezi mai mult »
Teoria cuantică a câmpurilor
Teoria cuantică a câmpurilor aplică principiile teoriei relativității și mecanicii cuantice la studiul câmpurilor fizice.
Nou!!: Constanta cosmologică și Teoria cuantică a câmpurilor · Vezi mai mult »
Teoria relativității generale
găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.
Nou!!: Constanta cosmologică și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »
Univers observabil
Universul observabil este o regiune sferică a universului care cuprinde toată materia care poate fi observată de pe Pământ sau de către telescoapele spațiale și sondele de explorare. Există cel puțin 2 trilioane de galaxii în universul observabil.
Nou!!: Constanta cosmologică și Univers observabil · Vezi mai mult »
Vârsta universului
Calculele din 2009 arată că vârsta universului este de 13,75 ± 0,17 miliarde de ani S. H. Suyu, P. J. Marshall, M. W. Auger, S. Hilbert, R. D. Blandford, L. V. E. Koopmans, C. D. Fassnacht and T. Treu.
Nou!!: Constanta cosmologică și Vârsta universului · Vezi mai mult »
Vid
Aparat cu pompă pentru demonstrarea vidului În fizică, vidul este absența materiei dintr-un anumit spațiu.
Nou!!: Constanta cosmologică și Vid · Vezi mai mult »
Viteza luminii
Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.
Nou!!: Constanta cosmologică și Viteza luminii · Vezi mai mult »
