acces mai rapid decât browser-ul!
13 relaţii: Bătălia de la Stalingrad, București, Crucea de Cavaler a Crucii de Fier, Lista militarilor români decorați cu Ordinul Crucea de Fier, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Nicolae Dăscălescu, Ordinul „Coroana României”, Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”, Ordinul național „Steaua României”, Târgu Frumos, 1890, 1977, 27 decembrie.
Bătălia de la Stalingrad
Bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943 a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de neglijare și brutalitate față de populația civilă. Bătălia a inclus campania de bombardamente aeriene asupra orașului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacuri terestre asupra orașului, precum și lupte pe teritoriul orașului. A urmat contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit și a distrus forțele germane și ale aliaților din cadrul Axei din Stalingrad și din regiunea periferică a orașului. Numărul total al pierderilor de vieți umane este estimat aproximativ la 3 milioane. Lipsa unor date mai exacte se explică prin refuzul guvernului sovietic de a oferi cifre exacte din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război. Forțele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit și nu și-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării URSS, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.
Nou!!: Edgar Rădulescu și Bătălia de la Stalingrad · Vezi mai mult »
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Nou!!: Edgar Rădulescu și București · Vezi mai mult »
Crucea de Cavaler a Crucii de Fier
Crucea de Cavaler a Crucii de Fier (în germană Ritterkreuz des Eisernen Kreuzes, simplificat Ritterkreuz) este un grad militar al Ordinului Crucea de Fier, cel mai înalt ordin al celui de-al treilea Reich, s-a înmânat ca recunoaștere a curajului în luptǎ sau pentru ghidarea cu succes a trupelor în timpul celui de-al doilea război mondial.
Nou!!: Edgar Rădulescu și Crucea de Cavaler a Crucii de Fier · Vezi mai mult »
Lista militarilor români decorați cu Ordinul Crucea de Fier
Aceasta este lista militarilor români care au fost decorați cu Ordinul german "Crucea de Fier".
Nou!!: Edgar Rădulescu și Lista militarilor români decorați cu Ordinul Crucea de Fier · Vezi mai mult »
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Nou!!: Edgar Rădulescu și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Vezi mai mult »
Nicolae Dăscălescu
Nicolae Dăscălescu a fost un general român, care s-a distins în luptele celui de-al Doilea Război Mondial atât pe Frontul de Est (iunie 1941 - februarie 1943), cât și pe Frontul de Vest (august 1944 - mai 1945).
Nou!!: Edgar Rădulescu și Nicolae Dăscălescu · Vezi mai mult »
Ordinul „Coroana României”
Ordinul „Coroana României” a fost înființat de regele Carol I în 14 martie 1881, după ce România a fost proclamată regat.
Nou!!: Edgar Rădulescu și Ordinul „Coroana României” · Vezi mai mult »
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” este cea mai înaltă distincție militară de război a României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr.
Nou!!: Edgar Rădulescu și Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” · Vezi mai mult »
Ordinul național „Steaua României”
Ordinul național Steaua României Ordinul național „Steaua României” este cea mai înaltă distincție oferită de statul român.
Nou!!: Edgar Rădulescu și Ordinul național „Steaua României” · Vezi mai mult »
Târgu Frumos
Târgu Frumos este un oraș în județul Iași, Moldova, România.
Nou!!: Edgar Rădulescu și Târgu Frumos · Vezi mai mult »
1890
---- 1890 (MDCCCXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Edgar Rădulescu și 1890 · Vezi mai mult »
1977
1977 (MCMLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Edgar Rădulescu și 1977 · Vezi mai mult »
27 decembrie
---- 27 decembrie este a 361-a zi a calendarului gregorian și a 362-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Edgar Rădulescu și 27 decembrie · Vezi mai mult »
