acces mai rapid decât browser-ul!
34 relaţii: Al Doilea Război de Independență Italian, Baden, Bătălia de la Solferino, Bătălia de la Waterloo, Belgia, Convențiile de la Geneva, Danemarca, Elveția, Țările de Jos, Franța, Geneva, Germania, Henry Dunant, Hessa, Imperiul Austriac, Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, Napoleon al III-lea al Franței, Napoleon I, Norvegia, Portugalia, Prizonier de război, Prusia, Războiul Crimeii, Regatul Italiei (1861-1946), Regatul Sardiniei, Spania, Suedia, Württemberg, 1863, 1907, 1920, 1951, 1977, 24 aprilie.
Al Doilea Război de Independență Italian
Al Doilea Război de Independență Italian, numit și Războiul Sardiniei (în) sau Campania din Italia (în), a fost unul dintre cele trei războaie de independență italiene.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Al Doilea Război de Independență Italian · Vezi mai mult »
Baden
Baden este un stat istoric în sud-vestul Germaniei, pe malul drept al râului Rin.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Baden · Vezi mai mult »
Bătălia de la Solferino
Bătălia de la Solferino (denumită în Italia bătălia de la Solferino și San Martino) s-a dat în ziua de 24 iunie 1859 și s-a soldat cu victoria armatei aliate formată din armata franceză condusă de și armata sardă condusă de (denumită alianța franco-sardă), împotriva armatei austriece condusă de împăratul; a fost ultima mare bătălie din istoria universală în care toate armatele s-au aflat sub comanda personală a monarhilor lor.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Bătălia de la Solferino · Vezi mai mult »
Bătălia de la Waterloo
Bătălia de la Waterloo a avut loc la 18 iunie 1815, în apropierea localității Waterloo din Belgia de astăzi, la 18 kilometri sud de Bruxelles, opunând o armată franceză condusă de Împăratul Napoleon unei armate a celei de-a Șaptea Coaliții, aflate sub comanda ducelui de Wellington și a feldmareșalului von Blücher.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Bătălia de la Waterloo · Vezi mai mult »
Belgia
Regatul Belgiei (în, în, în), cunoscut colocvial ca Belgia este o țară în Europa de Vest.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Belgia · Vezi mai mult »
Convențiile de la Geneva
Documentul original Convențiile de la Geneva reprezintă ansamblul a patru tratate formulate la Geneva, Elveția, tratate care stabilesc standardele dreptului internațional în ceea ce privește problemele umanitare.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Convențiile de la Geneva · Vezi mai mult »
Danemarca
Danemarca (în), oficial Regatul Danemarcei (în), este un stat suveran din Europa de Nord, având și două teritorii autonome constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Danemarca · Vezi mai mult »
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Elveția · Vezi mai mult »
Țările de Jos
Țările de Jos, informal Olanda, este o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Țările de Jos · Vezi mai mult »
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Franța · Vezi mai mult »
Geneva
Geneva (sectorul internațional) Geneva (în, în) este un oraș elvețian situat în extremitatea vestică a țării, capitală a cantonului cu același nume.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Geneva · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Germania · Vezi mai mult »
Henry Dunant
Henry Dunant, născut Jean-Henri Dunant, a fost un om de afaceri elvețian și umanist de formație creștină.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Henry Dunant · Vezi mai mult »
Hessa
Hessa (în, prescurtare: HE) este un land (stat federal) al Germaniei, cu capitala la Wiesbaden.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Hessa · Vezi mai mult »
Imperiul Austriac
Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Imperiul Austriac · Vezi mai mult »
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie
Emblema CICR. Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie este o mișcare umanitară internațională a cărei misiune este de a proteja viața și sănătatea oamenilor, de a asigura respectul față de ființa umană, de a preveni și alina suferința oamenilor, fără vreo discriminare de naționalitate, rasă, religie, clase sociale sau opinii politice.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie · Vezi mai mult »
Napoleon al III-lea al Franței
Charles-Louis-Napoléon Bonaparte (n. 20 aprilie 1808 — d. 9 ianuarie 1873) a fost primul președinte al celei de a 2-a Republici Franceze în 1848 și a devenit apoi, în urma unei lovituri de stat din 1851 și al unui plebiscit în noiembrie 1852, al doilea Împărat al francezilor, sub numele de Napoléon al III-lea.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Napoleon al III-lea al Franței · Vezi mai mult »
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Napoleon I · Vezi mai mult »
Norvegia
Norvegia (în Bokmål sau NoregNynorsk), oficial Regatul Norvegiei, este un stat suveran și unitar, guvernat ca o monarhie, al cărui teritoriu cuprinde partea de vest a Peninsulei Scandinave, plus insula Jan Mayen și arhipelagul Svalbard.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Norvegia · Vezi mai mult »
Portugalia
Portugalia ''(vedere din satelit)'' Portugalia (în), oficial Republica Portugheză (în, pronunțat /ʁɨ'publikɐ puɾtu'ɣezɐ/), este o țară în Peninsula Iberică din Europa de Sud-Vest.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Portugalia · Vezi mai mult »
Prizonier de război
Prokudin-Gorskii Un prizonier de război este un soldat (infanterist, marinar, aviator sau din infanteria marină) care este închis de o putere inamică în timpul sau imediat după un conflict armat.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Prizonier de război · Vezi mai mult »
Prusia
Prusia (în, în, în letonă și lituaniană Prūsija, în) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală).
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Prusia · Vezi mai mult »
Războiul Crimeii
Războiul Crimeii a durat din 28 martie 1853 până în 1856 și a fost un conflict armat dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei și a Imperiului Otoman, pe de altă parte.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »
Regatul Italiei (1861-1946)
Regatul Italiei (italiană: Regno d'Italia) a fost un stat format în 1861 prin unificarea Italiei, sub influența Regatului Sardiniei; a existat până în 1946, când italienii au optat pentru o constituție republicană.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Regatul Italiei (1861-1946) · Vezi mai mult »
Regatul Sardiniei
Regatul Sardiniei (mai rar Regatul Piemontului) este un fost stat din Europa, care a existat de la începutul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Regatul Sardiniei · Vezi mai mult »
Spania
Fără descriere.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Spania · Vezi mai mult »
Suedia
Suedia, oficial Regatul Suediei (în), este o din Europa de Nord.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Suedia · Vezi mai mult »
Württemberg
Württemberg este o regiune în sud-vestul Germaniei.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și Württemberg · Vezi mai mult »
1863
1863 (MDCCCLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și 1863 · Vezi mai mult »
1907
1907 (MCMVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și 1907 · Vezi mai mult »
1920
1920 (MCMXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și 1920 · Vezi mai mult »
1951
1951 (MCMLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și 1951 · Vezi mai mult »
1977
1977 (MCMLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și 1977 · Vezi mai mult »
24 aprilie
---- 24 aprilie este a 114-a zi a calendarului gregorian și ziua a 115-a în anii bisecți.
Nou!!: Convenția de la Geneva (1864) și 24 aprilie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Convenţia de la Geneva (1864), Prima Convenție de la Geneva.
