Prima Republică Franceză

Prima republică franceză, oficial Republica franceză a fost proclamată la data de 21 septembrie 1792 în timpul Revoluției franceze.

Deschide în Google Maps

Cuprins

39 relaţii: Austria, Bretagne, Calendarul republican francez, Carol al II-lea, Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel, Căderea Bastiliei, Convenția Națională din Franța, Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, Descreștinare (Revoluția Franceză), Dinastia Capețienilor, Directoratul, Garda Elvețiană Pontificală, Georges Jacques Danton, Ghilotină, Girondini, Insurecția de la 10 august 1792, La Marseillaise, Limba franceză, Listă de monarhi francezi, Ludovic al XVI-lea al Franței, Maria Antoaneta, regină a Franței, Masacrele din Septembrie, Maximilien de Robespierre, Napoleon I, Palatul Tuileries, Primul Imperiu Francez, Prusia, Republica franceză (dezambiguizare), Revoluția Franceză, Teroarea Iacobină, Vendée, 1792, 1793, 1794, 1795, 1799, 1804, 21 septembrie, 28 iulie, 5 septembrie.
Anii 1790 în Franța
Guvernul Franței
Revoluția franceză
Secolul al XIX-lea în Franța

Austria

Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.

Vedea Prima Republică Franceză și Austria

Bretagne

* Bretania.

Vedea Prima Republică Franceză și Bretagne

Calendarul republican francez

Exemplar al calendarului republican francez Calendarul republican francez a fost adoptat de Convenția Națională din Franța și s-a aflat în vigoare din 22 septembrie 1792 până la 31 decembrie 1805.

Vedea Prima Republică Franceză și Calendarul republican francez

Carol al II-lea, Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel

Carol Wilhelm Ferdinand (în) (n. 9 octombrie 1735 – d. 10 noiembrie 1806), Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel, a fost un prinț suveran al Sfântului Imperiu Romano-German și un soldat profesionist care a servit ca feldmareșal al Reagatului Prusiei.

Vedea Prima Republică Franceză și Carol al II-lea, Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel

Căderea Bastiliei

Căderea Bastiliei Căderea Bastiliei, un eveniment major al Revoluției Franceze, s-a produs la Paris într-o zi de marți 14 iulie în anul 1789.

Vedea Prima Republică Franceză și Căderea Bastiliei

Convenția Națională din Franța

În Sala Manejului de la Tuileries s-a întrunit Convenția Națională până la 9 mai 1793. După aceea, sediul ei a devenit fosta sală a mașinilor din palatul Tuileries, un spațiu vast aflat la parter, folosită pentru diverse spectacole. În această ultimă sală, tribunele aveau 800 900 de locuri, în unele cazuri putând încăpea de două ori mai mulți oameni.

Vedea Prima Republică Franceză și Convenția Națională din Franța

Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului

Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului. Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului (în) este carta fundamentală prin care la data de 26 august 1789 au fost puse, în Franța, bazele democrației moderne.

Vedea Prima Republică Franceză și Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului

Descreștinare (Revoluția Franceză)

''Fête de la Raison'' în Catedrala Notre-Dame din Paris, ocupată de revoluționari, 1793 Liturghie celebrată clandestin. Louis Duveau: ''Liturghie pe mare'', 1864. Drownings at Nantes (''Noyades de Nantes'') Descreștinarea (în) este termenul folosit în istoriografia Revoluției Franceze pentru măsurile represive și violente luate între octombrie 1793 și iunie 1794.

Vedea Prima Republică Franceză și Descreștinare (Revoluția Franceză)

Dinastia Capețienilor

'''Hugo Capet''' Filip August, rege Capețian Dinastia Capețienilor (în) a început să domnească în Franța odată cu încoronarea lui Hugo Capet în 987.

Vedea Prima Republică Franceză și Dinastia Capețienilor

Directoratul

Directoratul este regimul politic din Prima Republică Franceză, însărcinat cu puterea executivă, între 26 octombrie 1795 (4 brumar, an IV) și 9 noiembrie 1799 (18 brumar, an VIII).

Vedea Prima Republică Franceză și Directoratul

Garda Elvețiană Pontificală

Garda Elveţiană PontificalăSoldatul din stânga este înarmat cu o halebardă, iar cel din dreapta, cu o spadă Garda Elveţiană Pontificală (detaliu) Garda Elvețienă Pontificală este un corp militar aflat în serviciul papei din 1506.

Vedea Prima Republică Franceză și Garda Elvețiană Pontificală

Georges Jacques Danton

Georges Jacques Danton (n. 26 octombrie 1759, Arcis-sur-Aube, Departamentul Aube - d. 5 aprilie 1794, Paris), avocat și om politic, a fost unul din conducătorii Revoluției franceze și conducătorul primului Comité de salut public (până în 10 iulie 1793).

Vedea Prima Republică Franceză și Georges Jacques Danton

Ghilotină

Prezentarea folosirii ghilotinei Guillotin''' a propus utilizarea ghilotinei în timpul Revoluției Franceze Ghilotina Cantonului Lucerna a fost utilizată pentru toate executările civile între 1879 și 1940 Ghilotina (conform originalului din franceză, Guillotine) este un mecanism gravitațional prevăzut cu un cuțit masiv, mobil, de formă trapezoidală, care alunecă ghidat, construit în scopul decapitării rapide a condamnatului la moarte.

Vedea Prima Republică Franceză și Ghilotină

Girondini

Girondinii la prison de la Force după arestarea lor. Gravură din 1845 La Gironde este numele dat unei grupări politice din timpul Revoluției Franceze care era majoritară în Adunarea Legislativă (1 octombrie 1791–20 septembrie 1792, față de montagniarzi) și în Convenția Națională (21 septembrie 1792–26 octombrie 1795), numele provenind de la faptul că era compusă din mai mulți deputați din regiunea orașului Bordeaux.

Vedea Prima Republică Franceză și Girondini

Insurecția de la 10 august 1792

Ziua de 10 august 1792, zi decisivă pentru Revoluția Franceză, a fost, după cea de 14 iulie 1789, cea mai importantă din perioada revoluționară. Mare parte din istorici consideră această insurecție a fi a doua revoluție. Pregătirea acestei zile, plină de consecințe pentru viitorul Franței și al revoluției, a fost organizată și pusă în aplicare de către Comuna insurecțională din Paris și de către secțiunile revoluționare pariziene; după mai multe asalturi, poporul a cucerit palatul Tuileries, centrul puterii executive.

Vedea Prima Republică Franceză și Insurecția de la 10 august 1792

La Marseillaise

''La Marseillaise'' (1907) La Marseillaise este imnul național al Republicii Franceze.

Vedea Prima Republică Franceză și La Marseillaise

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Vedea Prima Republică Franceză și Limba franceză

Listă de monarhi francezi

Lista monarhilor Franței reunește 73 de regi și 3 împărați care au domnit în Franța, prin diferite structuri politice, teritoriale și dinastii care s-au succedat (dinastia Merovingiană, Carolingiană, Capețiană, Valois, Bourbon, Orléans, Bonaparte).

Vedea Prima Republică Franceză și Listă de monarhi francezi

Ludovic al XVI-lea al Franței

Ludovic al XVI-lea (Louis-Auguste; pronunția franceză:; n. 23 august 1754, Versailles - d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) a fost ultimul rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793.

Vedea Prima Republică Franceză și Ludovic al XVI-lea al Franței

Maria Antoaneta, regină a Franței

Maria Antoaneta (în, pronunție în IPA,; n. 2 noiembrie 1755 - d. 16 octombrie 1793) a fost fiica împărătesei Maria Terezia a Austriei și sora împăratului Iosif al II-lea.

Vedea Prima Republică Franceză și Maria Antoaneta, regină a Franței

Masacrele din Septembrie

Masacrele din Septembrie Masacrele din Septembrie (în) au avut loc între 2 septembrie și 6 septembrie 1792 în contextul Revoluției Franceze.

Vedea Prima Republică Franceză și Masacrele din Septembrie

Maximilien de Robespierre

Maximilien François Marie Isidore de Robespierre (n. 6 mai 1758 – d. 28 iulie 1794); (După Calendarul Republican data decesului este 10 thermidor an II).

Vedea Prima Republică Franceză și Maximilien de Robespierre

Napoleon I

Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea.

Vedea Prima Republică Franceză și Napoleon I

Palatul Tuileries

Palatul Tuileries Palatul Tuileries (în) a fost un palat din Paris.

Vedea Prima Republică Franceză și Palatul Tuileries

Primul Imperiu Francez

Primul Imperiu Francez, cunoscut și cu denumirile mai obișnuite de Imperiul Francez ori Imperiul Napoleonian, acoperă perioada în care Franța a dominat cea mai mare parte a Europei continentale, sub conducerea lui Napoleon I. Din punct de vedere constituțional, Primul Imperiu Francez se referă atât la perioada dintre 1804 și 1814/1815, de la sfârșitul Consulatului Francez până la Restaurația Franceză.

Vedea Prima Republică Franceză și Primul Imperiu Francez

Prusia

Prusia (în, în, în letonă și lituaniană Prūsija, în) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală).

Vedea Prima Republică Franceză și Prusia

Republica franceză (dezambiguizare)

Republicile franceze sau cele cinci republici franceze se referă la una sau la succesiunea de cinci republici, cinci entități statale ale statului francez organizate sub formă republicană.

Vedea Prima Republică Franceză și Republica franceză (dezambiguizare)

Revoluția Franceză

Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.

Vedea Prima Republică Franceză și Revoluția Franceză

Teroarea Iacobină

Teroarea iacobină (5 septembrie 1793 – 28 iulie 1794), cunoscută de asemenea doar ca Teroarea (conform originalului), este perioada revoluței franceze care a culminat cu dictatura lui Robespierre, care își eliminase foștii camarazi de luptă, și cu instituirea Comitetului Salvării Publice.

Vedea Prima Republică Franceză și Teroarea Iacobină

Vendée

Vendée este un departament în vestul Franței, situat în Pays de la Loire.

Vedea Prima Republică Franceză și Vendée

1792

1792 (MDCCXCII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Prima Republică Franceză și 1792

1793

1793 (MDCCXCIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Prima Republică Franceză și 1793

1794

1794 (MDCCXCIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Prima Republică Franceză și 1794

1795

1795 (MDCCXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Prima Republică Franceză și 1795

1799

1799 (MDCCXCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Prima Republică Franceză și 1799

1804

1804 (MDCCCIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Prima Republică Franceză și 1804

21 septembrie

---- 21 septembrie este a 264-a zi a calendarului gregorian și a 265-a zi în anii bisecți.

Vedea Prima Republică Franceză și 21 septembrie

28 iulie

---- 28 iulie este a 209-a zi a calendarului gregorian și a 210-a zi în anii bisecți.

Vedea Prima Republică Franceză și 28 iulie

5 septembrie

---- 5 septembrie este a 248-a zi a calendarului gregorian și a 249-a zi în anii bisecți.

Vedea Prima Republică Franceză și 5 septembrie

Vezi și

Anii 1790 în Franța

Guvernul Franței

Revoluția franceză

Secolul al XIX-lea în Franța

Cunoscut ca French First Republic.

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Informațiile se bazează pe articolele de Wikipedia și alte proiecte Wikimedia, și sunt disponibile sub licența Creative Commons Atribuire-Distribuire în Condiții Identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate

Limbi