acces mai rapid decât browser-ul!
22 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Alexandru D. Xenopol, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, Biserica Catolică, Biserica Evanghelică-Luterană, Biserica Ortodoxă, Bulgari, Cehi, Cernăuți, Evrei, Germani, Greco-catolici, Iudaism, Liov, Luteranism, Polonezi, Râul Prut, Români, Ruși, Ruteni, Slovaci, Toronto.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Lențești și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Alexandru D. Xenopol
Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași – d. 27 februarie 1920, București) a fost un istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român.
Nou!!: Lențești și Alexandru D. Xenopol · Vezi mai mult »
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea (abreviat Biserica Adventistă) este o denominațiune creștină care în principal se distinge prin păstrarea sâmbetei, a șaptea zi a săptămânii iudeo-creștine, ca fiind Sabatul.
Nou!!: Lențești și Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea · Vezi mai mult »
Biserica Catolică
Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.
Nou!!: Lențești și Biserica Catolică · Vezi mai mult »
Biserica Evanghelică-Luterană
Trandafirul lui Luther Bisericile Evanghelice-Luterane, grupate în Federația Luterană, sunt Bisericile și obștile bisericești care au acceptat Reforma Protestantă și care urmează, într-o măsură mai mare sau mai mică, teologia preotului german Martin Luther, numită și Luteranism.
Nou!!: Lențești și Biserica Evanghelică-Luterană · Vezi mai mult »
Biserica Ortodoxă
Reprezentarea răsăriteană a botezului lui Iisus Hristos. Preoți ortodocși în Rusia. Catapeteasma dintr-o biserică ortodoxă. Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană) este o comunitate de credință creștină.
Nou!!: Lențești și Biserica Ortodoxă · Vezi mai mult »
Bulgari
Spațiul etnic bulgar și zonele adiacente în 1912. La vremea respectivă macedonenii slavi se considerau ca fiind bulgari. Popoare migratoare pe teritoriul României și al Republicii Moldova Bulgarii sunt un popor sud slav care trăiește preponderent în Bulgaria, dar și în Macedonia de Nord (existența unei etnii macedonene slave este negată de către unii oameni de știință, mai ales bulgari, care consideră că aceștia ar fi de fapt tot bulgari), Ucraina (în sud), Republica Moldova (în sud), Serbia (în nord și în est), Grecia (în est), Turcia (în partea europeană) și în România.
Nou!!: Lențești și Bulgari · Vezi mai mult »
Cehi
Cehii sunt un popor de origine slavă, care trăiește preponderent în Cehia.
Nou!!: Lențești și Cehi · Vezi mai mult »
Cernăuți
Cernăuți (în, în, în, în) este un oraș și centru administrativ, politic și economic al regiunii cu același nume din vestul Ucrainei (Nordul Bucovinei).
Nou!!: Lențești și Cernăuți · Vezi mai mult »
Evrei
Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.
Nou!!: Lențești și Evrei · Vezi mai mult »
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Nou!!: Lențești și Germani · Vezi mai mult »
Greco-catolici
Vezi și: Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică Episcopiile greco-catolice (unite) din Imperiul Austro-Ungar, 1909 Episcopiile greco-orientale (ortodoxe) din Imperiul Austro-Ungar, 1909 Greco-catolici (în, „catolici de rit grec”, prescurtat graeco catholici) este un termen introdus printr-un decret al Curții de la Viena în data de 28 iunie 1773, pentru a înlocui termenul de „graeco uniti” și a asigura astfel o egalitate formală de denumire între catolicii de rit bizantin și cei de rit latin (romano-catolicii).
Nou!!: Lențești și Greco-catolici · Vezi mai mult »
Iudaism
Obiecte de cult ale iudaismului. Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică: יהודה, Yehudah, „Iuda”; în ebraică: יַהֲדוּת, Yahadut, caracterele distinctive a iudaicului eáqnov), cunoscut și sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu.
Nou!!: Lențești și Iudaism · Vezi mai mult »
Liov
Liov, numit și Lvov (în, în, în, în), este cel mai mare și cel mai important oraș din vestul Ucrainei.
Nou!!: Lențești și Liov · Vezi mai mult »
Luteranism
Trandafirul lui Luther. Luteranismul reprezintă o teologie creștină de tip protestant, elaborată de preotul german Martin Luther.
Nou!!: Lențești și Luteranism · Vezi mai mult »
Polonezi
Polonezii (AFI, la singular Polak) sunt o națiune de origine slavă care locuiește mai ales în Polonia, dar și în alte țări ale lumii.
Nou!!: Lențești și Polonezi · Vezi mai mult »
Râul Prut
Prutul (în) este un râu având lungimea de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est.
Nou!!: Lențești și Râul Prut · Vezi mai mult »
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Nou!!: Lențești și Români · Vezi mai mult »
Ruși
Rușii (în limba rusă русские – russkie) sunt un grup etnic al slavilor răsăriteni, locuind în principal în Rusia, dar și în alte țări, în special în cele învecinate.
Nou!!: Lențești și Ruși · Vezi mai mult »
Ruteni
Rutenii sau rusinii sunt locuitorii unei zone din inima Europei Central Răsăritene, la nord și la sud de Munții Carpați.
Nou!!: Lențești și Ruteni · Vezi mai mult »
Slovaci
Slovacii (în limba slovacă Slováci) sunt un popor de origine slavă, făcând parte din ramura vestică a slavilor.
Nou!!: Lențești și Slovaci · Vezi mai mult »
Toronto
Toronto este cel mai mare oraș din Canada și capitala provinciei Ontario.
Nou!!: Lențești și Toronto · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Lencăuţi, Cernăuţi, Lencăuți (Lencăuți), Cernăuți, Lencăuți (Lencăuți), Chelmenți, Lencăuți (Lencăuți), Kelmenți, Lencăuți (Lencăuți), raionul Chelmenți, regiunea Cernivți, Lencăuți (Lencăuți), raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Lencăuți (Lencăuți), raionul Kelmenți, regiunea Cernivți, Lencăuți (Lencăuți), raionul Kelmenți, regiunea Cernăuți, Lencăuți (Lencăuți), regiunea Cernăuți, Lencăuți (Lenkivți), Cernăuți, Lencăuți (Lenkivți), Chelmenți, Lencăuți (Lenkivți), Kelmenți, Lencăuți (Lenkivți), raionul Chelmenți, regiunea Cernivți, Lencăuți (Lenkivți), raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Lencăuți (Lenkivți), raionul Kelmenți, regiunea Cernivți, Lencăuți (Lenkivți), raionul Kelmenți, regiunea Cernăuți, Lencăuți (Lenkivți), regiunea Cernăuți, Lencăuți, Cernivți, Lencăuți, Cernăuți, Lencăuți, Kelmenți, Lencăuți, orașul regional Chelmenți, regiunea Cernivți, Lencăuți, orașul regional Chelmenți, regiunea Cernăuți, Lencăuți, orașul regional Kelmenți, regiunea Cernivți, Lencăuți, orașul regional Kelmenți, regiunea Cernăuți, Lencăuți, raionul Chelmenți, regiunea Cernivți, Lencăuți, raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Lencăuți, raionul Kelmenți, regiunea Cernivți, Lencăuți, raionul Kelmenți, regiunea Cernăuți, Lenkivți, Lenkivți (Lencăuți), Cernăuți, Lenkivți (Lencăuți), Chelmenți, Lenkivți (Lencăuți), Kelmenți, Lenkivți (Lencăuți), raionul Chelmenți, regiunea Cernivți, Lenkivți (Lencăuți), raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Lenkivți (Lencăuți), raionul Kelmenți, regiunea Cernivți, Lenkivți (Lencăuți), raionul Kelmenți, regiunea Cernăuți, Lenkivți (Lencăuți), regiunea Cernăuți, Lenkivți (Lenkivți), Cernăuți, Lenkivți (Lenkivți), Chelmenți, Lenkivți (Lenkivți), Kelmenți, Lenkivți (Lenkivți), raionul Chelmenți, regiunea Cernivți, Lenkivți (Lenkivți), raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Lenkivți (Lenkivți), raionul Kelmenți, regiunea Cernivți, Lenkivți (Lenkivți), raionul Kelmenți, regiunea Cernăuți, Lenkivți (Lenkivți), regiunea Cernăuți, Lenkivți, Cernivți, Lenkivți, Cernăuți, Lenkivți, Kelmenți, Lenkivți, orașul regional Chelmenți, regiunea Cernivți, Lenkivți, orașul regional Chelmenți, regiunea Cernăuți, Lenkivți, orașul regional Kelmenți, regiunea Cernivți, Lenkivți, orașul regional Kelmenți, regiunea Cernăuți, Lenkivți, raionul Chelmenți, regiunea Cernivți, Lenkivți, raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Lenkivți, raionul Kelmenți, regiunea Cernivți, Lenkivți, raionul Kelmenți, regiunea Cernăuți, Lenţeşti, Lenţeşti, Cernăuţi, Lențești, Cernăuți.
