acces mai rapid decât browser-ul!
20 relaţii: Argou, Colaboraționism, Danemarca, Franța, Germania, Nazism, 1924, 1932, 1936, 1937, 1938, 1941, 1944, 1949, 1952, 1954, 1957, 1960, 1964, 1969.
Argou
În sociolingvistică, termenul argou (Szabó 1997, p. 160.. Până atunci, acest limbaj a avut diverse denumiri, precum jobelin, narquin sau jargon, dintre care acesta din urmă era cel mai frecventDubois 2002, pp. 48–49.. În prezent termenul „argou” se folosește, în general, cu sensul de limbaj convențional folosit cu intenția de a nu fi înțeles de către persoanele din afara categoriei de vorbitori care îl folosește: delincvenți, pușcăriași, soldați, studenți, elevi etc.Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 63–64.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Șahtarovici 1990, articolul „argou”, Iarțeva 1990.Bussmann 1998, p. 85.Bokor 2007, pp. 188–189.Zsemlyei 2009, pp. 7–8.. Nu se poate vorbi despre un singur argou, ci despre mai multe, fiecare categorie de vorbitori având propriul său argou, deși există și elemente de argou comune mai multora. „Argou” la singular se poate folosi ca o abstracțiune ce reprezită diferitele argouri. Denumirea argot este folosită, în afară de franceză, în limbi care au împrumutat-o din aceasta, ca româna sau rusa. În alte limbi se folosesc cu același sens furbesco, cale, cant. Sfera argoului interferează cu sfera altui sociolect, jargonul. Unii lingviști folosesc termenul „argou”, iar alții termenul „jargon” cu aproximativ același sens, dat fiind că termenul „argou” a înlocuit termenul „jargon” pentru limbajul răufăcătorilor. Într-adevăr, jargonul se aseamănă cu argoul prin faptul că nici el nu este înțeles în afara unei categorii de inițiați. Unii lingviși deosebesc jargonul de argou, dar nu în același fel. Pentru unii, jargonul se deosebește de argou prin aceea că nu este secret în mod intenționat, ci eventual folosit cu scopul de a se demarca de categoriile de vorbitori din afara celor care îl folosesc. Varietăți de tip jargon sunt considerate a fi și ale unor categorii sociale superioare, ale unor categorii profesionale sau ocupaționale, precum și limbajele de specialitate ale diverselor științe și tehnici. Unii autori folosesc termenul „argou” și pentru jargon în sensul dat aici, afirmând că prin „argou” fără atribut se înțelege cel al răufăcătorilor, iar cu un atribut se poate referi la o profesiune sau o ocupație denumită de acel atributGrevisse și Goosse 2007, pp. 24–25., iar termenul „jargon” îl limitează la sensul peiorativ de limbaj de neînțeles. În fine, alți lingviști consideră că argoul este un tip de jargon prin faptul că este un limbaj limitat la o categorie de inițiațiA. Jászó 2007, p. 56.Kálmán și Trón 2007, p. 38.. Sfera argoului interferează și cu aceea a altui sociolect, delimitat în unele lingvistici, în primul rând cea engleză și cea americană, cu termenul „slang”, împrumutat și de lingvistica rusă sau de cea maghiară. Este un limbaj ce aparține registrului de limbă familiar, care preia numeroase elemente din argou, și prin care se demarchează mai ales tinerii orășeni de generațiile mai în vârstă decât ei. Unii lingviști pun semnul egalității între argou și slang. Alți lingviști consideră argoul un tip specific de slang, cel al delincvenților. Argourile interferează și cu varietăți teritoriale ale limbii. De exemplu, argourile din Franța sunt limitate la această țară, argoul elevilor sau cel la studenților din Belgia este diferit de cel al acelorași categorii din Franța. De asemenea, argourile din București sunt foarte diferite de cele din Chișinău, caracterizate prin multe împrumuturi din argourile rusești..
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și Argou · Vezi mai mult »
Colaboraționism
Colaboraționismul este atitudinea de cooperare cu forțele de ocupație ale unei țări străine.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și Colaboraționism · Vezi mai mult »
Danemarca
Danemarca (în), oficial Regatul Danemarcei (în), este un stat suveran din Europa de Nord, având și două teritorii autonome constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și Danemarca · Vezi mai mult »
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și Franța · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și Germania · Vezi mai mult »
Nazism
Nazismul sau Național-Socialismul (în germană: Nationalsozialismus) a fost ideologia și politica totalitară naționalistă, rasistă, antisemită și anticomunistă a Germaniei naziste, care au fost aplicate în timpul dictaturii lui Adolf Hitler în statul german între 1933 și 1945.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și Nazism · Vezi mai mult »
1924
1924 (MCMXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1924 · Vezi mai mult »
1932
1932 (MCMXXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1932 · Vezi mai mult »
1936
1936 (MCMXXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1936 · Vezi mai mult »
1937
1937 (MCMXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1937 · Vezi mai mult »
1938
1938 (MCMXXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1938 · Vezi mai mult »
1941
1941 (MCMXLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1941 · Vezi mai mult »
1944
1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1944 · Vezi mai mult »
1949
1949 (MCMXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1949 · Vezi mai mult »
1952
1952 (MCMLII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1952 · Vezi mai mult »
1954
1954 (MCMLIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1954 · Vezi mai mult »
1957
1957 (MCMLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1957 · Vezi mai mult »
1960
1960 (MCMLX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1960 · Vezi mai mult »
1964
1964 (MCMLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1964 · Vezi mai mult »
1969
1969 (MCMLXIX) a fost un obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Louis-Ferdinand Céline și 1969 · Vezi mai mult »
