Cuprins
246 relaţii: Acvilă de munte, Acvilă-țipătoare-mică, Afin, Agaricus arvensis, Allium ursinum, Altitudine, Alun (arbust), Amanita caesarea, Amfibieni, Andrei Mureșanu, Antennaria, Apă curgătoare, Arbore, Arbust, Arțar, Argilă, Arhitectura clasică, Arie protejată, Arin, Armillaria mellea, Austro-Ungaria, Bastionul Aurarilor din Brașov, Bastionul Cojocarilor din Brașov, Bastionul Curelarilor din Brașov, Bastionul Țesătorilor din Brașov, Bastionul Funarilor din Brașov, Bastionul Graft din Brașov, Bastionul Postăvarilor din Brașov, Biodiversitate, Biserica Neagră, Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov, Biserica Sfântul Nicolae din Brașov, Boletus aereus, Boletus edulis, Braconaj, Brad, Brașov, Brândușă de toamnă, Brumăriță de stâncă, București, Bulbuc de munte, Calcar, Canionul Șapte Scări, Cantharellus cibarius, Carpații de Curbură, Carpații Orientali, Carpen, Casa Mureșenilor, Casa Sfatului din Brașov, Cascadă, ... Extinde indicele (196 Mai Mult) »
Acvilă de munte
Acvila de munte (Aquila chrysaetos), numită și pajură, aceră sau aciră este una dintre păsările de pradă cele mai cunoscute și mai răspândite pe pământ.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Acvilă de munte
Acvilă-țipătoare-mică
Acvila țipătoare mică (Clanga pomarina) este o pasăre de pradă de mărimea unei găi roșii (Milvus milvus) mai mari, totodată fiind și cea mai comună specie de acvilă din România, Ca habitat preferă pădurile pentru cuibărit și pășunile/fânețele și terenurile agricole pentru hrănire.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Acvilă-țipătoare-mică
Afin
Afinul (Vaccinium myrtillus L., denumire populară: afin, afin de munte, afin negru, afene, asine, coacăz, merișor de munte, pomușoară) este un arbust din familia Ericaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Afin
Agaricus arvensis
Agaricus arvensis (Jacob Christian Schäffer, 1774), sin. Psalliota arvensis (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus numit în popor ciupercă de câmp, șampinionul oilor, ciupercă de braniște sau ciuperca calului (câteodată confundat cu Agaricus campestris.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Agaricus arvensis
Allium ursinum
Allium ursinum din încrengătura Regnul Plantae, în familia Amaryllidaceae și de genul Allium, înrudită cu usturoiul, ceapa și arpagicul, denumit în popor între altele leurdă, usturoiul sălbatic sau usturoiul ursului, este o plantă erbacee, perenă.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Allium ursinum
Altitudine
Altitudinea este înălțimea unui punct de pe suprafața Pământului în raport cu un nivel de referință, considerat, de obicei, suprafața liniștită a mării, denumită altitudine absolută, sau față de alt punct de referință de pe suprafața terestră, denumită altitudine relativă.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Altitudine
Alun (arbust)
Alunul (Corylus avellana) este un arbust care face parte din familia Betulaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Alun (arbust)
Amanita caesarea
Amanita caesarea (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Christian Hendrik Persoon, 1801), denumit în popor burete domnesc, roiniță sau oușoare, foarte des și crăiță, este o specie de ciuperci comestibile devenită astăzi cam rară, din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Amanita caesarea
Amfibieni
Salamandră Amphibia (din greaca veche: ἀμφίβιος, amphíbios - „ambele moduri de viață”) este o clasă de animale ovipare și poichiloterme, de dimensiuni diferite.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Amfibieni
Andrei Mureșanu
Andrei Mureșanu, scris și Mureșianu, (n. 16 noiembrie 1816, Bistrița – d. 12 octombrie 1863, Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Andrei Mureșanu
Antennaria
Antennaria este un gen de plante din familia Asteraceae, ordinul Asterales.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Antennaria
Apă curgătoare
Apa curgătoare este o apă care curge pe o albie și se varsă în altă apă, curgătoare sau stătătoare (lac, mare sau ocean).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Apă curgătoare
Arbore
Arborele Mamut ''(Sequoiadendron giganteum)'' Arbore strâmb în Vermont, USA Arborele, în botanică, este o plantă perenă cu un trunchi lemnos evident cu ramuri dezvoltate ce prezintă frunze, flori, din care se dezvoltă fructe și rădăcini ce au forme diferite după specie.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Arbore
Arbust
'''Rug aprins''' (''Euonymous alatus'') Arbustul este o plantă perenă, cu toată tulpina lemnoasă sau cu mai multe tulpini, de înălțime mică, cu aspect de tufă, lipsită de trunchi și fără muguri axilari.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Arbust
Arțar
Arțarul (Acer platanoides), numit și paltin de câmp, este o specie de arbori din familia Aceraceae, după sistemul Cronquist (1981) sau Sapindaceae după sistemul APG III (2009).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Arțar
Argilă
Argilă Argila este o rocă sedimentară cu granulație fină (.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Argilă
Arhitectura clasică
Arhitectura clasică denumește de obicei arhitectura care este mai mult sau mai puțin derivată din principiile arhitecturii grecești și romane din antichitatea clasică, sau uneori chiar mai precis, din lucrările arhitectului roman Vitruviu.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Arhitectura clasică
Arie protejată
Ariile protejate sunt zone terestre sau marine destinate special pentru protecția și menținerea diversității biologice, a resurselor naturale cât și a celor culturale asociate.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Arie protejată
Arin
Arin Arinul (Alnus) este un gen taxonomic de plante, din ordinul Fagales, familia Betulaceae, care pot fi arbuști sau arbori, ce cresc de obicei pe malul apelor.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Arin
Armillaria mellea
Armillaria mellea (Martin Vahl, 1790 ex Paul Kummer, 1871), sin. Armillariella mellea (Martin Vahl ex Petter Adolf Karsten, 1881), din încrengătura Basidiomycota în familia Physalacriaceae și de genul Armillaria, este o ciupercă comestibilă și gustoasă.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Armillaria mellea
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Austro-Ungaria
Bastionul Aurarilor din Brașov
Bastionul Aurarilor (1689, înainte de incendiu) În anul 1612, judele orașului, Michael Weiss, a hotărât ridicarea a încă unui zid exterior al orașului.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Bastionul Aurarilor din Brașov
Bastionul Cojocarilor din Brașov
Bastionul Cojocarilor (în spate, cel al Postăvarilor) Menționat mai târziu decât restul fortificațiilor din cetatea Brașov, se pare că Bastionul Cojocarilor, sau Tăbăcarilor cum i se mai spune, a fost construit în jurul anului 1452 și încredințat spre apărare breslei „tăbăcarilor roșii”.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Bastionul Cojocarilor din Brașov
Bastionul Curelarilor din Brașov
Bastionul Curelarilor în anul dărâmării (1887) Aflat în nord-vestul cetății Brașov, Bastionul Curelarilor avea o formă de potcoavă, de peste 40 m lungime și 14 până la 17 m lățime.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Bastionul Curelarilor din Brașov
Bastionul Țesătorilor din Brașov
Situat în colțul de sud al Cetății Brașov (centrul istoric al orașului), Bastionul Țesătorilor, ocupă o suprafață de 1.616 mp.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Bastionul Țesătorilor din Brașov
Bastionul Funarilor din Brașov
Bastionul Funarilor, cu casa adiacentă Bastionul Funarilor (sau Frânghierilor) din Brașov este primul bastion menționat în documente, la 1416.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Bastionul Funarilor din Brașov
Bastionul Graft din Brașov
Bastionul Graft Bastionul Graft dinspre arcadă Bastionul Graft din Brașov sau Bastionul Poartă, cum s-a mai numit din pricina formei sale, parte din cetatea Brașovului, a fost construit între anii 1515 - 1521, apărat și întreținut pe costurile breslei șelarilor, fiind menit să facă legătura între oștenii din cetate și Turnul Alb.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Bastionul Graft din Brașov
Bastionul Postăvarilor din Brașov
Bastionul Postăvarilor Bastionul Postăvarilor, situat în colțul de nord-est al cetății Brașov, a fost construit și apărat de breasla aurarilor, între 1450 și 1455.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Bastionul Postăvarilor din Brașov
Biodiversitate
Biodiversitatea este varietatea biologică și variabilitatea vieții pe Pământ.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Biodiversitate
Biserica Neagră
Biserica Neagră (în) este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov, situată în centrul municipiului Brașov.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Biserica Neagră
Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov
Biserica Sfântul Bartolomeu (în, în) este cea mai veche biserică și totodată cea mai veche clădire din Brașov, fiind construită în secolul al XIII-lea și suferind modificări substanțiale în secolul al XV-lea.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov
Biserica Sfântul Nicolae din Brașov
Biserica „Sfântul Nicolae” din Brașov este cea mai veche biserică ortodoxă din municipiul Brașov, ea constituind de-a lungul timpului centrul cel mai important pentru viața spirituală, culturală și artistică a românilor din Țara Bârsei.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Biserica Sfântul Nicolae din Brașov
Boletus aereus
Boletus aereus (Pierre Bulliard, 1789), este o specie de ciuperci comestibile basidiomycete de genul Boletus în familia Boletaceae, a cărui nume generic este derivat din cuvântul latin (.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Boletus aereus
Boletus edulis
Boletus edulis (Pierre Bulliard, 1782) este o ciupercă comestibilă, din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Boletus, numită în popor în primul rând hrib, hrib cenușiu sau mănătarcă, a cărei nume generic este derivat din cuvântul latin (.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Boletus edulis
Braconaj
Braconieri, litografie din anii 1830 Braconaj se numește un delict constând în încălcarea legii care interzice vânatul sau pescuitul.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Braconaj
Brad
Bradul (Abies) este un gen de copaci care cuprinde aproximativ 45–55 de specii de conifere din familia Pinaceae, răspândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Brad
Brașov
Brașov (în, în dialectul săsesc Kruhnen, în, în, Brassovia) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Brașov
Brândușă de toamnă
Brândușa de toamnă (Colchicum autumnale) este o plantă relativ mică, toxică, care crește pe câmp, pășuni.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Brândușă de toamnă
Brumăriță de stâncă
Brumărița de stâncă (Prunella collaris) este o pasăre mică din ordinul paseriformelor, familia Prunellidae, care se găsește în regiunile muntoase din sudul și centrul Europei, nord-vestul Africii și Asia spre est până în Japonia și Taiwan.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Brumăriță de stâncă
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și București
Bulbuc de munte
Bulbucul de munte (Trollius europaeus) este o plantă perenă cu flori din familia Ranunculaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Bulbuc de munte
Calcar
Terase de calcar în Pamukkale, Turcia Calcarul este o rocă sedimentară, dominant organogenă, de culoare albă, cenușie sau galbenă.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Calcar
Canionul Șapte Scări
Canionul Șapte Scări este un defileu săpat în calcare jurasice din partea vestică a munților Piatra Mare, în județul Brașov, România.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Canionul Șapte Scări
Cantharellus cibarius
Cantharellus cibarius (Elias Magnus Fries, 1821) este o specie de ciuperci comestibile a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cantharellaceae și de genul Cantharellus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Cantharellus cibarius
Carpații de Curbură
Carpații de Curbură reprezintă grupa sudică a Carpaților Orientali.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Carpații de Curbură
Carpații Orientali
Diviziunile Carpaților: Carpații Orientali - în maro Carpații Orientali reprezintă unul din marile segmente montane ale munților Carpați, și se află pe teritoriul României, Ucrainei, Slovaciei și Poloniei.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Carpații Orientali
Carpen
Carpenul (Carpinus betulus) este o specie de foioase din familia Betulaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Carpen
Casa Mureșenilor
Muzeul Casa Mureșenilor este unul dintre numeroasele muzee și case memoriale din Brașov.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Casa Mureșenilor
Casa Sfatului din Brașov
Casa Sfatului din Brașov (în, în), vechea primărie situată în Piața Sfatului din centrul istoric al orașului, reprezintă cel mai important monument laic al Brașovului.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Casa Sfatului din Brașov
Cascadă
Explicarea fenomenului de urcare spre amonte a cascadei; procesul de cavitare are loc datorită stratului de roci mai puțin dure din adâncime. Cascadă într-o pădure tropicală Cascada este o cădere de apă, sub un unghi de peste 45°, situată în general pe traseul unei ape curgătoare.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Cascadă
Căprioară
Căprioara (Capreolus capreolus) este o specie de mamifere rumegătoare ce aparține familiei Cervidae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Căprioară
Ceangăi
Ceangăii (în, în sau Tschangonen) sunt un grup etnografic maghiar format astăzi din trei populații cu localizări geografice diferite.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Ceangăi
Celsius
Celsius se referă la scara de temperatură Celsius (în centigrade).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Celsius
Cerb
Cerbul (Cervus elaphus L., familia Cervidae) este un mamifer erbivor din categoria rumegătoare, paricopitate (Artiodactyla).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Cerb
Chei
Chei pe valea râului Aar lângă Meiringen, (1900) Elveția Chei se numește în general o formațiune geomorfologică, care este o porțiune de vale strâmtă, cu versanți înalți, abrupți, săpați în roci dure.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Chei
Cheia, Prahova
Cheia (în trecut, Teleajenul) este un sat în comuna Măneciu din județul Prahova, Muntenia, România.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Cheia, Prahova
Ciocârlan (pasăre)
Ciocârlanul (Galerida cristata) este o pasăre cântătoare mică din familia Alaudidae, larg răspândit în Eurasia și în nordul Africii.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Ciocârlan (pasăre)
Ciocârlie de câmp
Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) este o pasăre cântătoare mică din familia alaudide (Alaudidae), cu penele pestrițe, care are un ciripit caracteristic, în triluri.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Ciocârlie de câmp
Ciuf de pădure
Ciuful de pădure (Asio otus) este o pasăre răpitoare de noapte din familia bufnițelor (Strigidae), ordinul strigiformelor (Strigiformes).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Ciuf de pădure
Clean
Cleanul (Squalius cephalus, sinonim Leuciscus cephalus) este un pește teleostean dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, răspândit în apele curgătoare din regiunile colinare și de șes din Europa și Asia Mică.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Clean
Climat temperat-continental
Climatul temperat-continental este răspândit în interiorul continentelor aflate între 35-50 grade latitudine nordică și sudică.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Climat temperat-continental
Climă
Clima reprezintă dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din atmosferă dintr-un anumit loc sau regiune de pe glob, într-un interval de timp foarte mare.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Climă
Coacăză
''Coacăză'' ''Bruckenthalia spiculifolia'' Coacăza (Bruckenthalia spiculifolia - Rchb. 1831) este o plantă lemnoasă din familia Ericaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Coacăză
Coada șoricelului
miniatura Coada șoricelului (Achillea millefolium) este o plantă erbacee, perenă, din familia Asteraceae, cu frunze penate, păroase și flori albe sau trandafirii, originară din Europa și din vestul Asiei.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Coada șoricelului
Cocoș de munte
Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este o specie de păsări din familia fazanului (Phasianidae), ordinul Galliformes.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Cocoș de munte
Codobatură albă
Codobatura (Motacilla alba, Linnaeus 1758) este o pasăre de dimensiuni mici, din familia Motacillidelor.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Codobatură albă
Corb
Corbul comun (Corvus corax), de asemenea cunoscut sub numele de Corbul nordic, este o pasăre cântătoare mare, în întregime neagră.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Corb
Corn (arbust)
Corn înflorit Cornul sau cornul european (Cornus mas) este o specie de plante nativă sudului Europei și sud-vestului Asiei.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Corn (arbust)
Crucea voinicului
Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica - Fuss.) este o plantă din familia Ranunculaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Crucea voinicului
Cuc
Cucul (Cuculus canorus) este o pasăre migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes, familia Cuculidae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Cuc
Deșteaptă-te, române!
„Deșteaptă-te, române!” este imnul național al României, începând cu 1990.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Deșteaptă-te, române!
Defileu
Marele Canion Un defileu este o vale îngustă și adâncă, cu versanți abrupți, de obicei creat prin eroziune de către apele curgătoare ale unui râu sau fluviu, constituind o cale naturală de trecere între munți.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Defileu
Depresiunea Brașovului
300px Depresiunea Brașov este o depresiune intramontană de origine tectono-erozivă, situată pe râul Olt și afluenții săi: Bârsa și Râul Negru.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Depresiunea Brașovului
DN1
DN1 este drumul național din România care face legătura între București și Oradea.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și DN1
DN1A
DN1A este un drum național din România care leagă Bucureștiul de Brașov.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și DN1A
Ecoregiune
Junglei amazoniene. America de Sud. Ecoregiunea Cerrado. America de Sud. Ecoregiunea Everglades. America de Nord. O ecoregiune (bioregiune sau regiune ecologică) este o zonă geografică definită, de suprafață relativ mare, care se deosebește de restul datorită caracterului unic al morfologiei, geologiei, climei, solului, hidrologiei, florei și faunei.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Ecoregiune
Ecosistem terestru
Ecosistem terestru este un ecosistem, a cărui biotop este strâns legat de mediul terestru.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Ecosistem terestru
Endemism
Iguanele marine sunt endemice în Insulele Galapagos Se vorbește de endemism atunci când o specie de organisme își are arealul de răspândire doar pe o anumită suprafață geografică restrânsă, bine definită, precum o insulă, o pădure, un lac sau o altă zonă sau habitat bine determinat.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Endemism
Erete vânăt
Eretele vânăt sau uliul vânăt (Circus cyaneus) este o pasăre de pradă zveltă, cu o lungime de 40-50 cm și o anvergură de 100-120 cm.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Erete vânăt
Șcheii Brașovului
Șcheii Brașovului, colocvial Șchei, (Șa/ Defileu / Chei); în, mai recent Obere Vorstadt, în (în traducere din maghiară "Bulgărimea"), este un cartier din municipiul Brașov, fost cartier românesc al Brașovului vechi.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Șcheii Brașovului
Șorecar încălțat
Șorecarul încălțat (Buteo lagopus) este o pasăre răpitoare de zi, din familia accipitride (Accipitridae), care se hrănește cu șoareci de câmp și lemingi.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Șorecar încălțat
Șorecar comun
Șorecarul comun (Buteo buteo) este una dintre cele mai des întâlnite păsări de pradă din România.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Șorecar comun
Factor antropic
Factorul antropic reprezintă totalitatea acțiunilor omului în raport cu natura, precum acesta este un factor negativ.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Factor antropic
Fag
Pădure de fagi Fagul (Fagus sylvatica) este un arbore din zona temperată.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Fag
Faună
Reprezentare schematică a faunei unei insule Fauna definește totalitatea viețuitoarelor din regnul animal care trăiesc într-o anumită regiune sau areal geografic.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Faună
Floarea-reginei
Floarea-reginei (Leontopodium alpinum Cass.), numită și floarea-de-colț, este o specie de plantă erbacee, perenă, din genul Leontopodium Cass., familia Asteraceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Floarea-reginei
Floră
Flora Flora reprezintă totalitatea plantelor (regnului vegetal) care cresc într-o anumită regiune sau areal geografic.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Floră
Frasin
Frasinul (Fraxinus) este un gen de plante din familia Oleaceae, originar din regiunile temperate ale emisferei nordice.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Frasin
Galium odoratum
Galium odoratum sau vinarița este o specie de plante din familia Rubiaceae care poate fi găsită în păduri de fag, dar și pe câmpii sau pe munte, în locuri ferite de soare, în umbră pe terenuri afânate, în soluri fertile.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Galium odoratum
Garofiță albă de stânci
Garofița albă de stânci sau Barba ungurului (Dianthus spiculifolius - Schur) este o plantă din familia Caryophyllaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Garofiță albă de stânci
Garofiță de munte
Garofița de munte (Dianthus tenuifolius) este o plantă erbacee cu flori din familia Caryophyllaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Garofiță de munte
Gazeta de Transilvania
Gazeta de Transilvania a fost primul ziar politic și informativ al românilor din Transilvania.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Gazeta de Transilvania
Gălbinel de munte
Gălbinelul de munte (Doronicum carpaticum) este o plantă cu flori din familia Asteraceae, ordinul Doronicum, care crește doar în munții Carpați și Balcani.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Gălbinel de munte
Geologie
Geologie, cuvânt compus de origine greacă, (conform γη, geo.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Geologie
Geomorfologie
Cono de Arita, un stratovulcan în Salta, Argentina. Geomorfologia este știința geografică a formelor de relief, cuprinzând originea, evoluția și procesele care le modelează.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Geomorfologie
Gorun
Gorunul (cu denumirea științifică Quercus petraea) este o specie de stejar originar din Europa și Anatolia.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Gorun
Grangur
''Oriolus oriolus'' Grangurul (Oriolus oriolus) este o pasăre migratoare din familia oriolidelor (''Oriolidae''), ordinul paseriformelor (''Passeriformes'') care cuibărește în pădurile luminoase de șes, văile râurilor montane, în plantații, livezi, terenuri de cultură cu copaci din Europa, Asia, nord-vestul Africii.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Grangur
Gresie
Gresie se poate referi la.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Gresie
Habitat
Habitatul (din latină, habitat.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Habitat
Hidrografie
Hidrografia este o ramură a hidrologiei care studiază hidrosfera sau o parte a ei, respectiv se ocupă cu studiul apelor de suprafață dintr-o regiune (râuri, fluvii, lacuri, mări, oceane), cu descrierea și reprezentarea acestora pe hartă.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Hidrografie
Iacob Mureșianu
Iacob Mureșianu a fost un publicist, poet și om politic român, membru de onoare (din 1877) al Academiei Române.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Iacob Mureșianu
Iarba osului
Iarba osului (Helianthemum nummularium) este o plantă din genul Helianthemum, familia Cistaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Iarba osului
Iarnă
Animație ce arată zonele acoperite de zăpadă pe parcursul unui an. Iarna este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Iarnă
Ienupăr
Ienupărul (Juniperus communis L.) este un conifer care aparține genului Juniperus din familia Cupressaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Ienupăr
Iepure de câmp
Iepurele de câmp (Lepus europaeus), numit și iepure comun, iepure european de câmp sau iepure de câmp european, este un mamifer din familia leporidelor.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Iepure de câmp
Ieruncă
Ieruncă Ouă de ''Tetrastes bonasia'' Ierunca (Tetrastes bonasia) este o pasăre ce aparține familiei Tetraonidae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Ieruncă
Jder
Jderul (Martes) este un gen de animale carnivore arboricole sau terestre din familia Mustelidae, cuprinzând opt specii răspândite în Europa, Asia (vestul Siberiei, Japonia) și în America de Nord.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Jder
Jneapăn
Jneapănul, jep (Pinus mugo Turra) sau pinul de munte (Pinus montana Mill), este un arbust cu tulpină culcată sau ascendentă, ramificată, cu crengile plecate la pământ; scoarța este cenușie-brună, crăpată în plăci neregulate; cu frunze aciculate, câte două, rigide, îngrămădite câte două spre vârful lujerului, în coadă de vulpe, adesea încovoiate spre lujer în formă de seceră, de un verde viu și cu olungime de 3–8 cm.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Jneapăn
Județul Brașov
Brașov (în, în) este un județ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Țara Bârsei, Țara Făgărașului și o parte din Pământul crăiesc.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Județul Brașov
Jugastru
Jugastru (Acer campestre L.) este un arbore din genul Acer, familia Aceraceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Jugastru
Lactarius deliciosus
Lactarius deliciosus (Carl von Linné, 1753 ex Samuel Frederick Gray, 1821), sin. Lactifluus deliciosus Carl von Linné, 1753 ex Otto Kuntze (1891), din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este o specie de ciuperci comestibile, numită în popor râșcov de brad, pita pădurii sau pita lui dumnezeu.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Lactarius deliciosus
Lactifluus piperatus
Lactifluus piperatus (Carl von Linné, 1753 ex Henri François Anne de Roussel, 1806) sin. Lactarius piperatus (Carl von Linné, 1753 ex Christian Hendrik Persoon, 1797), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactifluus, denumit în popor lăptucă iute sau iuțar.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Lactifluus piperatus
Larice
Ramură de ''Larix decidua'' toamna (Grădina Botanică din Iași) Laricele sau zada (Larix) este un gen de conifere din familia Pinaceae care își pierde frunzele iarna (frunze decidue).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Larice
Larix decidua
Laricele (Larix decidua) este o specie a genului larix.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Larix decidua
Lăcaș de cult
Mănăstirii Bârsana Un lăcaș de cult este un edificiu delimitat spațial și construit după anumite reguli, ce este folosit pentru utilizări consacrate și unde se adună practicanții unei religii pentru a se ruga, pentru a participa la desfășurarea de ritualuri de cult religios sau ceremonii și pentru a celebra sărbători religioase.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Lăcaș de cult
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Limba română
Lista roșie a IUCN
Lista roșie a IUCN, creată în 1964, reprezintă inventarul cel mai complet al stării de conservare a speciilor de animale și plante, fiind cel mai bun indicator al stării biodiversității mondiale.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Lista roșie a IUCN
Lista siturilor Natura 2000 din România
Lista siturilor Natura 2000 din România cuprinde ariile de protecție specială avifaunistică (SPA) și siturile de importanță comunitară (SCI) ce aparțin rețelei ecologice Natura 2000 în România, încadrate în cele cinci ecoregiuni (bioregiuni) existente pe teritoriul țării: alpină, continentală, panonică, pontică și stepică.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Lista siturilor Natura 2000 din România
Macrolepiota procera
Macrolepiota procera (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Singer, 1948), sin. Lepiota procera (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Samuel Frederick Gray, 1821), din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae de genul Macrolepiota, denumită în popor parasol, burete șerpesc, pălăria șarpelui, dar între altele și cale, capul șarpelui, căciula șarpelui sau ciuperca cucului, este o specie de ciuperci comestibile saprofite foarte comună și răspândită.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Macrolepiota procera
Mamifer
Mamiferele (din latinescul mamma – „sân”, „mamelă” + ferre – „a purta”) sunt un grup de animale vertebrate care constituie clasa Mammalia și se caracterizează prin prezența: glandelor mamare, care la femele produc lapte pentru hrănirea puilor; a neocortexului (o regiune a creierului); blănii sau părului și a oscioarelor urechii medii.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Mamifer
Marcaj turistic
Marcaje montane în Masivul Postăvarul, intersecție de trasee. Marcajul turistic reprezintă un ansamblu de semne făcute pe copaci stânci etc.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Marcaj turistic
Margaretă
Margaretele (Leucanthemum vulgare) sunt flori de câmp, care pot fi întâlnite frecvent pe pășuni și pajiști.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Margaretă
Marnă
Marnă în deşertul Negev, Israel Marna este o rocă sedimentară compusă din carbonat de calciu și argilă, în proporții variabile, de obicei de culoare cenușie, întrebuințată la fabricarea cimentului.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Marnă
Masivul Piatra Mare
Abruptul estic al masivului Piatra Mare Masivul Piatra Mare face parte din munții Bârsei, localizați în sudul depresiunii Brașovului, în cadrul Carpaților de Curbură.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Masivul Piatra Mare
Masivul Postăvarul
Munții Postăvarul sunt o grupă muntoasă a Carpaților de curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Masivul Postăvarul
Măceș
Măceșul (Rosa canina) este o specie de plantă nativă în Europa, nord-vestul Africii și în vestul Asiei.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Măceș
Mănăstirea Predeal
Mănăstirea Predeal este o mănăstire, de maici ortodoxă din România situată în orașul Predeal ce poartă hramul Sfântul Mare Ierarh Nicolae ce se prăznuiește în fiecare an la data de 6 decembrie.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Mănăstirea Predeal
Merișor (plantă)
Merișorul (Vaccinium vitis-idaea - L.) este o plantă medicinală din familia Ericaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Merișor (plantă)
Mesteacăn
Mesteacănul e numele copacilor din genul Betula, în familia Betulacee, înrudit cu familia fagului/stejarului, Fagaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Mesteacăn
Mezozoic
Era mezozoică este a doua mare eră geologică a Fanerozoicului.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Mezozoic
Mierlă
Mierla (Turdus merula) este o pasăre cântătoare din genul Turdus, familia Turdidae, care este răspândită în Europa, Asia, Africa de Nord, Australia și Noua Zeelandă.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Mierlă
Mistreț
Mistrețul (denumire științifică Sus scrofa) este un mamifer sălbatic omnivor, în general nocturn.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Mistreț
Mocani
Mocanii sunt comunități pastorale autohtone de oieri români similare în multe privințe cu aromânii (în special cu ramura fărșeroților și cea a grămuștenilor, cu care de altfel au coabitat în stâne), situate mai ales în două regiuni distincte din sudul Transilvaniei, dar și în alte arii ale acestei provincii.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Mocani
Molid
Molidul (Picea abies L., H. Karst.) este o specie de arbori coniferi care pot avea înălțimea până la 50 m (arbori din clasa I si II Kraft) și diametrul trunchiului până la 1-1.5 m, cu coroană piramidal-conică, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Molid
Monument istoric
Monument istoric din Cluj Un monument istoric este o operă de sculptură sau de construcție arhitectonică de proporții mari sau de o deosebită valoare, destinată să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalități remarcabile.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Monument istoric
Morchella conica
Morchella conica (Christian Hendrik Persoon, 1818) din încrengătura Ascomycota, din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și de genul Morchella, este o ciupercă comestibilă saprofită foarte delicată.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Morchella conica
Morchella esculenta
Morchella esculenta (Carl von Linné, 1753 ex Christian Hendrik Persoon, 1801), sinonim cu Morchella vulgaris (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Samuel Frederick Gray, 1821), este o specie de ciuperci comestibile, saprofită, foarte delicată, din încrengătura Ascomycota, familia Morchellaceae, genul Morchella.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Morchella esculenta
Mușchi (plantă)
Munții Bucegi Mușchii sau briofitele, sunt plante inferioare din încrengătura Bryophyta, care cuprind aproximativ 12.000 de specii.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Mușchi (plantă)
Mur
Fructele murului, în diverse stadii de coacere Murul (Rubus fruticosus L.), sau rug-de-munte, este un arbust peren din familia Rosaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Mur
Muzeu
Galeria Națională din Londra, unul dintre muzeele faimoase ale lumii. Copii de școală vizitând Muzeul Louvre din Paris, asistând la o lecție pe viu Muzeul este o instituție permanentă, aflată în serviciul societății, deschisă publicului, care se ocupă cu strângerea, păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea, menținerea, conservarea și expunerea de diverse obiecte sau artefacte ce prezintă interes științific, istoric, artistic, tehnologic ș.a.m.d., în scopul studierii, educării, relaxării vizitatorilor, a oamenilor de știință.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Muzeu
Muzeul „Prima școală româneascăˮ din Brașov
Muzeul „Prima școală româneascăˮ din Brașov se află în interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Șcheii Brașovului.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Muzeul „Prima școală româneascăˮ din Brașov
Muzeul Civilizației Urbane Brașov
Piața Sfatului nr. 15, ce găzduiește muzeul Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului este o secție a muzeului de entografie Brașov și a fost deschis oficial pe 8 septembrie 2009.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Muzeul Civilizației Urbane Brașov
Muzeul de Artă din Brașov
Clădirea Muzeului de Artă din Brașov Muzeul de Artă Brașov este adăpostit de o cladire concepută în stil neobaroc, realizată după proiectul lui M. Wagner la 1902 și cuprinde o galerie națională de pictură și sculptură în cele șase săli de la etajul clădirii și o expoziție de artă decorativă.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Muzeul de Artă din Brașov
Natura 2000
Natura 2000 este o rețea ecologică de arii protejate ce are scopul să mențină într-o stare de conservare favorabilă o selecție a celor mai importante tipuri de habitate și specii ale Europei.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Natura 2000
Năpârcă
Năpârca, șopârla apodă, șarpele de sticlă pe banaterra.eu sau viermele orb (Anguis colchica) este o șopârlă lipsită de membre, cu corpul lung de 25-45 cm din familia Anguidae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Năpârcă
Paltin de munte
Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus) este un arbore din familia aceraceelor cu frunze groase, palmate, cu fructele disamare și cu lemnul alb, foarte rezistent, elastic și fin, folosit la fabricarea mobilei și a instrumentelor muzicale.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Paltin de munte
Pasăre
Păsările (din latină passer „vrabie“) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată metabolică, o inimă cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Pasăre
Păducel
Păducelul este un arbust (2 – 6 m) din familia Rosaceae, are florile albe și fructele roșii ce au un miros caracteristic și un gust amărui.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Păducel
Pădure de conifere
Pădure de molid (în nordul Angliei) Pădure de conifere (în Suedia) Pădure de conifere (în Cehia) Pădurile de conifere (numite uneori păduri boreale) sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică (brazi și pini).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Pădure de conifere
Pădure de foioase
Pădurile de foioase sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă și angiospermică.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Pădure de foioase
Păștiță
Poiană dintr-o pădure de foioase din Polonia plină de '''Anemone nemorosa''' înflorite. O macro-fotografie a florii '''păştiţei'''. Păștiță, denumirea binomială, Anemone nemorosa, este unul din numele alternative populare românești ale acestei plante.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Păștiță
Pășune
Căluţul pe păşune. O pajiște este un teren agricol acoperit ca iarbă, care servește ca hrană (nutreț) pentru animalele erbivore.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Pășune
Păstrăv
Păstrăvul (Salmo trutta) este o specie de pește care trăiește în special în apele de munte, ape cu temperatură relativ scăzută și în timpul verii, dar poate fi găsit și în zonele mai joase, submontane și de deal, cu condiția ca apele să fie puternic oxigenate.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Păstrăv
Pește
Morfologia externă a unui pește osos. 1.Opercul 2,5. Linia laterală 3.4. Înotătoare dorsale 6.Înotătoare codală 7. Înotătoare anală 8. Solzi 9. Înotătoare abdominală 10. Înotătoare pectorale Peștele este un animal vertebrat, craniat, ce trăiește în mediu acvatic.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Pește
Peșteră
Intrarea peșterii Milodon, Chile. Peșteră Acsibi, Argentina. Prin peșteră se înțelege orice cavitate subterană naturală cu ieșire la suprafață aflată în scoarța Pământului.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Peșteră
Pin (arbore)
:Pentru alte utilizări ale numelui Pin, vedeți: Pin (dezambiguizare). Pinul (Pinus), este un gen de plante din familia Pinaceae, orginar din emisfera nordică și cuprinde peste 80 specii de arbori (mai rar arbuști) rășinoși, având scoarța roșie.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Pin (arbore)
Pitulice
Pitulicele (genul Phylloscopus, familia Phylloscopidae) sunt păsări insectivore de talie mică, cu ciocul scurt și subțire, picioare subțiri, coadă scurtă cu capătul dreptunghiular, trăiesc în păduri și sunt verzui sau verzui-cenușii dorsal și albicioase ventral.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Pitulice
Pleurotus ostreatus
Pleurotus ostreatus (Nikolaus Joseph von Jacquin, 1774 ex Paul Kummer (1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Pleurotaceae și de genul Pleurotus, este o ciupercă comestibilă, care crește sălbatică sau poate fi și cultivată. Ea este denumită în popor păstrăv de fag, burete negru, păstrag, găinușa-pădurii sau păstrăvul cerului.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Pleurotus ostreatus
Ploiești
Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova, Muntenia, România.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Ploiești
Poarta Ecaterinei din Brașov
Poarta Ecaterinei (în, în) a fost una dintre porțile fortificațiilor cetății Brașovului, situată la mijlocul laturii de sud-vest, între Bastionul Țesătorilor și Bastionul Fierarilor.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Poarta Ecaterinei din Brașov
Poarta Șchei din Brașov
Poarta Șchei (în, în), singura poartă care a supraviețuit integral din vechea cetate, a fost una dintre porțile fortificațiilor cetății Brașovului.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Poarta Șchei din Brașov
Porumbel gulerat
Columba palumbus este o pasăre din familia Columbidae (porumbei).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Porumbel gulerat
Precipitație (meteorologie)
Precipitațiile atmosferice reprezintă orice formă de apă care cade din atmosferă pe pământ.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Precipitație (meteorologie)
Predeal
Predeal este un oraș în județul Brașov, la limita între regiunile istorice Muntenia și Transilvania, România, format din localitățile componente Pârâul Rece, Predeal (reședința), Timișu de Jos și Timișu de Sus.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Predeal
Presură galbenă
Presura galbenă (Emberiza citrinella) este o pasăre parțial migratoare din familia emberizidelor (''Emberizidae''), ordinul paseriformelor (''Passeriformes'') care cuibărește în Europa și Rusia.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Presură galbenă
Principatele Române
Sintagma Principatele Române descrie.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Principatele Române
Pupăză
Pupăza (Upupa epops), cucul armenesc sau (regionalisme) pasăre de balegă este o pasăre insectivoră, migratoare, din familia upupide (''Upupidae''), ordinul coraciiforme (''Coraciiformes''), de circa 28 cm lungime, cu penajul pestriț de culoare cafeniu, cu aripile și coada negricioase, cu dungi transversale albe, cu ciocul cafeniu deschis, lung, ascuțit la vârf și curbat în jos, picioare cenușii, aripi rotunjite și cu un moț de pene mari, roșii-ruginii, așezate ca o creastă în vârful capului, pe care îl poate desface și strânge după dorință.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Pupăză
Ramaria botrytis (burete)
Ramaria botrytis (Christian Hendrik Persoon ex Adalbert Ricken, 1918), sin. Clavaria botrytis Christian Hendrik Persoon, 1797), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor între altele brânca ursului, bureți boierești, bureți crețoși, bureți cu tufa, pieptul găinii sau rămurea, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Ramaria botrytis (burete)
Râs eurasiatic
Râsul eurasiatic sau euroasiatic (Lynx lynx) este o felidă de mărime medie răspândită la scară largă prin Europa de Nord, Centrală și de Est până în Asia Centrală și Siberia, Platoul Tibet și Munții Himalaya.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râs eurasiatic
Râul Chiva
Râul Chiva este un curs de apă, afluent al râului Șipoaia.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Chiva
Râul Daschia
Râul Daschia este un curs de apă, afluent al râului Șipoaia.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Daschia
Râul Șipoaia
Râul Șipoaia este un curs de apă, afluent al râului Timiș.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Șipoaia
Râul Gârcin
Râul Gârcin este un curs de apă, afluent al Râului Tărlung.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Gârcin
Râul Gârcinul Mic
Râul Gârcinul Mic este unul din cele două brațe care formează Râul Gârcin.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Gârcinul Mic
Râul Horvatca
Râul Horvatca este un curs de apă, afluent al râului Timiș.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Horvatca
Râul Mușatul
Râul Mușatul este un curs de apă, afluent al râului Gârcin.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Mușatul
Râul Pojaru, Chiva
Râul Pojaru este un curs de apă, afluent al râului Chiva.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Pojaru, Chiva
Râul Timiș, Olt
Râul Timiș sau Râul Timișul Sec este un râu din Transilvania care se varsă în râul Ghimbășel în apropiere de Sânpetru.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Timiș, Olt
Râul Timișul Sec de Jos
Râul Timișul Sec de Jos este un curs de apă, afluent al râului Timiș.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Timișul Sec de Jos
Râul Timișul Sec de Sus
Râul Timișul Sec de Sus este un curs de apă, afluent al râului Timiș.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Timișul Sec de Sus
Râul Valea Băii
Râul Valea Băii este un curs de apă, afluent al Râul Valea Pietrei Mari.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Valea Băii
Râul Valea Carierei, Timiș
Râul Valea Carierei este un curs de apă, afluent al râului Timiș.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Valea Carierei, Timiș
Râul Valea Morii, Timiș
Râul Valea Morii este un curs de apă, afluent al râului Timiș.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Valea Morii, Timiș
Râul Valea Pietrei Mari
Râul Valea Pietrei Mari este un curs de apă, afluent al râului Timiș.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Valea Pietrei Mari
Râul Valea Pietrei Mici
Râul Valea Pietrei Mici este un curs de apă, afluent al râului Timișul Sec de Jos.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Râul Valea Pietrei Mici
Regnul Fungi
Regnul Fungi (ciupercile) formează al treilea mare regn al organismelor eucariote alături de Regnul Animalia și Regnul Plantae cu peste 100.000 de specii cunoscute.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Regnul Fungi
Relief
Relieful este considerat o abatere a suprafeței litosferei față de un plan de referință general sau local.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Relief
Reptilă
Reptilele sunt un grup de vertebrate tetrapode ectoterme cu piele solzoasă.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Reptilă
Rezervație naturală
Rezervație naturală Rezervația naturală este o arie în care întregul cadru natural sau anumite exemplare floristice, faunistice sau geologice sunt ocrotite de lege.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Rezervație naturală
Rocă sedimentară
Straturi alpine de Muschelkalks (calcar din vieţuitoare marine) în Partnachklamm lângă Garmisch-Partenkirchen Gresie în Killesbergpark, Stuttgart Rocile sedimentare sunt roci care frecvent se formează prin procesele de eroziune, transport și depunerea aluviunilor aduse de apele curgătoare.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Rocă sedimentară
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și România
Rupea
Rupea, mai demult Cohalm, Holuma, (în dialectul săsesc Räppes, în, în) este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România, format din localitățile componente Fișer și Rupea (reședința).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Rupea
Russula virescens
Russula virescens din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Russula, denumită în popor oiță, vinețică pestriță sau hubuliță verde, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Russula virescens
Sânger
Sângerul (Cornus sanguinea) este un arbust nativ din cea mai mare parte a Europei și Asiei de Vest, acesta apare și în nordul și sudul Angliei, Scandinavia de sud și la est de Marea Caspică.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Sânger
Săcele
Săcele (în, între 1950 și 2001 Szecseleváros, în) este un municipiu în județul Brașov, Transilvania, România.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Săcele
Scatiu
Scatiul (Spinus spinus, sin. Carduelis spinus) este o pasăre de talie mică (12 cm) din familia sticleților (Fringillidae).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Scatiu
Sciurus
Sciurus este un gen de rozătoare arboricole din familia Sciuridae, care cuprinde veverițele.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Sciurus
Secolul al XIII-lea
În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu, și după cuceririle sale în Asia, Imperiul Mongol se întindea din Asia de Est în Europa de Est.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Secolul al XIII-lea
Secolul al XV-lea
Este un secol între Epoca modernă și Renaștere.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Secolul al XV-lea
Secolul al XVIII-lea
Secolul al XVIII-lea începe pe 1 ianuarie 1701 și se termină pe 31 decembrie 1800.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Secolul al XVIII-lea
Sfrâncioc roșiatic
Sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio) este o pasăre din genul Lanius, familia Laniidae, de talie mică, cu o lungime a corpului de 16–18 cm.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Sfrâncioc roșiatic
Sighișoara
Sighișoara (în dialectul săsesc Schäsbrich, Šesburχ, în, în, în) este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Sighișoara (reședința), Șoromiclea, Venchi și Viilor, și din satul Hetiur.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Sighișoara
Sinaia
Sinaia este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Sinaia
Sit Natura 2000
Un sit Natura 2000 (numit și sit de importanță comunitară) este o arie protejată ce face parte din rețeaua ecologică europeană Natura 2000, cu rol principal de protecție și conservare a speciilor și habitatelor de pe teritoriul Uniunii Europene.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Sit Natura 2000
Smârdar
Rhododendron kotschyi în Carpații României Arbuști pitici de smârdar în floare pe culmile munților Iezer-Păpușa în Carpații Meridionali vârful Ineu Smârdarul sau Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi Simonkai syn. Rh. myrtifolium) este o plantă originară din Balcani.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Smârdar
Soc
Socul (Sambucus L.) este un gen de plante din grupa arbuștilor, cu 20-30 de specii.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Soc
Sol (strat al Pământului)
Tipuri de sol Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluție sub influența factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se dezvoltă viața vegetală.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Sol (strat al Pământului)
Specie (biologie)
În biologie, specia (din lat. species) este categoria sistematică fundamentală, inferioară genului și superioară subspeciei.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Specie (biologie)
Sport extrem
Un sport extrem (de asemenea, numit sport liber, sport de acțiune și sport de aventură) este un termen popular pentru anumite activități percepute ca având un nivel ridicat de periculozitate.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Sport extrem
Stăncuță
Stăncuța (Corvus monedula, sin. Coloeus monedula) este o pasăre migratoare, din genul Corvus, famila Corvidae, unele populații cuibăresc în ținuturi sălbatice, și altele antropofile, ce cuibăresc în localități.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Stăncuță
Stejar
Stejarul (Quercus robur L., Sin.: Quercus pedunculata Hoffm.), de asemenea numit și stejar pedunculat, este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Stejar
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare)
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip botanic) situată în România, pe teritoriul administrativ al județului Brașov.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare)
Sticlete
Sticletele (Carduelis carduelis), din familia Fringillidae, este o pasăre cu penele viu colorate cu: roșu, negru, alb și galben, fiind una dintre cele mai cunoscute păsări de talie mică, din România.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Sticlete
Strigă
Striga (Tyto alba) face parte din ordinul Strigiformes (al bufnițelor), familia Tytonidae, și este considerată ca una dintre cele mai frumoase păsări nocturne de pradă din România.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Strigă
Tâmpa
Tâmpa (în, în, alternativ Kapellenberg) este un munte care aparține de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaților Orientali (mai precis în Carpații de Curbură) și înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brașov.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Tâmpa
Tătăneasă
Este plantă medicinalăEste plantă toxică dacă este consumată direct de către omTătăneasa sau iarba lui Tatin (Symphytum officinale) este o plantă medicinală din familia Boraginaceae.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Tătăneasă
Tei
Teiul, sau Tilia, este un gen care cuprinde aproximativ 30 de specii de arbori, nativ zonelor temperate ale emisferei nordice, în Asia (unde majoritatea diversității speciilor este găsită), Europa și Estul Americii de Nord.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Tei
Teritoriu
Termenul de Teritoriu (din latină, territorium, eventual din franceză, territoire), zonă sau areal se poate referi la.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Teritoriu
Timișu de Jos, Brașov
Timișu de Jos (în, în) este o localitate componentă a orașului Predeal din județul Brașov, Transilvania, România.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Timișu de Jos, Brașov
Timișu de Sus, Brașov
Timișu de Sus, mai demult Vama Timiș, (în, în), este o localitate componentă a orașului Predeal din județul Brașov, Transilvania, România.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Timișu de Sus, Brașov
Tisa (arbore)
Creangă de tisa cu fructe Tisa (Taxus baccata) este un arbore puțin înalt (cca. 15-20 m), putând ajunge la un diametru de până la 3 m, în mod obișnuit generat prin concreșterea mai multor tulpini; deseori însă rămâne în stare de arbust.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Tisa (arbore)
Traista-ciobanului
Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris) este o plantă nativă din Europa, dar care s-a extins în multe părți din lume.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Traista-ciobanului
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Transilvania
Travertin
Placă decorativă de travertin Terase de travertin la Pamukkale în Turcia Travertin (în) este o rocă sedimentară poroasă de calcar (alcătuită din calcit, calcit slab magnezian și aragonit), care are o culoare gălbuie până la brună.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Travertin
Turnul Cuțitarilor și Turnul Cizmarilor din Brașov
Ruinele Turnului Cizmarilor, cu o porţiune de zid Lângă cetatea Brașovului, la poalele Tâmpei, s-au construit în secolul XV două turnuri de veghe, unite de cetate printr-un rând de ziduri, care se prelungeau, de asemena, de la turnuri către culmea muntelui.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Turnul Cuțitarilor și Turnul Cizmarilor din Brașov
Ulm (botanică)
Ulmul (în) este un gen de arbori sau arbuști din familia Ulmaceae, cu scoarța netedă, cu coroana stufoasă, cu frunze alterne, asimetrice și dințate, albicioase, și cu peri moi pe partea inferioară, cu fructul o monosamară aripată, cu lemnul tare, folosit în rotărie.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Ulm (botanică)
Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii
Uniunea internațională pentru conservarea naturii (denumire oficială în sau, acronim frecvent, IUCN) este o organizație internațională fondată în octombrie 1948 dedicată conservării resurselor naturale.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii
Urs
Urșii sunt mamifere omnivore din familia Ursidae aparținând subordinului Caniformia.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Urs
Vara (dezambiguizare)
Cuvântul Vara, Vară se poate referi la.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Vara (dezambiguizare)
Vânt
Schema formării vânturilor în funcție de cordoanele de presiuni atmosferice diferite În meteorologie, prin vânt se înțelege un fenomen fizic ce se manifestă ca o circulație dirijată de aer în atmosfera terestră.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Vânt
Vârf de munte
'''Vârful Alpamayo''', Peru '''Vârful Muztagh''', munţii Karakoram, Pakistan. Urcarea sa este deosebit de dificilă Prin vârf de munte, sau vârf montan sau, uneori, vârf muntos, sau sinonimul pisc, se înțelege punctul cel mai înalt, din punct de vedere topografic, al unui munte sau al unui lanț montan.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Vârf de munte
Vârful Piatra Mare, Munții Piatra Mare
Vârful Piatra Mare este piscul cel mai înalt din masivul omonim, Masivul Piatra Mare.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Vârful Piatra Mare, Munții Piatra Mare
Vulpe
Vulpea este un mamifer omnivor, de dimensiune mică spre medie, încadrat sistematic în familia Canidae, alături de lup, câine, șacal, enot ș.a. Deși de obicei vulpea e considerată - automat - a fi roșcată, de fapt coloritul ei prezintă o mare varietate (de la roșcat aprins până la alb și cenușiu).
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Vulpe
Zăpadă
Semn convențional meteorologic pentru '''ninsoare''' Fulgi de zăpadă Zăpada (numită și omăt sau nea) este o formă solidă de precipitație, care nu este nimic altceva decât apă înghețată, aflată în stare cristalină constând dintr-o multitudine de fulgi de zăpadă.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Zăpadă
Zmeur
Zmeurul (Rubus idaeus) este un arbust tufos, peren, cu lăstari târâtori, cu tulpini drepte, arcuite spre vârf, cu ghimpi drepți, de forma unor ace, adeseori plasați numai pe partea inferioară.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și Zmeur
1377
----1377 (MCCCLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și 1377
1477
1477 (MCDLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de vineri.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și 1477
1543
1543 (MDXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de miercuri.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și 1543
1559
1559 (MDLIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de marți.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și 1559
1744
1744 (MDCCXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și 1744
1760
1760 (MDCCLX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și 1760
1827
1827 (MDCCCXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și 1827
1828
1828 (MDCCCXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și 1828
1850
1850 (MDCCCL) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și 1850
1877
1877 (MDCCCLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și 1877
2007
2007 (MMVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Piatra Mare (sit SCI) și 2007
, Căprioară, Ceangăi, Celsius, Cerb, Chei, Cheia, Prahova, Ciocârlan (pasăre), Ciocârlie de câmp, Ciuf de pădure, Clean, Climat temperat-continental, Climă, Coacăză, Coada șoricelului, Cocoș de munte, Codobatură albă, Corb, Corn (arbust), Crucea voinicului, Cuc, Deșteaptă-te, române!, Defileu, Depresiunea Brașovului, DN1, DN1A, Ecoregiune, Ecosistem terestru, Endemism, Erete vânăt, Șcheii Brașovului, Șorecar încălțat, Șorecar comun, Factor antropic, Fag, Faună, Floarea-reginei, Floră, Frasin, Galium odoratum, Garofiță albă de stânci, Garofiță de munte, Gazeta de Transilvania, Gălbinel de munte, Geologie, Geomorfologie, Gorun, Grangur, Gresie, Habitat, Hidrografie, Iacob Mureșianu, Iarba osului, Iarnă, Ienupăr, Iepure de câmp, Ieruncă, Jder, Jneapăn, Județul Brașov, Jugastru, Lactarius deliciosus, Lactifluus piperatus, Larice, Larix decidua, Lăcaș de cult, Limba română, Lista roșie a IUCN, Lista siturilor Natura 2000 din România, Macrolepiota procera, Mamifer, Marcaj turistic, Margaretă, Marnă, Masivul Piatra Mare, Masivul Postăvarul, Măceș, Mănăstirea Predeal, Merișor (plantă), Mesteacăn, Mezozoic, Mierlă, Mistreț, Mocani, Molid, Monument istoric, Morchella conica, Morchella esculenta, Mușchi (plantă), Mur, Muzeu, Muzeul „Prima școală româneascăˮ din Brașov, Muzeul Civilizației Urbane Brașov, Muzeul de Artă din Brașov, Natura 2000, Năpârcă, Paltin de munte, Pasăre, Păducel, Pădure de conifere, Pădure de foioase, Păștiță, Pășune, Păstrăv, Pește, Peșteră, Pin (arbore), Pitulice, Pleurotus ostreatus, Ploiești, Poarta Ecaterinei din Brașov, Poarta Șchei din Brașov, Porumbel gulerat, Precipitație (meteorologie), Predeal, Presură galbenă, Principatele Române, Pupăză, Ramaria botrytis (burete), Râs eurasiatic, Râul Chiva, Râul Daschia, Râul Șipoaia, Râul Gârcin, Râul Gârcinul Mic, Râul Horvatca, Râul Mușatul, Râul Pojaru, Chiva, Râul Timiș, Olt, Râul Timișul Sec de Jos, Râul Timișul Sec de Sus, Râul Valea Băii, Râul Valea Carierei, Timiș, Râul Valea Morii, Timiș, Râul Valea Pietrei Mari, Râul Valea Pietrei Mici, Regnul Fungi, Relief, Reptilă, Rezervație naturală, Rocă sedimentară, România, Rupea, Russula virescens, Sânger, Săcele, Scatiu, Sciurus, Secolul al XIII-lea, Secolul al XV-lea, Secolul al XVIII-lea, Sfrâncioc roșiatic, Sighișoara, Sinaia, Sit Natura 2000, Smârdar, Soc, Sol (strat al Pământului), Specie (biologie), Sport extrem, Stăncuță, Stejar, Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare), Sticlete, Strigă, Tâmpa, Tătăneasă, Tei, Teritoriu, Timișu de Jos, Brașov, Timișu de Sus, Brașov, Tisa (arbore), Traista-ciobanului, Transilvania, Travertin, Turnul Cuțitarilor și Turnul Cizmarilor din Brașov, Ulm (botanică), Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, Urs, Vara (dezambiguizare), Vânt, Vârf de munte, Vârful Piatra Mare, Munții Piatra Mare, Vulpe, Zăpadă, Zmeur, 1377, 1477, 1543, 1559, 1744, 1760, 1827, 1828, 1850, 1877, 2007.