Cuprins
23 relaţii: Albert Einstein, Constanta Planck, Corp absolut negru, Efect fotoelectric, Fizică, Formula lui Planck, Foton, Germania, Gustav Robert Kirchhoff, Heinrich Hertz, Iod, Istoria chimiei, Istoria termodinamicii, Ludwig Boltzmann, Max Born, Max Planck, Mecanică cuantică, Michael Faraday, Radiație catodică, Secolul al XIX-lea, Universitatea Georg-August din Göttingen, Werner Heisenberg, Wolfgang Pauli.
- Istoria chimiei
- Istoria fizicii
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Albert Einstein
Constanta Planck
O placă comemorativă în memoria lui Max Planck și descoperirea de către acesta a constantei Planck, în fața Universității Humboldt, Berlin. Traducere în română: „În acestă clădire a predat Max Planck descoperitorul cuantei elementare de acțiune ''h'' între 1889 și 1928.” Constanta Planck, notată cu h\,, este o constantă fizică fundamentală care reprezintă unitatea naturală de acțiune (energie × timp) în mecanica cuantică.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Constanta Planck
Corp absolut negru
°C. pirometriei de radiație Un corp absolut negru (numit și corp negru) este în fizică un model pentru sistemele radiante de energie electromagnetică.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Corp absolut negru
Efect fotoelectric
Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Efect fotoelectric
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Fizică
Formula lui Planck
'''Spectrul radiației corpului negru''' Formula lui Planck (cunoscută și ca legea lui Planck pentru radiația termică) este o expresie matematică ce stabilește dependența intensității radiației corpului negru de lungimea de undă a radiației emise și de temperatura corpului emisiv.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Formula lui Planck
Foton
Fotonul, numit și cuantă de lumină, este particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Foton
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Germania
Gustav Robert Kirchhoff
Gustav Robert Kirchhoff a fost un fizician german multilateral.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Gustav Robert Kirchhoff
Heinrich Hertz
Heinrich Rudolf Hertz (n. 22 februarie 1857, Hamburg - d. 1 ianuarie 1894, Bonn) a fost un fizician german.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Heinrich Hertz
Iod
Iodul (iodes, însemnând „violet”) este un element chimic, notat cu simbolul I, cu numărul atomic 53.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Iod
Istoria chimiei
''Alchimistul căutând piatra filozofală'', pictură de Joseph Wright of Derby ilustrând de fapt descoperirea fosforului de către Hennig Brandt Istoria chimiei începe încă din antichitate, când omul primitiv începe să transforme mediul înconjurător pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și continuă și în zilele noastre, când sunt descoperite o multitudine de noi materiale, necesare în toate domeniile de activitate.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Istoria chimiei
Istoria termodinamicii
''Savery Engine'', primul motor cu abur cu utilizare industrială, realizat de Thomas Savery în 1698 Istoria termodinamicii reprezintă un capitol important din istoria fizicii, a chimiei și a științei în general.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Istoria termodinamicii
Ludwig Boltzmann
Ludwig Boltzmann a fost un fizician și matematician austriac, membru al Academiei Austriece de Științe.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Ludwig Boltzmann
Max Born
Max Born a fost un fizician și matematician german care a contribuit la dezvoltarea mecanicii cuantice.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Max Born
Max Planck
Max Karl Ernst Ludwig Planck a fost un fizician german, fondator al mecanicii cuantice.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Max Planck
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Mecanică cuantică
Michael Faraday
Michael Faraday a fost un fizician și chimist englez.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Michael Faraday
Radiație catodică
Fascicul de electroni deviat sub forma unui cerc, în prezența unui câmp magnetic Radiația catodică este o radiație corpusculară alcătuită din electronii emiși de catodul unui tub cu descărcare.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Radiație catodică
Secolul al XIX-lea
Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Secolul al XIX-lea
Universitatea Georg-August din Göttingen
Universitatea Georg-August din Göttingen a fost întemeiată în anii 1732/1734 de principele Georg August de Braunschweig, totodată rege al Marii Britanii, sub numele de George al II-lea.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Universitatea Georg-August din Göttingen
Werner Heisenberg
leftWerner Karl Heisenberg a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932 și unul dintre fondatorii fizicii cuantice.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Werner Heisenberg
Wolfgang Pauli
Wolfgang Ernst Pauli a fost un fizician austriac care s-a remarcat prin teoria spinului, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1945.
Vedea Istoria mecanicii cuantice și Wolfgang Pauli
Vezi și
Istoria chimiei
- Cronologia chimiei
- Iatrochimie
- Istoria chimiei
- Istoria descoperirii elementelor chimice
- Istoria electrochimiei
- Istoria mecanicii cuantice
- Istoria tabelului periodic
- Istoria unei lumânări
- Lege chimică
- Legea acțiunii maselor
- Revoluția chimică
- Theodore William Richards
- Ziryab
Istoria fizicii
- Augustin Fresnel
- Codex referitor la zborul păsărilor
- Critica teoriei relativității
- Deutsche Physik
- Echivalentul mecanic al caloriei
- Fizică clasică
- Formulări matematice ale mecanicii cuantice
- Istoria descoperirii elementelor chimice
- Istoria electricității
- Istoria mecanicii clasice
- Istoria mecanicii cuantice
- Istoria opticii
- Istoria tabelului periodic
- J/Psi
- Principiul lui Fermat
- Reflexie totală
- Relativitatea simultaneității