9 relaţii: Autor, Genul epic, Istoria romanului european, Listă de romane științifico-fantastice, Narator, Personaj, Personaj fictiv, Teoria romanului, Tipuri de romane.
Autor
Autorul (lat. „auctor” „creator, inițiator, editor”) unei opere, organizatorul unei acțiuni.
Nou!!: Roman (literatură) și Autor · Vezi mai mult »
Genul epic
Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, populare și culte, în proză sau în versuri, în care gândurile, ideile și sentimentele autorului sunt exprimate în mod indirect, prin intermediul acțiunii și al personajelor antrenate în derularea evenimentelor plasate într-un anumit timp și spațiu.
Nou!!: Roman (literatură) și Genul epic · Vezi mai mult »
Istoria romanului european
Un roman (din franceză "nouvelle", adică "nou") este o scriere narativă, în proză.
Nou!!: Roman (literatură) și Istoria romanului european · Vezi mai mult »
Listă de romane științifico-fantastice
- Legături externe.
Nou!!: Roman (literatură) și Listă de romane științifico-fantastice · Vezi mai mult »
Narator
Naratorul este persoana care povestește o anumită întâmplare, fiind inventat odată cu textul de către autor.
Nou!!: Roman (literatură) și Narator · Vezi mai mult »
Personaj
Termenul „Personaj” se poate referi la:;Persoană care are un anumit rol în diferite întâmplări reale sau imaginare.
Nou!!: Roman (literatură) și Personaj · Vezi mai mult »
Personaj fictiv
Un personaj fictiv este reprezentarea unei persoane într-o lucrare de ficțiune, cum ar fi o operă literară (roman, piesă de teatru) sau film). În limba latină persona însemnă mască. În limba engleză, cuvântul care are sens de personaj fictiv, caracter, a derivat din cuvântul grecesc antic kharaktêr (χαρακτήρ).
Nou!!: Roman (literatură) și Personaj fictiv · Vezi mai mult »
Teoria romanului
Potrivit lui Milan Kundera istoria romanului european (născut pe acest continent odată cu cărțile unor Francois Rabelais sau Cervantes) este chiar istoria expolrării existenței umane. În momentul când știința s-a autonomizat pentru a putea analiza lucrurile exterioare, fără a le locui(sau cu termenii lui Martin Heidegger se produce o uitare de sine a Ființării, apare romanul pentru a explora « lumea viului » (Lebenswelt) ca un soi de cartografiere a acestei regiuni autonome. Istoria romanului este o succesiune de tentative de surprindere a Sinelui, a identității umane (si se urmăresc actele, psihologia, posibilitățile...). - Astfel, Rabelais și Cervantes au studiat omul pornind de la acțiunile și aventurile sale; Richardson a inițiat romanul psihologic; Balzac a studiat omul în mediul său istoric și social; Tolstoi a explorat iraționalitatea sufletului; Flaubert s-a concentrat asupra cotidianului și plictiselii; Proust asupra neputinței de a opri în loc timpul narațiunii; Joyce asupra insesizabilei clipe prezente; Kafka, asupra a ceea ce au devenit posibilitățile vieții în lumea contemporană. - La finele acestei evoluții se găsesc paradoxurile terminale ale secolului al XX-lea cu toate bulversările multiple care s-au produs de-a lungul acestuia. Progresul acestei specii literare nu constă într-o simplă ameliorare stilistică ci în descoperirea unor noi posibilități existențiale. Singura « morală » a romanului rămâne cunoașterea unor situații concrete, contrară filosofiei care, abstractă nu se poate opri să judece, conformându-se unei vaste tendințe umane care constă întotdeauna a dori să judeci înainte de a înțelege. Romanul suspendă tocmai această judecată demonstrând că există lucruri susceptibile de a avea interpretări și judecăți diferite. Categorie:Romane Categorie:Teorii.
Nou!!: Roman (literatură) și Teoria romanului · Vezi mai mult »
Tipuri de romane
Romanele pot fi de mai multe tipuri.
Nou!!: Roman (literatură) și Tipuri de romane · Vezi mai mult »