acces mai rapid decât browser-ul!
49 relaţii: Anthipes, Cerc polar, Codroș caucazian, Codroș cu cap albastru, Codroș cu coroană albă, Codroș cu fruntea albastră, Codroș cu spate ruginiu, Codroș de diamant, Codroș de munte, Codroș de pădure, Cordate, Gușă albastră, Gușă roșie siberiană, Lumea Veche, Luscinia, Măcăleandru, Măcăleandru albastru, Măcăleandru auriu, Măcăleandru cu gât alb, Măcăleandru cu mustăți, Măcăleandru cu sprâncene albe, Măcăleandru himalayan, Măcăleandru indian, Măcăleandru japonez, Măcăleandru negru, Măcăleandru roșcat, Mărăcinar, Muscar argintiu, Muscar cu guler alb, Muscar cu sprâncene ruginii, Muscar gulerat, Muscar sur, Pasăre, Paseriforme, Phoenicurus fuliginosus, Pietrar (pasăre), Pietrar cu frunte albă, Pietrar cu glugă albă, Pietrar de deșert, Pietrar de grohotiș, Pietrar negru, Pietrar negru de stâncă, Pietrar răsăritean, Pietrar sur, Polinezia, Privighetoare de zăvoi, Privighetoare roșcată, Regnul Animalia, 1825.
Anthipes
Anthipes este un gen de pasari din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Anthipes · Vezi mai mult »
Cerc polar
Cercurile polare, cele ale tropicelor și ecuatorul Cercul polar în Alaska la 66° 33′ N Cercurile polare sunt două paralele ale Pământului, la distanță egală de ecuator.
Nou!!: Muscicapide și Cerc polar · Vezi mai mult »
Codroș caucazian
Codroșul caucazian (Phoenicurus erythrogastrus) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Codroș caucazian · Vezi mai mult »
Codroș cu cap albastru
Codroșul cu cap albastru (Phoenicurus coeruleocephala) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Codroș cu cap albastru · Vezi mai mult »
Codroș cu coroană albă
Codroșul cu coroană albă (Phoenicurus leucocephalus) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae, originară din subcontinentul indian și Asia de Sud-Est și din anumite regiuni din Asia Centrală.
Nou!!: Muscicapide și Codroș cu coroană albă · Vezi mai mult »
Codroș cu fruntea albastră
Codroșul cu fruntea albastră (Phoenicurus frontalis) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Codroș cu fruntea albastră · Vezi mai mult »
Codroș cu spate ruginiu
Codroșul cu spate ruginiu (Phoenicurus erythronotus) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Codroș cu spate ruginiu · Vezi mai mult »
Codroș de diamant
Codroșul de diamant (Phoenicurus moussieri) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Codroș de diamant · Vezi mai mult »
Codroș de munte
Codroșul de munte (Phoenicurus ochruros) este o pasăre mică cântătoare, migratoare, insectivoră din familia muscicapidelor (Muscicapidae).
Nou!!: Muscicapide și Codroș de munte · Vezi mai mult »
Codroș de pădure
Codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), numit și codroșul de grădină, este o pasăre mică cântătoare, insectivoră din familia muscicapidelor (Muscicapidae), la care penajul masculului este roșu-portocaliu pe coadă și piept, cenușiu pe creștet și spate, negru pe obraji și gușă, alb pe frunte și abdomen; femela este cafenie, dar are coada tot roșie. Este o pasăre destul de comună în Europa, nord-vestul Africii, nordul Asiei (până în centrul Siberiei, Kazahstan, Mongolia, nord-vestul Chinei), în vestul Turciei. Este o specie migratoare, locurile de iernare fiind în Africa la sud de Sahara și sud-vestul Peninsulei Arabice. Cuibărește în păduri bătrâne de foioase sau mixte, dar și în grădini, parcuri, iar la nord și în păduri bătrâne de pin.Dimitrie Radu. Mic atlas ornitologic. Editura Albatros. București, 1983M. Talpeanu. Maria Paspaleva. Aripi deasupra Deltei. Editura Științifică. 1973 În România codroșul de pădure cuibărește frecvent în toate pădurile de foioase și mixte, în pădurile de luncă, ajungând până la limita inferioară a coniferelor. Cuibărește, de asemenea, în parcuri, livezi și grădini sau în locuri cu ziduri vechi; practic este o specie foarte comună, însă frecvența ei variază de la o zonă la alta, remarcându-se cea mai mare densitate în pădurile de sălcii din luncile Dunării și Delta Dunării și în pădurile luminoase, umede de pe cursul inferior al râurilor. În România populația este estimată la 45.000-90.000 de perechi cuibăritoare.Victor Ciochia. Păsările clocitoare din România. Atlas. Editura Științifică, București, 1992 În Republica Moldova este răspândită pe întreg teritoriul, cuibărind în pădurile de foioase luminoase, cu rariști și cu arbori seculari, găunoși, în fânețe și pășuni împădurite, evitând pădurile compacte, populează, de asemenea, grădinile, livezile, parcurile. Populația cuibăritoare din Republica Moldova este estimată la 5.000-7.000 de perechi. Sunt descrise două subspecii (Phoenicurus phoenicurus phoenicurus și Phoenicurus phoenicurus samamisicus). În România cuibărește subspecia nominată phoenicurus, iar subspecia samamisicus apare accidental. În Republica Moldova cuibărește subspecia nominată phoenicurus.Andrei Munteanu, Tudor Cozari, Nicolae Zubcov. Lumea animală a Moldovei. Volumul 3: Păsări. Chișinău, Editura Știința, 2006Tudor Cozari. Păsările. Enciclopedie ilustrată. Chișinău: Editura Arc, 2016Ю. В. Аверин и И. М. Ганя. Птицы Молдавии (В двухтомах). Том I. Академия Наук Молдавской CCP, Институт Зоологии, Кишинев 1970 Codroșul de pădure este o pasăre de talie mică. Are o lungime de 13-14,5 cm și o greutate de 11-23 g. Atinge în libertate longevitatea maximă de 10 ani și 2 luni. Sexele diferă. Masculul subspeciei nominate phoenicurus este cenușiu-albăstrui pe creștet, ceafa, spate, scapulare și supraalarele mici. Supraalarele mijlocii și mari și remigele aripilor sunt brun-negricioasă, tivite îngust pe margini cu cenușiu. Centrul frunții până pe laturile creștetului sunt albe formând o dungă frontală lată care se extinde ca o sprânceană până în spatele ochiului. Partea inferioară a frunții, obrajii, laturile gâtului, bărbia, gâtlejul (gușa) sunt negre. Târtița, supracaudale și rectricele laterale ale cozii sunt roșcate, cele două rectricele centrale ale cozii sunt brun-negricioase. Pieptul, flancurile, tectricele subalare și axilare, partea superioară a abdomenului sunt roșcat-portocalii, partea inferioară a abdomenului și regiunea anală albicioasă. Tectricele subcodale portocaliu-deschise. Irisul brun-închis. Ciocul corniu-negricios sau negru. Picioarele și labele brun-închise sau negru-brunii sau negre. Femela are deasupra o culoare uniformă brun-moderată, inelul ocular îngust albicios, părțile inferioare ocru-albe cu o nuanță portocalie; coada roșcată ca la mascul. Juvenilul este brun cu pete ocru (brun-gălbui) pe părțile superioare și inferioare, coada roșcată ca la adult. Subspecia samamisicus are o oglindă alară albă formată de marginile albe ale remigelor secundare și terțiare. Strigătul de alarmă este foarte asemănător cu al pitulicii fluierătoare, notele finale fiind mai moi: "uit-tic-tic". Cântecul este scurt, melancolic, emis încă din zorii zilei: "sii-truii-truil-truii-si-si-ai" (cu diverse variații ale notelor).Victor Ciochia. Dinamica și migrația păsărilor. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984George D. Vasiliu, L. Rodewald. Păsările din România (determinator). Monitorul Oficial Și Imprimeriile Statului. Imprimeria Centrală, București, 1940Håkan Delin, Lars Svensson. Philip's Păsările din România și Europa. Determinator ilustrat. București 2016Lars Svensson, Killian Mullarney, Dan Zetterström, Peter J. Grant. Ghid pentru identificarea păsărilor. Traducerea și adaptarea în limba română: Societatea Ornitologică Română: Emanuel Ștefan Baltag, Sebastian Bugariu, Alida Barbu. Bucuresti 2017Robert Ritter von Dombrowski. Păsările României (Ornis Romaniæ). Descriere sistematică și biologico-geografică, completată, ilustrată și prelucrată. Traducere din limba germană, prelucrare și completare de Profesor Dionisie Linția, Directorul Muzeului Ornitologic din Timișoara. Volumul I. București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1946Peter Clement and Chris Rose. Robins and Chats (Helm Identification Guides). Christopher Helm, London, 2015Hadoram Shirihai and Lars Svensson. Handbook of Western Palearctic Birds. Volume I - Passerines: Larks to Phylloscopus Warblers. Helm, London 2018 Hrana constă din insecte și larvele lor (gândaci, diptere, lepidoptere, greieri, libelule, lăcuste, viespi, buburuze etc.), pe care le prinde atât de pe sol, cât și din zbor. Cea mai mare parte din insectele consumate constituie dăunători ai pădurilor. Se hrănește și cu păianjeni și râme. Toamna se hrănește și cu fructe de ienupăr, cireșe, păr, soc etc. Sosește din locurile de iernat din Africa în ultimele zile ale lunii martie și primele zile din aprilie. Masculul alege locul cuibului, după care atrage femela la el. Cuibul și-l instalează, de obicei, în scorburile arborilor seculari, în cioturile găunoase, cuiburi vechi de ciocănitoare, rândunică sau de țoi, crăpături în maluri și diverse alte locuri, sub scoarța copacilor, acolo unde aceasta este depărtată de lemn, în stivele de lemne, grămezile de vreascuri, chiar și în găuri în pereții vechi ai unor edificii. Ocupă cu plăcere și cuiburile artificiale, fapt foarte important pentru protejarea acestei specii. Cuibul are forma unei cupe și este construit în special de femela din fire de graminee uscate, fibre de scoarță, rădăcini și diverse alte resturi uscate vegetale; căptușeala părții interioare o face din lână, păr de la animale și pene. La sfârșitul lui aprilie și începutul lunii mai femela depune prima pontă formată din 3–10 ouă (de obicei 5-7), iar a doua pontă o depune în iunie. Ouăle au o culoare albastru-deschisă. Perioada de incubație durează de la 12-14 zile, fiind asigurată numai de femelă. După eclozare, puii sunt hrăniți în special de către femelă, care este ajutată și de mascul. Puii devin zburători și părăsesc cuibul la 13-17 zile de la eclozare. După năpârlire, în septembrie și octombrie, adulții și puii migrează în Africa tropicală.
Nou!!: Muscicapide și Codroș de pădure · Vezi mai mult »
Cordate
Chordata este o încrengătură de animale ce posedă coardă dorsală.
Nou!!: Muscicapide și Cordate · Vezi mai mult »
Gușă albastră
Gușă albastră (Luscinia svecica) este o specie de pasăre care face parte din famila Muscicapidae, subfamilia Saxicolinae, genul Luscinia, în trecut fiind încadrată în familia sturzilor (Turdidae).
Nou!!: Muscicapide și Gușă albastră · Vezi mai mult »
Gușă roșie siberiană
Gușa roșie siberiană (Calliope Calliope) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Gușă roșie siberiană · Vezi mai mult »
Lumea Veche
Lumea Veche Lumea Veche este teritoriul geografic al globului terestru care era cunoscut înainte de a descoperi Cristofor Columb Lumea Nouă (America).
Nou!!: Muscicapide și Lumea Veche · Vezi mai mult »
Luscinia
Luscinia este un gen de păsări mici, din familia Muscicapidae, unde sunt clasificate patru specii de păsări numite în mod obișnuit privighetori.
Nou!!: Muscicapide și Luscinia · Vezi mai mult »
Măcăleandru
Măcăleandrul (Erithacus rubecula), numit și gușă roșie, uneori și macaleandru, prihor cu pieptul roșu, prihoriu, prigoare, este o mică pasăre migratoare sau parțial migratoare, cântătoare, insectivoră, cu aspect drăguț, penajul deasupra este brun-măsliniu, părțile laterale ale capului, ale gâtului, gâtlejul (gușa) și pieptul roșu-portocalii, abdomenul albicios.
Nou!!: Muscicapide și Măcăleandru · Vezi mai mult »
Măcăleandru albastru
Măcăleandrul albastru (Tarsiger cyanurus) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Măcăleandru albastru · Vezi mai mult »
Măcăleandru auriu
Măcăleandrul auriu (Tarsiger chrysaeus) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae tipică Asiei de Sud-Est.
Nou!!: Muscicapide și Măcăleandru auriu · Vezi mai mult »
Măcăleandru cu gât alb
Măcăleandrul cu gât alb (Irania gutturalis) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Măcăleandru cu gât alb · Vezi mai mult »
Măcăleandru cu mustăți
Măcăleandrul cu mustăți (Cercotrichas quadrivirgata) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Măcăleandru cu mustăți · Vezi mai mult »
Măcăleandru cu sprâncene albe
Măcăleandrul cu sprâncene albe (Tarsiger indicus) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Măcăleandru cu sprâncene albe · Vezi mai mult »
Măcăleandru himalayan
Măcăleandrul himalayan (Tarsiger rufilatus) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae originară din Himalaya și munții din Asia de Sud-Est.
Nou!!: Muscicapide și Măcăleandru himalayan · Vezi mai mult »
Măcăleandru indian
Măcăleandrul indian (Larvivora brunnea) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae, care se găsește în subcontinentul indian.
Nou!!: Muscicapide și Măcăleandru indian · Vezi mai mult »
Măcăleandru japonez
Măcăleandrul japonez (Larvivora akahige) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Măcăleandru japonez · Vezi mai mult »
Măcăleandru negru
Măcăleandrul negru (Cercotrichas podobe) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Măcăleandru negru · Vezi mai mult »
Măcăleandru roșcat
Măcăleandrul roșcat (Cercotrichas galactotes) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Măcăleandru roșcat · Vezi mai mult »
Mărăcinar
Mărăcinarul (Saxicola rubetra) este o pasăre cântătoare care face parte din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Mărăcinar · Vezi mai mult »
Muscar argintiu
Muscarul argintiu (Empidornis semipartitus) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Muscar argintiu · Vezi mai mult »
Muscar cu guler alb
Muscarul cu guler alb (Anthipes monileger) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Muscar cu guler alb · Vezi mai mult »
Muscar cu sprâncene ruginii
Muscarul cu sprâncene ruginii (Anthipes solitaris) este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Muscar cu sprâncene ruginii · Vezi mai mult »
Muscar gulerat
Ficedula albicollis este o specie de pasăre din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Muscar gulerat · Vezi mai mult »
Muscar sur
Muscarul sur (Muscicapa striata) este o pasăre arboricolă insectivoră migratoare din familia muscicapidelor (Muscicapidae) de dimensiuni mici (12 cm, cât o vrabie), răspândită în Europa, Africa și Asia.
Nou!!: Muscicapide și Muscar sur · Vezi mai mult »
Pasăre
Păsările (din latină passer „vrabie“) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată metabolică, o inimă cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor.
Nou!!: Muscicapide și Pasăre · Vezi mai mult »
Paseriforme
Paseriformele sunt păsări din ordinul Passeriformes (din latinescul passer „vrabie” și formis „în formă de”), care include mai mult de jumătate din toate speciile de păsări.
Nou!!: Muscicapide și Paseriforme · Vezi mai mult »
Phoenicurus fuliginosus
Phoenicurus fuliginosus este o specie de pasăre paseriforme din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Phoenicurus fuliginosus · Vezi mai mult »
Pietrar (pasăre)
Pietrarii sunt păsări paseriforme din genul Oenanthe.
Nou!!: Muscicapide și Pietrar (pasăre) · Vezi mai mult »
Pietrar cu frunte albă
Pietrarul cu frunte albă (Oenanthe albifrons) este o pasăre din categoria păsărilor-pietrar, din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Pietrar cu frunte albă · Vezi mai mult »
Pietrar cu glugă albă
Pietrarul cu glugă albă (Oenanthe monacha) este o pasăre din categoria păsărilor-pietrar, din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Pietrar cu glugă albă · Vezi mai mult »
Pietrar de deșert
Pietrarul de deșert (Oenanthe deserti) este o pasăre migratoare sau sedentară (în funcție de locurile de cuibărire) din familia muscicapidelor, ordinul paseriformelor, care cuibărește în nordul Africii și Asia Centrală și apare foarte rar în Europa, în special ca accidentală.
Nou!!: Muscicapide și Pietrar de deșert · Vezi mai mult »
Pietrar de grohotiș
Pietrarul de grohotiș sau pietrarul cu creastă albă sau pietrarul negru cu creastă albă (Oenanthe leucopyga) este o pasăre din categoria păsărilor-pietrar, din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Pietrar de grohotiș · Vezi mai mult »
Pietrar negru
Pietrarul negru (Oenanthe pleschanka, sin. Oenanthe leucomela), numit și pietroică neagră, pițigoice, pițigoice de canara, călugăriță, este o pasăre migratoare din familia muscicapidelor, ordinul paseriformelor, care cuibărește din sud-estul extrem al Europei (nord-estul Bulgariei, sud-estul României și sudul Republicii Moldova) până în China.
Nou!!: Muscicapide și Pietrar negru · Vezi mai mult »
Pietrar negru de stâncă
Pietrarul negru de stâncă (Oenanthe leucura) este o pasăre din categoria păsărilor-pietrar, din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Pietrar negru de stâncă · Vezi mai mult »
Pietrar răsăritean
Pietrarul răsăritean (Oenanthe isabellina) este o pasăre din categoria păsărilor-pietrar, din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Pietrar răsăritean · Vezi mai mult »
Pietrar sur
Pietrarul sur (Oenanthe oenanthe) este o pasăre din categoria păsărilor-pietrar, din familia Muscicapidae.
Nou!!: Muscicapide și Pietrar sur · Vezi mai mult »
Polinezia
Harta Polineziei Sculptură maoră Steagul popoarelor polineziene Polinezia (este denumirea folosită prima dată de Charles de Brosses în 1756 si se referă la un teritoriu întins de 50 milioane km² din Pacificul de est, presărată cu numeroase insule.
Nou!!: Muscicapide și Polinezia · Vezi mai mult »
Privighetoare de zăvoi
Privighetoarea de zăvoi sau filomela (Luscinia luscinia) este o pasăre migratoare insectivoră din familia muscicapidelor, de talie mică, de culoare brun-cenușiu-măslinie pe spate, cu o nuanță ștearsă brun-roșcată pe târtiță și coadă, gâtlejul alb, mărginit de două dungi cenușii nepronunțate, pieptul și flancurile presărate cu pete vagi brune și abdomenul alb, care cântă la fel de plăcut ca și privighetoarea roșcată.
Nou!!: Muscicapide și Privighetoare de zăvoi · Vezi mai mult »
Privighetoare roșcată
Privighetoarea roșcată (Luscinia megarhynchos), numită adesea pur și simplu privighetoare, este o pasăre migratoare insectivoră din familia muscicapidelor, de talie mică, de culoare brună pe spate, brun-roșcată pe târtiță și coadă și alb-cenușie pe părțile inferioare, care cântă foarte frumos.
Nou!!: Muscicapide și Privighetoare roșcată · Vezi mai mult »
Regnul Animalia
Animalele (numite și Metazoa) sunt organisme eucariote multicelulare care formează regnul biologic Animalia.
Nou!!: Muscicapide și Regnul Animalia · Vezi mai mult »
1825
1825 (MDCCCXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Muscicapide și 1825 · Vezi mai mult »
