acces mai rapid decât browser-ul!
39 relaţii: Austria, Bretagne, Calendarul republican francez, Carol al II-lea, Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel, Căderea Bastiliei, Convenția Națională din Franța, Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, Descreștinare (Revoluția Franceză), Dinastia Capețienilor, Directoratul, Garda Elvețiană Pontificală, Georges Jacques Danton, Ghilotină, Girondini, Insurecția de la 10 august 1792, La Marseillaise, Limba franceză, Listă de monarhi francezi, Ludovic al XVI-lea al Franței, Maria Antoaneta, regină a Franței, Masacrele din Septembrie, Maximilien de Robespierre, Napoleon I, Palatul Tuileries, Primul Imperiu Francez, Prusia, Republica franceză (dezambiguizare), Revoluția Franceză, Teroarea Iacobină, Vendée, 1792, 1793, 1794, 1795, 1799, 1804, 21 septembrie, 28 iulie, 5 septembrie.
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Austria · Vezi mai mult »
Bretagne
* Bretania.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Bretagne · Vezi mai mult »
Calendarul republican francez
Exemplar al calendarului republican francez Calendarul republican francez a fost adoptat de Convenția Națională din Franța și s-a aflat în vigoare din 22 septembrie 1792 până la 31 decembrie 1805.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Calendarul republican francez · Vezi mai mult »
Carol al II-lea, Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel
Carol Wilhelm Ferdinand (în) (n. 9 octombrie 1735 – d. 10 noiembrie 1806), Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel, a fost un prinț suveran al Sfântului Imperiu Romano-German și un soldat profesionist care a servit ca feldmareșal al Reagatului Prusiei.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Carol al II-lea, Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel · Vezi mai mult »
Căderea Bastiliei
Căderea Bastiliei Căderea Bastiliei, un eveniment major al Revoluției Franceze, s-a produs la Paris într-o zi de marți 14 iulie în anul 1789.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Căderea Bastiliei · Vezi mai mult »
Convenția Națională din Franța
În Sala Manejului de la Tuileries s-a întrunit Convenția Națională până la 9 mai 1793. După aceea, sediul ei a devenit fosta sală a mașinilor din palatul Tuileries, un spațiu vast aflat la parter, folosită pentru diverse spectacole. În această ultimă sală, tribunele aveau 800 900 de locuri, în unele cazuri putând încăpea de două ori mai mulți oameni. Convenția Națională este numele dat adunării constituante care a guvernat Franța de la 21 septembrie 1792 până la 26 octombrie 1795 în timpul Revoluției Franceze.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Convenția Națională din Franța · Vezi mai mult »
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului. Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului (în) este carta fundamentală prin care la data de 26 august 1789 au fost puse, în Franța, bazele democrației moderne.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului · Vezi mai mult »
Descreștinare (Revoluția Franceză)
''Fête de la Raison'' în Catedrala Notre-Dame din Paris, ocupată de revoluționari, 1793 Liturghie celebrată clandestin. Louis Duveau: ''Liturghie pe mare'', 1864. Drownings at Nantes (''Noyades de Nantes'') Descreștinarea (în) este termenul folosit în istoriografia Revoluției Franceze pentru măsurile represive și violente luate între octombrie 1793 și iunie 1794.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Descreștinare (Revoluția Franceză) · Vezi mai mult »
Dinastia Capețienilor
'''Hugo Capet''' Filip August, rege Capețian Dinastia Capețienilor (în) a început să domnească în Franța odată cu încoronarea lui Hugo Capet în 987.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Dinastia Capețienilor · Vezi mai mult »
Directoratul
Directoratul este regimul politic din Prima Republică Franceză, însărcinat cu puterea executivă, între 26 octombrie 1795 (4 brumar, an IV) și 9 noiembrie 1799 (18 brumar, an VIII).
Nou!!: Prima Republică Franceză și Directoratul · Vezi mai mult »
Garda Elvețiană Pontificală
Garda Elveţiană PontificalăSoldatul din stânga este înarmat cu o halebardă, iar cel din dreapta, cu o spadă Garda Elveţiană Pontificală (detaliu) Garda Elvețienă Pontificală este un corp militar aflat în serviciul papei din 1506.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Garda Elvețiană Pontificală · Vezi mai mult »
Georges Jacques Danton
Georges Jacques Danton (n. 26 octombrie 1759, Arcis-sur-Aube, Departamentul Aube - d. 5 aprilie 1794, Paris), avocat și om politic, a fost unul din conducătorii Revoluției franceze și conducătorul primului Comité de salut public (până în 10 iulie 1793).
Nou!!: Prima Republică Franceză și Georges Jacques Danton · Vezi mai mult »
Ghilotină
Prezentarea folosirii ghilotinei Guillotin''' a propus utilizarea ghilotinei în timpul Revoluției Franceze Ghilotina Cantonului Lucerna a fost utilizată pentru toate executările civile între 1879 și 1940 Ghilotina (conform originalului din franceză, Guillotine) este un mecanism gravitațional prevăzut cu un cuțit masiv, mobil, de formă trapezoidală, care alunecă ghidat, construit în scopul decapitării rapide a condamnatului la moarte.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Ghilotină · Vezi mai mult »
Girondini
Girondinii la prison de la Force după arestarea lor. Gravură din 1845 La Gironde este numele dat unei grupări politice din timpul Revoluției Franceze care era majoritară în Adunarea Legislativă (1 octombrie 1791–20 septembrie 1792, față de montagniarzi) și în Convenția Națională (21 septembrie 1792–26 octombrie 1795), numele provenind de la faptul că era compusă din mai mulți deputați din regiunea orașului Bordeaux.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Girondini · Vezi mai mult »
Insurecția de la 10 august 1792
Ziua de 10 august 1792, zi decisivă pentru Revoluția Franceză, a fost, după cea de 14 iulie 1789, cea mai importantă din perioada revoluționară. Mare parte din istorici consideră această insurecție a fi a doua revoluție. Pregătirea acestei zile, plină de consecințe pentru viitorul Franței și al revoluției, a fost organizată și pusă în aplicare de către Comuna insurecțională din Paris și de către secțiunile revoluționare pariziene; după mai multe asalturi, poporul a cucerit palatul Tuileries, centrul puterii executive. Dar a fost și prima oară, de la începutul Revoluției, când acțiunile revoluționare au fost îndreptate în egală măsură împotriva Adunării Naționale. Această zi revoluționară a consemnat prăbușirea monarhiei constituționale. Pregătirea sa este prea complexă pentru ca responsabilitatea sa să poată fi atribuită unei singure persoane sau facțiuni. Acesta a fost și începutul primei Terori, al cărei punct culminant au fost Masacrele din Septembrie. Această primă perioadă avea să se încheie cu reuniunea primei sesiuni a Convenției Naționale la 20 septembrie 1792 și cu victoria de la Valmy, obținută în aceeași zi și aflată la Paris a doua zi. Această insurecție și consecințele ei sunt denumite de istoricii Revoluției Franceze prin sintagma „10 august”; alte denumiri sunt „ziua de 10 august”, „căderea palatului Tuileries”, „insurecția din 10 august” sau „masacrul din 10 august”.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Insurecția de la 10 august 1792 · Vezi mai mult »
La Marseillaise
''La Marseillaise'' (1907) La Marseillaise este imnul național al Republicii Franceze.
Nou!!: Prima Republică Franceză și La Marseillaise · Vezi mai mult »
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Limba franceză · Vezi mai mult »
Listă de monarhi francezi
Lista monarhilor Franței reunește 73 de regi și 3 împărați care au domnit în Franța, prin diferite structuri politice, teritoriale și dinastii care s-au succedat (dinastia Merovingiană, Carolingiană, Capețiană, Valois, Bourbon, Orléans, Bonaparte).
Nou!!: Prima Republică Franceză și Listă de monarhi francezi · Vezi mai mult »
Ludovic al XVI-lea al Franței
Ludovic al XVI-lea (Louis-Auguste; pronunția franceză:; n. 23 august 1754, Versailles - d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) a fost ultimul rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Ludovic al XVI-lea al Franței · Vezi mai mult »
Maria Antoaneta, regină a Franței
Maria Antoaneta (în, pronunție în IPA,; n. 2 noiembrie 1755 - d. 16 octombrie 1793) a fost fiica împărătesei Maria Terezia a Austriei și sora împăratului Iosif al II-lea.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Maria Antoaneta, regină a Franței · Vezi mai mult »
Masacrele din Septembrie
Masacrele din Septembrie Masacrele din Septembrie (în) au avut loc între 2 septembrie și 6 septembrie 1792 în contextul Revoluției Franceze.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Masacrele din Septembrie · Vezi mai mult »
Maximilien de Robespierre
Maximilien François Marie Isidore de Robespierre (n. 6 mai 1758 – d. 28 iulie 1794); (După Calendarul Republican data decesului este 10 thermidor an II).
Nou!!: Prima Republică Franceză și Maximilien de Robespierre · Vezi mai mult »
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Napoleon I · Vezi mai mult »
Palatul Tuileries
Palatul Tuileries Palatul Tuileries (în) a fost un palat din Paris.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Palatul Tuileries · Vezi mai mult »
Primul Imperiu Francez
Primul Imperiu Francez, cunoscut și cu denumirile mai obișnuite de Imperiul Francez ori Imperiul Napoleonian, acoperă perioada în care Franța a dominat cea mai mare parte a Europei continentale, sub conducerea lui Napoleon I. Din punct de vedere constituțional, Primul Imperiu Francez se referă atât la perioada dintre 1804 și 1814/1815, de la sfârșitul Consulatului Francez până la Restaurația Franceză.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Primul Imperiu Francez · Vezi mai mult »
Prusia
Prusia (în, în, în letonă și lituaniană Prūsija, în) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală).
Nou!!: Prima Republică Franceză și Prusia · Vezi mai mult »
Republica franceză (dezambiguizare)
Republicile franceze sau cele cinci republici franceze se referă la una sau la succesiunea de cinci republici, cinci entități statale ale statului francez organizate sub formă republicană.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Republica franceză (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Revoluția Franceză
Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Revoluția Franceză · Vezi mai mult »
Teroarea Iacobină
Teroarea iacobină (5 septembrie 1793 – 28 iulie 1794), cunoscută de asemenea doar ca Teroarea (conform originalului), este perioada revoluței franceze care a culminat cu dictatura lui Robespierre, care își eliminase foștii camarazi de luptă, și cu instituirea Comitetului Salvării Publice.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Teroarea Iacobină · Vezi mai mult »
Vendée
Vendée este un departament în vestul Franței, situat în Pays de la Loire.
Nou!!: Prima Republică Franceză și Vendée · Vezi mai mult »
1792
1792 (MDCCXCII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Prima Republică Franceză și 1792 · Vezi mai mult »
1793
1793 (MDCCXCIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Prima Republică Franceză și 1793 · Vezi mai mult »
1794
1794 (MDCCXCIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Prima Republică Franceză și 1794 · Vezi mai mult »
1795
1795 (MDCCXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Prima Republică Franceză și 1795 · Vezi mai mult »
1799
1799 (MDCCXCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Prima Republică Franceză și 1799 · Vezi mai mult »
1804
1804 (MDCCCIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Prima Republică Franceză și 1804 · Vezi mai mult »
21 septembrie
---- 21 septembrie este a 264-a zi a calendarului gregorian și a 265-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Prima Republică Franceză și 21 septembrie · Vezi mai mult »
28 iulie
---- 28 iulie este a 209-a zi a calendarului gregorian și a 210-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Prima Republică Franceză și 28 iulie · Vezi mai mult »
5 septembrie
---- 5 septembrie este a 248-a zi a calendarului gregorian și a 249-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Prima Republică Franceză și 5 septembrie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
French First Republic, Prima republică franceză.
