Cuprins
61 relaţii: Alexandra Pavlovna a Rusiei, Arhiducele Joseph Karl de Austria, Arhiducele Stephen, Palatin al Ungariei, Arhiducesa Maria Clementina a Austriei, August al II-lea al Poloniei, August al III-lea al Poloniei, Austria, Élisabeth Charlotte de Orléans, Buda, Carol al III-lea al Spaniei, Carol al IV-lea al Spaniei, Carol al V-lea de Lorena, Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman, Charlotte de Spania, Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth, Contesa Palatină Dorothea Sofia de Neuburg, Eleonora Magdalena de Neuburg, Eleonora Maria Josefa de Austria, Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel, Elisabeta de Parma, Elisabeta de Württemberg, Elisabeta Franziska de Austria, Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului, Ferdinand al III-lea de Toscana, Ferdinand al VII-lea al Spaniei, Ferdinand I al celor Două Sicilii, Filip al Franței, duce de Orléans, Filip al V-lea al Spaniei, Florența, Francisc I al Austriei, Francisc I al Sfântului Imperiu Roman, Franța, Habsburg-Lorena, Iosif I al Sfântului Imperiu Roman, Kirchheim unter Teck, Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Leopold I al Sfântului Imperiu Roman, Leopold, Duce de Lorena, Lista margrafilor de Toscana, Ludovic, Delfin al Franței (1661–1711), Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg, Maria Amalia de Saxonia, Maria Anna Victoria de Bavaria, Maria Dorothea de Württemberg, Maria Isabela a Spaniei, Maria Josepha de Austria, Maria Louisa a Spaniei, Maria Teresa a celor Două Sicilii, Maria Terezia a Austriei, Maria Theresa de Austria (1767-1827), ... Extinde indicele (11 Mai Mult) »
Alexandra Pavlovna a Rusiei
Marea Ducesă Alexandra Pavlovna a Rusiei, (9 august 1783 – 16 martie 1801), a fost fiica Țarului Pavel I al Rusiei și sora împăraților Alexandru I și Nicolae I. A devenit Arhiducesă de Austria prin căsătoria cu Arhiducele Joseph al Austriei, guvernator al Ungariei.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Alexandra Pavlovna a Rusiei
Arhiducele Joseph Karl de Austria
Arhiducele Joseph Karl de Austria (2 martie 1833 – 13 iunie 1905) a fost membru al dinastiei Habsburg.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Arhiducele Joseph Karl de Austria
Arhiducele Stephen, Palatin al Ungariei
Arhiducele Stephen, Palatin al Ungariei (în, în) a fost membru al Casei de Habsburg-Lorena.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Arhiducele Stephen, Palatin al Ungariei
Arhiducesa Maria Clementina a Austriei
Maria Clementina a Austriei (24 aprilie 1777 – 15 noiembrie 1801) a fost arhiducesă a Austriei și al zecelea copil și a treia fiică a lui Leopold al II-lea, Împărat Roman și a Mariei Luisa a Spaniei.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Arhiducesa Maria Clementina a Austriei
August al II-lea al Poloniei
Frederic Augustus I sau August al II-lea cel Puternic (12 mai 1670 – 1 februarie 1733) a fost Elector de Saxonia (ca Frederic Augustus I) și rege al Poloniei și Mare Duce de Lituania (ca Augustus II).
Vedea Joseph Anton al Austriei și August al II-lea al Poloniei
August al III-lea al Poloniei
Augustus III, cunoscut sub numele Saxonul, (în, în) a fost elector de Saxonia în perioada 1733-1763 și rege al Poloniei și mare duce al Lituaniei în perioada 1734-1763.
Vedea Joseph Anton al Austriei și August al III-lea al Poloniei
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Austria
Élisabeth Charlotte de Orléans
Elisabeth Charlotte d'Orléans, Ducesă de Lorena, Bar și Teschen (13 septembrie 1676 – 23 decembrie 1744), a fost prințesă franceză prin naștere.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Élisabeth Charlotte de Orléans
Buda
Reprezentarea oraşului Buda în cronica lui Hartmann Schedel Buda (în) a fost un oraș de sine stătător situat pe malul vestic al Dunării, în Regatul Ungariei.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Buda
Carol al III-lea al Spaniei
Carol al III-lea al Spaniei (spaniolă: Carlos III de España; n. 20 ianuarie 1716 – d. 14 decembrie 1788) a fost rege al Spaniei (1759-1788, sub numele de Carlos III de Borbón), rege al Neapolelui și Siciliei (1735-1759, sub numele de Carlo VII), și duce de Parma (1732-1735, ca și Carlo I).
Vedea Joseph Anton al Austriei și Carol al III-lea al Spaniei
Carol al IV-lea al Spaniei
Carol al IV-lea (11 noiembrie 1748 – 20 ianuarie 1819) a fost rege al Spaniei din 14 decembrie 1788 până la abdicarea sa din 19 martie 1808.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Carol al IV-lea al Spaniei
Carol al V-lea de Lorena
Carol al V-lea Leopold (3 aprilie 1643, Viena - 18 aprilie 1690, Wels, Austria Superioară) duce de Lorena (1675–1690).
Vedea Joseph Anton al Austriei și Carol al V-lea de Lorena
Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman
Carol al VI-lea (în) (n. 1 octombrie 1685, Viena – d. 20 octombrie 1740, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman din 12 octombrie 1711 și până la moarte, totodată rege al Ungariei sub numele de Carol al III-lea, rege al Boemiei sub numele de Carol al II-lea și principe al Transilvaniei.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman
Charlotte de Spania
Charlotte a Spaniei (25 aprilie 1775 - 7 ianuarie 1830) a fost regină a Portugaliei ca soție a regelui Ioan al VI-lea.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Charlotte de Spania
Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth
Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth (19 decembrie 1671 – 4 septembrie 1727) a fost electoare de Saxonia din 1694 până la decesul ei îm 1727 și regină a Uniunii polono-lituaniană din 1697 până în 1727 ca soție a lui August al II-lea al Poloniei.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth
Contesa Palatină Dorothea Sofia de Neuburg
Dorothea Sofia de Neuburg (5 iulie 1670 – 15 septembrie 1748) a fost Ducesă de Parma din 1695 până în 1727.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Contesa Palatină Dorothea Sofia de Neuburg
Eleonora Magdalena de Neuburg
Eleonora Magdalena de Neuburg, în a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman prin căsătoria cu împăratul Leopold I.Wheatcroft (1995), p. 201.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Eleonora Magdalena de Neuburg
Eleonora Maria Josefa de Austria
Eleonor Maria Josefa de Austria (31 mai 1653 – 17 decembrie 1697) a fost a doua fiică a lui Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Eleonora Maria Josefa de Austria
Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel
Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel a fost prințesă de Brunswick-Wolfenbüttel, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Germaniei, regină a Ungariei și Boemiei și Arhiducesă de Austria prin căsătoria cu Carol al VI-lea, Sfânt Împărat Roman.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel
Elisabeta de Parma
Elisabeth Farnese (25 octombrie 1692 – 11 iulie 1766), fiica prințului Odoardo Farnese și a Dorothea Sophie de Neuburg, a fost soția regelui Filip al V-lea al Spaniei și a exercitată o mare influență asupra politicii externe a Spaniei.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Elisabeta de Parma
Elisabeta de Württemberg
Elisabeta de Württemberg (Elisabeth Wilhelmine Luise; 21 aprilie 1767 – 18 februarie 1790) a fost prin naștere Ducesă de Württemberg și prin căsătorie Arhiducesă de Austria.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Elisabeta de Württemberg
Elisabeta Franziska de Austria
Elisabeta Franziska Maria, Arhiducesă de Austria, Prințesă a Ungariei și Boemiei (17 ianuarie 1831 - 14 februarie 1903), a fost fiica Arhiducelui Joseph, Palatin al Ungariei (1776–1847) și a celei de-a treia soții, Maria Dorothea de Württemberg (1797–1855).
Vedea Joseph Anton al Austriei și Elisabeta Franziska de Austria
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului (n. 27 mai 1652 – d. 8 decembrie 1722), numită și Liselotte a Palatinatului, a fost o prințesă germană și soția lui Filip al Franței, Duce de Orléans, ''Monsieur'', fratele mai mic al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului
Ferdinand al III-lea de Toscana
Ferdinand al III-lea, Mare Duce de Toscana (n. 6 mai 1769, Florența – 18 iunie 1824, Florența) a fost Mare Duce de Toscana (1790–1801; 1814–1824).
Vedea Joseph Anton al Austriei și Ferdinand al III-lea de Toscana
Ferdinand al VII-lea al Spaniei
Ferdinand al VII-lea de Burbon (spaniolă: Fernando VII de Borbón; n. 14 octombrie 1784, San Lorenzo de El Escorial - d. 29 septembrie 1833, Madrid), supranumit Cel Dorit, a fost rege al Spaniei în 1808.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Ferdinand al VII-lea al Spaniei
Ferdinand I al celor Două Sicilii
Ferdinand I a fost suveranul Regatului celor Două Sicilii din 1759 până la moartea sa.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Ferdinand I al celor Două Sicilii
Filip al Franței, duce de Orléans
Filip al Franței, duce de Orléans (21 septembrie 1640 - 8 iunie 1701) a fost cel de-al doilea fiu al regelui Ludovic al XIII-lea al Franței și al Annei de Austria, și, astfel, fratele mai mic al viitorului rege Ludovic al XIV-lea al Franței.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Filip al Franței, duce de Orléans
Filip al V-lea al Spaniei
Filip al V-lea al Spaniei (19 decembrie 1683 – 9 iulie 1746) a fost Rege al Spaniei din 1 noiembrie 1700 până la 15 ianuarie 1724, când a abdicat în favoarea fiului său Louis, și din 6 septembrie 1724, când și-a asumat din nou tronul în urma decesului fiului său, până la moartea sa.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Filip al V-lea al Spaniei
Florența
Florența este capitala regiunii italiene Toscana și a provinciei Florența.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Florența
Francisc I al Austriei
Francisc I al Austriei (în) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 12 februarie 1768, Florența - d. 2 martie 1835, Viena) a fost primul împărat al Imperiului Austriac (1804-1835) și, înainte de aceasta, ultimul împărat romano-german al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1792-1806), sub numele de Francisc al II-lea (Franz II).
Vedea Joseph Anton al Austriei și Francisc I al Austriei
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman
Francisc I Ștefan de Lorena (în), (n. 8 decembrie 1708, Nancy - d. 18 august 1765, Innsbruck), a fost duce al Lorenei (1729-1737), mare duce al Toscanei (1737-1765) și împărat al Sfântului Imperiu Roman (1745 - 1765).
Vedea Joseph Anton al Austriei și Francisc I al Sfântului Imperiu Roman
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Franța
Habsburg-Lorena
Stema casei de Habsburg-Lorena Casa de Habsburg-Lorena este una din ramurile cognatice ale Casei de Habsburg, cealaltă fiind actuala casă imperială a Mexicului (Casa de Habsburg-Iturbide).
Vedea Joseph Anton al Austriei și Habsburg-Lorena
Iosif I al Sfântului Imperiu Roman
Iosif I (n. 26 iulie 1678 – d. 17 aprilie 1711) a fost Împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Boemiei, Croației și al Ungariei, (1705-1711).
Vedea Joseph Anton al Austriei și Iosif I al Sfântului Imperiu Roman
Kirchheim unter Teck
Primăria Kirchheim unter Teck este un oraș din landul Baden-Württemberg, Germania.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Kirchheim unter Teck
Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Împăratul Leopold al II-lea (în, născut Peter Leopold Joseph) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 5 mai 1747, Viena - d. 1 martie 1792, Viena) a condus Sfântul Imperiu Roman între anii 1790-1792 și a fost totodată rege al Boemiei, Ungariei, mare duce de Toscana, principe al Transilvaniei etc.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Leopold I al Sfântului Imperiu Roman
Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, Viena) din Casa de Habsburg a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1658-1705.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Leopold I al Sfântului Imperiu Roman
Leopold, Duce de Lorena
Leopold Louis de Lorena (11 septembrie 1679, Innsbruck – 27 martie 1729, Lunéville), supranumit cel Bun, a fost Duce de Lorena și de Bar din 1690 până la moartea sa.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Leopold, Duce de Lorena
Lista margrafilor de Toscana
Aceștia erau la origine conți de Lucca, care și-au extins puterea asupra formațiunilor statale învecinate.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Lista margrafilor de Toscana
Ludovic, Delfin al Franței (1661–1711)
Ludovic, Delfin al Franței cunoscut sub numele de Marele Delfin (le Grand Dauphin) (1 noiembrie 1661 - 14 aprilie 1711) a fost fiul mai mare și moștenitor al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și al reginei Mariei-Thérèse a Franței.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Ludovic, Delfin al Franței (1661–1711)
Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg
Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg (22 iulie 1671 – 1 martie 1735) a domnit asupra Brunswick-Lüneburg din 1731 până la moartea sa.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg
Maria Amalia de Saxonia
Maria Amalia de Saxonia (24 noiembrie 1724 – 27 septembrie 1760) a fost prințesă germană din Casa de Wettin și soția regelui Carol al III-lea al Spaniei.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Maria Amalia de Saxonia
Maria Anna Victoria de Bavaria
Maria Anna Victoria de Bavaria (28 noiembrie 1660, München - 20 aprilie 1690, Versailles), a fost Delfină a Franței.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Maria Anna Victoria de Bavaria
Maria Dorothea de Württemberg
Maria Dorothea Luise Wilhelmine Caroline de Württemberg (1 noiembrie 1797 – 30 martie 1855) a fost fiica Ducelui Louis de Württemberg (1756–1817) și a soției acestuia, Prințesa Henriette de Nassau-Weilburg.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Maria Dorothea de Württemberg
Maria Isabela a Spaniei
María Isabella a Spaniei (6 iulie 1789 – 13 septembrie 1848) a fost infantă a Spaniei și regină a Regatului celor Două Sicilii.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Maria Isabela a Spaniei
Maria Josepha de Austria
Maria Josepha de Austria (8 decembrie 1699 – 17 noiembrie 1757) născută Arhiducesă de Austria, a fost moștenitoarea prezumtivă a Imperiului habsburgic.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Maria Josepha de Austria
Maria Louisa a Spaniei
Infanta Maria Luísa a Spaniei (24 noiembrie 1745 – 15 mai 1792) a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Ungariei și Boemiei ca soție a lui Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Maria Louisa a Spaniei
Maria Teresa a celor Două Sicilii
Maria Theresa de Neapole și Sicilia a fost fiica cea mare a regelui Ferdinand I al celor Două Sicilii și a soției lui Maria Carolina a Austriei.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Maria Teresa a celor Două Sicilii
Maria Terezia a Austriei
Maria Terezia a Austriei (la naștere: Erzherzogin Maria Theresia Amalia Walpurga von Österreich), cunoscută și ca Maria Theresia, (în, în, în),, din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica lui Carol al VI-lea împărat romano-german (1685–1740), soția împăratului Francisc Ștefan și mama împăraților Iosif al II-lea și Leopold al II-lea.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Maria Terezia a Austriei
Maria Theresa de Austria (1767-1827)
Arhiducesa Maria Theresa Josepha Charlotte Johanna de Austria (14 ianuarie 1767 – 7 noiembrie 1827) a fost a doua soție a regelui Anton de Saxonia.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Maria Theresa de Austria (1767-1827)
Marie Henriette de Austria
Arhiducesa Marie Henriette Anne de Austria a fost soția regelui Leopold al II-lea al Belgiei.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Marie Henriette de Austria
Miklós Barabás
Miklós Barabás (n. 10 februarie 1810, Mărcușa, Transilvania - d. 12 februarie 1898, Budapesta, Ungaria) a fost un pictor maghiar, cel mai de seamă reprezentant al stilului biedermeier din Ungaria, cunoscut în special pentru arta sa portretistică.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Miklós Barabás
Pavel I al Rusiei
Pavel (Pavel Petrovich) (1 octombrie (S.V 20 septembrie) 1754 – 23 martie (S.V 11 martie) 1801) a fost împărat al Rusiei în perioada 1796 - 1801.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Pavel I al Rusiei
Prințesa Hermine de Anhalt-Bernburg-Schaumburg-Hoym
Prințesa Hermine de Anhalt-Bernburg-Schaumburg-Hoym (în) a fost prințesă a Casei de Ascania prin naștere și prin căsătorie Arhiducesă de Austria.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Prințesa Hermine de Anhalt-Bernburg-Schaumburg-Hoym
Prusia
Prusia (în, în, în letonă și lituaniană Prūsija, în) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală).
Vedea Joseph Anton al Austriei și Prusia
Sankt Petersburg
Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Sankt Petersburg
Wilhelmina Amalia de Brunswick-Lüneburg
Wilhelmine Amalia de Brunswick-Lüneburg a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman ca soție a împăratului Iosif I.
Vedea Joseph Anton al Austriei și Wilhelmina Amalia de Brunswick-Lüneburg
13 ianuarie
---- 13 ianuarie este a 13-a zi a calendarului gregorian.
Vedea Joseph Anton al Austriei și 13 ianuarie
1776
1776 (MDCCLXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Vedea Joseph Anton al Austriei și 1776
1847
1847 (MDCCCXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Vedea Joseph Anton al Austriei și 1847
9 martie
---- 9 martie este a 68-a zi a calendarului gregorian și ziua a 69-a în anii bisecți.
Vedea Joseph Anton al Austriei și 9 martie
Cunoscut ca Arhiducele Josef Anton de Austria, Arhiducele Joseph de Austria, Palatin al Ungariei, Arhiducele Joseph, Palatin al Ungariei, Joseph Anton Johann, Palatin al Ungariei.