acces mai rapid decât browser-ul!
28 relaţii: Absorbție (fizică), Alhazen, Antichitatea, Aristotel, Câmp electric, Curcubeu, Difracție, Dispersia luminii, Efect fotoelectric, Euclid, Fizică, Focar (optică), George Grigore, Interferență, Limba greacă, Lumină, Ochi, Optică cuantică, Optică geometrică, Optică ondulatorie, Polarizare (unde), Radiație electromagnetică, Reflexia luminii, Refracție, René Descartes, Substanță chimică, 1626, 1637.
Absorbție (fizică)
În fizică, absorbția reprezintă.
Nou!!: Optică și Absorbție (fizică) · Vezi mai mult »
Alhazen
Abu Ali al-Hasan Ibn Al-Haytham (în arabă, أبو علي الحسن بن الهيثم, latinizat, Alhazen) (n. 965 - d. 1039) a fost savant arab.
Nou!!: Optică și Alhazen · Vezi mai mult »
Antichitatea
Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.
Nou!!: Optică și Antichitatea · Vezi mai mult »
Aristotel
Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.
Nou!!: Optică și Aristotel · Vezi mai mult »
Câmp electric
În fizică, prin câmp electric se înțelege câmpul fizic care înconjoară o particulă încărcată electric și care exercită forță asupra oricărei alte particule încărcate cu sarcină electrică aflată în spațiul în care câmpul electric se manifestă.
Nou!!: Optică și Câmp electric · Vezi mai mult »
Curcubeu
Curcubeu deasupra muntelui Cindrel, Sibiu, România Curcubeul este un fenomen optic și meteorologic atmosferic care se manifestă prin apariția pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă.
Nou!!: Optică și Curcubeu · Vezi mai mult »
Difracție
Schemă pentru fenomenul de difracție. În fizică, difracția se referă la diverse fenomene asociate cu ocolirea de către unde a obstacolelor apărute în calea lor.
Nou!!: Optică și Difracție · Vezi mai mult »
Dispersia luminii
Dispersia luminii este fenomenul de descompunere prin refracție a luminii albe în fascicule de lumină colorate diferit.
Nou!!: Optică și Dispersia luminii · Vezi mai mult »
Efect fotoelectric
Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.
Nou!!: Optică și Efect fotoelectric · Vezi mai mult »
Euclid
Euclid (în Εὐκλείδης, Eukleídēs, latinizat: Euclides), numit și Euclid din Alexandria, a fost un matematician grec care a trăit și a predat în Alexandria în Egipt, în timpul domniei lui Ptolemeu I (323 – 283 î.Hr.). Este cunoscut prin opera sa principală, Elementele, care sistematizează cunoașterea matematică dezvoltată în cursul secolelor anterioare, explicitând noțiunile și propozițiile primitive printr-un sistem de axiome.
Nou!!: Optică și Euclid · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Optică și Fizică · Vezi mai mult »
Focar (optică)
Focarul este un punct geometric situat pe axa optică în care se întâlnesc (converg) razele de lumină refractate de o lentilă convexă, sau reflectate de o oglindă concavă sau parabolică.
Nou!!: Optică și Focar (optică) · Vezi mai mult »
George Grigore
George Grigore (n. 2 februarie 1958, satul Grindu, județul Ialomița) este un scriitor, traducător, cercetător, filolog, pedagog și orientalist (arabist) român.
Nou!!: Optică și George Grigore · Vezi mai mult »
Interferență
Irizațiile bulelor de săpun sunt datorate interferenței. Interferența reprezintă fenomenul de suprapunere a două sau mai multe unde care se întâlnesc într-un punct din spațiu.
Nou!!: Optică și Interferență · Vezi mai mult »
Limba greacă
Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..
Nou!!: Optică și Limba greacă · Vezi mai mult »
Lumină
Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.
Nou!!: Optică și Lumină · Vezi mai mult »
Ochi
Ligament suspensor 5. Canalul lui Schlemm 6. Pupilă 7. Camera anterioară 8. Cornee 9. Iris 10. Cristalin cortical 11. Nucleu cristalinian 12. Corpi ciliari 13. Conjunctivă 14. Mușchi oblic inferior 15. Mușchi drept inferior 16. Mușchi drept median 17. Vene și artere retiniene 18. Papilă optică 19. Dura mater 20. Arteră retiniană centrală 21. Venă retiniană centrală 22. Nerv optic 23. Vena vorticoasă 24. Conjunctivă 25. Maculă 26. Fovee 27. Scleră 28. Coroidă 29. Mușchi drept superior 30. Retină Ochiul este un organ a cărui principală funcție este cea de a detecta lumina.
Nou!!: Optică și Ochi · Vezi mai mult »
Optică cuantică
Optica cuantică este o ramură a opticii care se folosește de fizica semiclasică și mecanica cuantică pentru investigarea fenomenelor care implică lumina și interacțiunile sale cu materia la nivel submicroscopic.
Nou!!: Optică și Optică cuantică · Vezi mai mult »
Optică geometrică
Pe măsură ce lumina traversează spaţiul, oscilează în amplitudine. În această imagine, fiecare maxim al amplitudinii este reprezentat printr-un plan. Raza de lumină este săgeata perpendiculară pe aceste suprafeţe paralele. Optica geometrică este o ramură a opticii (indirect a fizicii teoretice) care studiază propagarea luminii prin medii materiale utilizând noțiuni geometrice și fără a lua în seamă natura ondulatorie sau corpusculară a acesteia.
Nou!!: Optică și Optică geometrică · Vezi mai mult »
Optică ondulatorie
Optica ondulatorie este o ramură a fizicii și a opticii în particular în care fenomene ca difracția, interferența și polarizarea luminii sunt explicate prin considerentul că lumina este un fenomen de natură ondulatorie, mai concret o undă electromagnetică.
Nou!!: Optică și Optică ondulatorie · Vezi mai mult »
Polarizare (unde)
Polarizarea unei unde, inclusiv a undelor electromagnetice și de lumină, se manifestă atunci când unda dispune de anumite direcții (planuri) favorizate în care au loc vibrațiile (ondulațiile).
Nou!!: Optică și Polarizare (unde) · Vezi mai mult »
Radiație electromagnetică
Undele electromagnetice sau radiația electromagnetică sunt fenomene fizice în general naturale care constau într-un câmp electric și unul magnetic în același spațiu și care se generează reciproc pe măsură ce se propagă.
Nou!!: Optică și Radiație electromagnetică · Vezi mai mult »
Reflexia luminii
Reflexia în oglindă a Muntelui Hood (Oregon) în lac Schemă pentru reflexia luminii, unde ''i'' este unghiul de incidență (unghiul dintre raza de lumină incidentă și normala la suprafață în punctul de incidență) și ''r'' este unghiul de reflexie (unghiul dintre raza de lumină reflectată și normala la suprafață în punctul de incidență) Reflexia luminii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii la suprafața de separare a două medii, lumina întorcându-se în mediul din care a venit.
Nou!!: Optică și Reflexia luminii · Vezi mai mult »
Refracție
Schemă pentru refracția luminii, unde ''i'' este unghiul de incidență și ''r'' este unghiul de refracție. Refracția este schimbarea direcției de propagare a unei unde la interfața dintre două medii în care unda are viteze de propagare diferite, sau datorită gradientului local al proprietăților mediului în care se propagă.
Nou!!: Optică și Refracție · Vezi mai mult »
René Descartes
René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.
Nou!!: Optică și René Descartes · Vezi mai mult »
Substanță chimică
Substanță chimică este o denumire generică dată porțiunilor de materie cu compoziție și structură chimică omogenă, bine definită.
Nou!!: Optică și Substanță chimică · Vezi mai mult »
1626
1626 (MDCXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Optică și 1626 · Vezi mai mult »
1637
1637 (MDCXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Optică și 1637 · Vezi mai mult »
