acces mai rapid decât browser-ul!
42 relaţii: Actul de mediere, Elveția, Ancien Régime, Elveția, Cantoanele Elveției, Cantonul Aargau, Cantonul Berna, Cantonul Fribourg, Cantonul Graubünden, Cantonul Lucerna, Cantonul Nidwald, Cantonul Schaffhausen, Cantonul Solothurn, Cantonul Thurgau, Cantonul Valais, Cantonul Vaud, Cantonul Zürich, Castelul Malmaison, Confederația Veche a Elveției, Elveția, Franța, Limba franceză, Limba germană, Limba italiană, Lovitură de stat, Lucerna, Napoleon I, Războaiele Revoluției Franceze, Republică, Revoluția Franceză, Stat marionetă, 12 aprilie, 1789, 1798, 1801, 1802, 1803, 1815, 19 august, 19 septembrie, 27 februarie, 29 mai, 5 martie, 8 iunie.
Actul de mediere, Elveția
Actul de mediere a fost un document semnat de Napoleon Bonaparte în ziua de 19 februarie 1803, consfințind abolirea Republicii elvețiene, care a existat de la invadarea Vechii Confederații a Elveției în perioada sa târzie, cunoscută sub numele de Ancien Régime, de către trupele franceze în anul 1798.
Nou!!: Republica Elvețiană și Actul de mediere, Elveția · Vezi mai mult »
Ancien Régime, Elveția
Ancien Régime este denumirea perioadei moderne timpurii din istoria Elveției, începând cu obținerea formală a independenței țării în 1648 până la invazia franceză a lui Napoleon din 1798, denumire care a început a fi folosită odată cu perioada post-napoleoniană, cunoscută ca Restaurația din Elveția (1814 - 1847).
Nou!!: Republica Elvețiană și Ancien Régime, Elveția · Vezi mai mult »
Cantoanele Elveției
Cantoanele Elveției Cele 26 de cantoane și semicantoane elvețiene sunt statele Confederației Elvețiene.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantoanele Elveției · Vezi mai mult »
Cantonul Aargau
(în, în, în, în) este unul dintre cantoanele Elveției.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantonul Aargau · Vezi mai mult »
Cantonul Berna
Cantonul Berna (germană: Kanton Bern; franceză Canton de Berne) e un canton al Elveției.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantonul Berna · Vezi mai mult »
Cantonul Fribourg
Cantonul Fribourg este un canton al Elveției.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantonul Fribourg · Vezi mai mult »
Cantonul Graubünden
Cantonul Graubünden (în, în, în, în) este cel mai mare și cel mai estic din cele 26 de cantoane ale Elveției.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantonul Graubünden · Vezi mai mult »
Cantonul Lucerna
Lucerna (în germană Luzern) este un canton al Elveției.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantonul Lucerna · Vezi mai mult »
Cantonul Nidwald
Cantonul Nidwald este un semicanton al Elveției, care împreună cu semicantonul Obwald formează regiunea Unterwald, amplasată în zona centrală a Elveției.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantonul Nidwald · Vezi mai mult »
Cantonul Schaffhausen
Cantonul Schaffhausen este unul dintre cantoanele Elveției.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantonul Schaffhausen · Vezi mai mult »
Cantonul Solothurn
este un canton al Elveției.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantonul Solothurn · Vezi mai mult »
Cantonul Thurgau
Thurgau (în germană) este un canton al Elveției.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantonul Thurgau · Vezi mai mult »
Cantonul Valais
Valais (germană) este unul dintre cele 26 cantoane ale Elveției, în partea sud-vestică a țării, în Alpii Penini, în jurul văii râului Ron, de la izvoare la Lacul Geneva.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantonul Valais · Vezi mai mult »
Cantonul Vaud
Cantonul Vaud (Waadt) (în franceză: Canton de Vaud), unul dintre cele 26 de cantoane ale Elveției, situat în sud-vestul țării, face parte din regiunea francofonă a țării.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantonul Vaud · Vezi mai mult »
Cantonul Zürich
Vedere a oraşului Zürich de pe Üetliberg Lacului Zürich și a Alpilor, după o imagine Landsat Cantonul Zürich (în germană: Kanton) este unul dintre cantoanele Elveției, aflat în nord-estul țării, cu capitala la orașul Zürich.
Nou!!: Republica Elvețiană și Cantonul Zürich · Vezi mai mult »
Castelul Malmaison
Castelul Malmaison Castelul Malmaison (franc. Château de Malmaison) este situat în orașul Rueil-Malmaison, departamentul Hauts-de-Seine, în regiunea Île-de-France, Franța.
Nou!!: Republica Elvețiană și Castelul Malmaison · Vezi mai mult »
Confederația Veche a Elveției
Confederația Veche a Elveției (în germană modernă: Alte Eidgenossenschaft; istoric Eidgenossenschaft, după Reformă, de asemenea, République des Suisses, Republica Helvetiorum "Republica elvețiană") a fost predecesoarea Elveției din zilele noastre.
Nou!!: Republica Elvețiană și Confederația Veche a Elveției · Vezi mai mult »
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Nou!!: Republica Elvețiană și Elveția · Vezi mai mult »
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Nou!!: Republica Elvețiană și Franța · Vezi mai mult »
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Nou!!: Republica Elvețiană și Limba franceză · Vezi mai mult »
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Nou!!: Republica Elvețiană și Limba germană · Vezi mai mult »
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Nou!!: Republica Elvețiană și Limba italiană · Vezi mai mult »
Lovitură de stat
Lovitură de stat (din) sau puci (din) se numește o răsturnare bruscă și neconstituțională a puterii legitime a unui stat, impusă prin surpriză de o minoritate, de obicei formată din ofițeri militari sau comandanți paramilitari aparținând aceluiași stat, folosind forța.
Nou!!: Republica Elvețiană și Lovitură de stat · Vezi mai mult »
Lucerna
Lucerna (în) este un oraș în Elveția centrală, cu o populație de 60.274 locuitori (31 decembrie 2003), capitală a cantonului Lucerna.
Nou!!: Republica Elvețiană și Lucerna · Vezi mai mult »
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Nou!!: Republica Elvețiană și Napoleon I · Vezi mai mult »
Războaiele Revoluției Franceze
Războaiele Revoluției Franceze au fost o serie de conflicte, din 1792 și până în 1802, între Guvernul Revoluționar Francez și câteva state europene.
Nou!!: Republica Elvețiană și Războaiele Revoluției Franceze · Vezi mai mult »
Republică
Republica este o formă de guvernământ în care puterea (legislativă, executivă și judecătorească) este exercitată de reprezentanți aleși (direct sau indirect) de cetățeni pentru o perioadă predeterminată de timp.
Nou!!: Republica Elvețiană și Republică · Vezi mai mult »
Revoluția Franceză
Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.
Nou!!: Republica Elvețiană și Revoluția Franceză · Vezi mai mult »
Stat marionetă
Un stat/regim marionetă este o entitate statală/guvernamentală care își datorează existență sprijinului unei entități mai puternice, de obicei o putere străină, care în schimb îi dictează orientarea politică.
Nou!!: Republica Elvețiană și Stat marionetă · Vezi mai mult »
12 aprilie
---- 12 aprilie este a 102-a zi a calendarului gregorian și ziua a 103-a în anii bisecți.
Nou!!: Republica Elvețiană și 12 aprilie · Vezi mai mult »
1789
1789 (MDCCLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Republica Elvețiană și 1789 · Vezi mai mult »
1798
1798 (MDCCXCVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Republica Elvețiană și 1798 · Vezi mai mult »
1801
1801 (MDCCCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Republica Elvețiană și 1801 · Vezi mai mult »
1802
1802 (MDCCCII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Republica Elvețiană și 1802 · Vezi mai mult »
1803
1803 (MDCCCIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Republica Elvețiană și 1803 · Vezi mai mult »
1815
1815 (MDCCCXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Republica Elvețiană și 1815 · Vezi mai mult »
19 august
---- 19 august este a 231-a zi a calendarului gregorian și a 232-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Republica Elvețiană și 19 august · Vezi mai mult »
19 septembrie
---- 9 septembrie este a 262-a zi a calendarului gregorian și a 263-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Republica Elvețiană și 19 septembrie · Vezi mai mult »
27 februarie
---- 27 februarie este a 58-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Republica Elvețiană și 27 februarie · Vezi mai mult »
29 mai
---- 29 mai este a 149-a zi a calendarului gregorian și ziua a 150-a în anii bisecți.
Nou!!: Republica Elvețiană și 29 mai · Vezi mai mult »
5 martie
---- 5 martie este a 64-a zi a calendarului gregorian și ziua a 65-a în anii bisecți.
Nou!!: Republica Elvețiană și 5 martie · Vezi mai mult »
8 iunie
---- 8 iunie este a 159-a zi a calendarului gregorian și ziua a 160-a în anii bisecți.
Nou!!: Republica Elvețiană și 8 iunie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Republica Elveţiană, Republica Helvetă, Republica elveţiană, Republica elvețiană.
