Cuprins
97 relaţii: Abraham Lincoln, Acadia, Alexandru al II-lea al Rusiei, America de Nord Britanică, America Rusă, Amerindieni, Amerindienii din Statele Unite ale Americii, Antonio López de Santa Anna, Apași, Arizona, Carol al III-lea al Spaniei, Carol al IV-lea al Spaniei, Cherokee, Christian al IX-lea al Danemarcei, Colonia Connecticut, Colonia și Dominionul Virginia, Colonia Golfului Massachusetts, Comanși, Comitatul Ulster, New York, Crazy Horse, Cree, Dakota (popor), Dakota de Nord, Drumul lacrimilor, Ferdinand al VI-lea al Spaniei, Ferdinand al VII-lea al Spaniei, Filip al V-lea al Spaniei, George al III-lea al Regatului Unit, George Washington, Goană după aur, Henric al IV-lea al Franței, Homestead Act, Huroni, Idaho, Imperiul Britanic, Imperiul Neerlandez, Imperiul Spaniol, Imperiul Suedez, Inuiți, Irochezi, James Madison, Jefferson Davis, Kentucky, Lakota (popor), Louisiana (Noua Franță), Ludovic al XIII-lea al Franței, Ludovic al XIV-lea al Franței, Ludovic al XV-lea al Franței, Ludovic al XVI-lea al Franței, Ludovic I al Spaniei, ... Extinde indicele (47 Mai Mult) »
Abraham Lincoln
Abraham Lincoln a fost un avocat și om politic american, al șaisprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii, funcție pe care a exercitat-o începând cu luna martie 1861 și până la asasinarea sa în aprilie 1865.
Vedea Războaiele amerindiene și Abraham Lincoln
Acadia
Acadia (în) a fost prima colonie franceză din Canada de astăzi.
Vedea Războaiele amerindiene și Acadia
Alexandru al II-lea al Rusiei
Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici (rusă: Александр II Николаевич), fiul lui Nicolae I al Rusiei, a fost Țarul (Împăratul) Rusiei de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881.
Vedea Războaiele amerindiene și Alexandru al II-lea al Rusiei
America de Nord Britanică
America de Nord Britanică cuprinde teritoriile coloniale ale Imperiului Britanic din America de Nord începând cu 1783.
Vedea Războaiele amerindiene și America de Nord Britanică
America Rusă
America Rusă (în Russkaia Amerika) a fost numele posesiunilor coloniale ale Rusiei din America de Nord din perioada 1733 - 1867.
Vedea Războaiele amerindiene și America Rusă
Amerindieni
mayașe Locuitorii nativi ai celor două Americi sau amerindienii sunt locuitorii pre-columbieni ai continentului America, descendenții acestora și multe alte grupuri etnice care se identifică cu aceste grupuri de oameni.
Vedea Războaiele amerindiene și Amerindieni
Amerindienii din Statele Unite ale Americii
Amerindienii din Statele Unite ale Americii sunt populația nativă din America de Nord, pe teritoriul SUA din zilele noastre (incluzând Alaska și Hawaii).
Vedea Războaiele amerindiene și Amerindienii din Statele Unite ale Americii
Antonio López de Santa Anna
Antonio de Padua María Severino López de Santa Anna y Pérez de Lebrón (n. 21 februarie 1794 – d. 21 iunie 1876), cunoscut sub numele de Santa Anna sau López de Santa Anna, a fost un lider politic mexican, general și președinte al Mexicului.
Vedea Războaiele amerindiene și Antonio López de Santa Anna
Apași
Apași (în engleză și franceză Apache, pronunțat în) e un nume colectiv dat unor națiuni (grupuri etnice) indigene amerindiene cu culturi asemănătoare, care viețuiesc în SUA în vestul Arizonei, unele regiuni din Texas și New Mexico, precum și în nord-estul Mexicului.
Vedea Războaiele amerindiene și Apași
Arizona
Arizona, conform originalului State of Arizona (pronunție), este un stat al Statelor Unite ale Americii situat în vestul țării.
Vedea Războaiele amerindiene și Arizona
Carol al III-lea al Spaniei
Carol al III-lea al Spaniei (spaniolă: Carlos III de España; n. 20 ianuarie 1716 – d. 14 decembrie 1788) a fost rege al Spaniei (1759-1788, sub numele de Carlos III de Borbón), rege al Neapolelui și Siciliei (1735-1759, sub numele de Carlo VII), și duce de Parma (1732-1735, ca și Carlo I).
Vedea Războaiele amerindiene și Carol al III-lea al Spaniei
Carol al IV-lea al Spaniei
Carol al IV-lea (11 noiembrie 1748 – 20 ianuarie 1819) a fost rege al Spaniei din 14 decembrie 1788 până la abdicarea sa din 19 martie 1808.
Vedea Războaiele amerindiene și Carol al IV-lea al Spaniei
Cherokee
Steagul Națiunii Cherokee. Cherokee (în cherokee: ᎠᏂᏴᏫᏯ, Ani-Yunwiya; scris uneori în cherokee: ᏣᎳᎩ, Tsalagi) este denumirea unei populații de amerindieni stabiliți în general în zonele statelor Georgia, Carolina de Sud și de Nord și estul statului Tennessee din SUA.
Vedea Războaiele amerindiene și Cherokee
Christian al IX-lea al Danemarcei
Christian al IX-lea al Danemarcei (8 aprilie 1818 – 29 ianuarie 1906) a fost rege al Danemarcei din 16 noiembrie 1863 până în 29 ianuarie 1906.
Vedea Războaiele amerindiene și Christian al IX-lea al Danemarcei
Colonia Connecticut
Colonia Connecticut, conform originalului din limba engleză, Connecticut Colony, a fost o colonie engleză, care a devenit ulterior statul american Connecticut.
Vedea Războaiele amerindiene și Colonia Connecticut
Colonia și Dominionul Virginia
Colonia și Dominionul Virginia, frecvent doar Colonia Virginia, conform originalului din engleză, Dominion and Colony of Virginia, sau de multe ori doar Colony of Virginia ori Virginia Colony, a fost o colonie din America de Nord a regatului Angliei și apoi, după 1707, a regatului Marii Britanii, care existase pentru scurt timp în secolul al 16-lea și apoi continuu între 1607 până la Revoluția americană.
Vedea Războaiele amerindiene și Colonia și Dominionul Virginia
Colonia Golfului Massachusetts
Colonia Golfului Massachusetts (în) a fost una dintre coloniile Imperiului Britanic în America de Nord formată în jurul golfului Massachusetts.
Vedea Războaiele amerindiene și Colonia Golfului Massachusetts
Comanși
Război în Marile Câmpii: un comanș (la dreapta) încearcă să străpungă cu lancea un războinic din tribul osage. Tablou de George Catlin, 1834. Comanșii sau Nʉmʉnʉʉ (în limba comanșă „oamenii”) este un popor amerindian din Marea Câmpie a Statelor Unite actuale.
Vedea Războaiele amerindiene și Comanși
Comitatul Ulster, New York
Comitatul Ulster (în Ulster County) este un comitat din statul New York, Statele Unite ale Americii.
Vedea Războaiele amerindiene și Comitatul Ulster, New York
Crazy Horse
Crazy Horse (în lakota:,; 1840 – 5 septembrie 1877) a fost o căpetenie Lakota a tribului în secolul al XIX-lea.
Vedea Războaiele amerindiene și Crazy Horse
Cree
Cree (Cree:, etc.) sunt un popor indigen nord-american.
Vedea Războaiele amerindiene și Cree
Dakota (popor)
Dakota (în) sunt un popor amerindian.
Vedea Războaiele amerindiene și Dakota (popor)
Dakota de Nord
Dakota de Nord (în engleză State of North Dakota) este un stat din zona vestului mijlociu a Statelor Unite ale Americii.
Vedea Războaiele amerindiene și Dakota de Nord
Drumul lacrimilor
Trail of Tears Drumul lacrimilor este numită izgonirea amerindienilor din regiunile fertile cu păduri din sud-estul SUA și obligarea lor să trăiască în regiunile aride în rezervații în regiunea numită Indian Territory, care se află în prezent în statul federal american.
Vedea Războaiele amerindiene și Drumul lacrimilor
Ferdinand al VI-lea al Spaniei
Ferdinand VI, (23 septembrie 1713 – 10 august 1759), a fost rege al Spaniei din 1746 până la moartea sa.
Vedea Războaiele amerindiene și Ferdinand al VI-lea al Spaniei
Ferdinand al VII-lea al Spaniei
Ferdinand al VII-lea de Burbon (spaniolă: Fernando VII de Borbón; n. 14 octombrie 1784, San Lorenzo de El Escorial - d. 29 septembrie 1833, Madrid), supranumit Cel Dorit, a fost rege al Spaniei în 1808.
Vedea Războaiele amerindiene și Ferdinand al VII-lea al Spaniei
Filip al V-lea al Spaniei
Filip al V-lea al Spaniei (19 decembrie 1683 – 9 iulie 1746) a fost Rege al Spaniei din 1 noiembrie 1700 până la 15 ianuarie 1724, când a abdicat în favoarea fiului său Louis, și din 6 septembrie 1724, când și-a asumat din nou tronul în urma decesului fiului său, până la moartea sa.
Vedea Războaiele amerindiene și Filip al V-lea al Spaniei
George al III-lea al Regatului Unit
George al III-lea (George William Frederick; 4 iunie 1738 – 29 ianuarie 1820) a fost rege al Regatului Unit și rege al Irlandei din 25 octombrie 1760 până la unirea acestor țări la 1 ianuarie 1801; după această dată a fost rege al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei până la moartea sa.
Vedea Războaiele amerindiene și George al III-lea al Regatului Unit
George Washington
George Washington a fost general și om de stat american, militant și factor esențial în obținerea independenței față de Regatul Marii Britanii (numele țării între 1707 și 1800) a unora din coloniilor sale din America de Nord, primul președinte al Statelor Unite ale Americii.
Vedea Războaiele amerindiene și George Washington
Goană după aur
miniatura Goana după aur sau febra aurului (engleză: Gold Rush) a avut loc în secolul al XIX-lea în Australia, Brazilia, Canada, Africa de Sud și Statele Unite, în timp ce alte căutări mai mici după aur au avut loc în alte locuri.
Vedea Războaiele amerindiene și Goană după aur
Henric al IV-lea al Franței
Henric de Bourbon (denumit și Henric cel Mare (Henri le Grand) iar în regiunea lui de baștină, Gasconia, unde era iubit, era numit și "regele nostru Henric" (13 decembrie 1553 – 14 mai 1610), a fost rege al Navarei (1572-1610) și rege al Franței (1589-1610), primul rege din familia de Bourbon.
Vedea Războaiele amerindiene și Henric al IV-lea al Franței
Homestead Act
În SUA, Homestead Act (Legea Gospodăriilor) a fost un act legislativ, semnat de președintele Abraham Lincoln pe 20 mai 1862.
Vedea Războaiele amerindiene și Homestead Act
Huroni
Poporul wyandot sau wendat, numit și huroni, este un popor vorbitor al unei limbi irocheze din America de Nord, care a apărut ca trib pe malurile nordice ale lacului Ontario.
Vedea Războaiele amerindiene și Huroni
Idaho
Idaho (AFI) este un stat al Statelor Unite ale Americii din zona cunoscută ca Zona Pacificului de nordvest (în engleză, Pacific Northwest. Capitala statului și cel mai mare oraș este Boise. Locuitorii se numesc "Idahoans." Idaho a fost cel de-al 43-lea stat admis în Uniune la 3 iulie 1890.
Vedea Războaiele amerindiene și Idaho
Imperiul Britanic
Cu roz, posesiunile britanice Imperiul Britanic este numele atribuit Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și fostelor dominioane, colonii, și altor teritorii aflate sub stăpânirea Coroanei Britanice de la sfârșitul secolului al XVI-lea până la mijlocul secolului al XX-lea.
Vedea Războaiele amerindiene și Imperiul Britanic
Imperiul Neerlandez
Imperiul Neerlandez a constat din teritoriile de peste mări controlate de Republica Olandeză și mai târziu, de Țările de Jos moderne, din secolul al XVII-lea până în secolul al XX-lea.
Vedea Războaiele amerindiene și Imperiul Neerlandez
Imperiul Spaniol
Imperiul Spaniol a fost unul dintre cele mai întinse imperii din istorie și unul dintre primele imperii globale.
Vedea Războaiele amerindiene și Imperiul Spaniol
Imperiul Suedez
Dezvoltarea Suediei și a imperiului său în 1560-1815 Imperiul Suedez - termen istoric folosit pentru Regatul Suedez și posesiunile sale, în perioada de la 1611, pânǎ în 1721, la Tratatul de la Nystad, când imperiul pierde Livonia.
Vedea Războaiele amerindiene și Imperiul Suedez
Inuiți
Inuiții sunt un popor autohton din regiunile arctice din America de Nord (Alaska, Teritoriile de Nord-Vest, Nunavut, Yukon, Nunavik (Quebec) și Nunatsiavut (Labrador)), precum și din Groenlanda.
Vedea Războaiele amerindiene și Inuiți
Irochezi
Irochezi sau haudenosaunee ("oamenii casei lungi") sunt o confederație indigenă din nord-estul Americii de Nord.
Vedea Războaiele amerindiene și Irochezi
James Madison
James Madison a fost cel de-al patrulea (1809 - 1817) președinte al Statelor Unite ale Americii pentru două mandate succesive, precum George Washington, John Adams și Thomas Jefferson.
Vedea Războaiele amerindiene și James Madison
Jefferson Davis
Jefferson Finis Davis (n. 3 iunie 1808 d. 6 decembrie 1889) a fost un politician american care a servit ca preşedinte al Statelor Confederate ale Americii pentru întreaga sa istorie, între 1861 și 1865, de-a lungul Războiului civil american.
Vedea Războaiele amerindiene și Jefferson Davis
Kentucky
Statul asociat Kentucky, conform originalului din engleză Commonwealth of Kentucky, este unul din cele 4 Commonwealturi ale Statelor Unite ale Americii (celelalte fiind Virginia, Pennsylvania și Massachusetts), situat în sudul acestora, deși câteodată este geografic inclus în zona cunoscută sub numele de Midwest.
Vedea Războaiele amerindiene și Kentucky
Lakota (popor)
Lakota (în lakota) sunt un popor amerindian.
Vedea Războaiele amerindiene și Lakota (popor)
Louisiana (Noua Franță)
Louisiana, în original în limba franceză, La Louisiane, a fost numele unei colonii, care era considerată un district administrativ al Noii Franțe, care a fost sub controlul francez în secolul al 17-lea, cea mai mare parte a secolului al 18-lea, după care a fost cedată Spaniei, și apoi, re-cedată Franței în 1803, a fost vândută de aceasta Statelor Unite ale Americii prin tratatul numit Louisiana Purchase, încheiat de asemenea în 1803.
Vedea Războaiele amerindiene și Louisiana (Noua Franță)
Ludovic al XIII-lea al Franței
Ludovic al XIII-lea (n. 27 septembrie 1601 - d. 14 mai 1643, Saint-Germain-en-Laye), supranumit cel Drept (în franceză Le Juste), fiul lui Henric al IV-lea al Franței, a domnit ca rege al Franței și Navarei între anii 1610 și 1643.
Vedea Războaiele amerindiene și Ludovic al XIII-lea al Franței
Ludovic al XIV-lea al Franței
Ludovic al XIV-lea (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) a fost regele Franței și al Navarei.
Vedea Războaiele amerindiene și Ludovic al XIV-lea al Franței
Ludovic al XV-lea al Franței
Ludovic al XV-lea, cunoscut ca Ludovic cel Mult Iubit (le Bien-Aimé), a fost rege al Franței de la 1 septembrie 1715 până la moartea sa în 1774.
Vedea Războaiele amerindiene și Ludovic al XV-lea al Franței
Ludovic al XVI-lea al Franței
Ludovic al XVI-lea (Louis-Auguste; pronunția franceză:; n. 23 august 1754, Versailles - d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) a fost ultimul rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793.
Vedea Războaiele amerindiene și Ludovic al XVI-lea al Franței
Ludovic I al Spaniei
Ludovic I (Luis Felipe; n. 25 august 1707 – d. 31 august 1724) a fost rege al Spaniei, cel mai mare fiu al regelui Filip al V-lea al Spaniei și a primei lui soții, Maria Louisa de Savoia.
Vedea Războaiele amerindiene și Ludovic I al Spaniei
Marele Bazin
Americii de Nord; '''Marele Bazin''' este reprezentat în portocaliu. Marele Bazin (în engleză The Great Basin) este o regiune mare, aridă, de tip deșertic, numită uneori și deșert rece, situată în vestul Statelor Unite ale Americii, definită în mod comun geografic ca regiunea bazinului de captare (sau hidrografic) a apelor situată aproximativ între lanțurile muntoase a Munților Stâncoși și Sierra Nevada, fără o ieșire naturală spre mare.
Vedea Războaiele amerindiene și Marele Bazin
Marele Război Sioux din 1876
Marele Război Sioux din 1876, cunoscut și sub numele de Războiul Dealurilor Negre, a fost o serie de bătălii și negocieri care au avut loc în perioada 1876–1877 între triburile Sioux și -ii Nordici pe de o parte, și guvernul Statelor Unite de cealaltă parte.
Vedea Războaiele amerindiene și Marele Război Sioux din 1876
Mexic
Mexic (México în spaniolă) este o țară situată în America de Nord, mărginită de Statele Unite ale Americii la nord și Belize și Guatemala la sud. Este cea mai nordică țară hispanică din America Latină și cea mai populată țară vorbitoare de limbă spaniolă din lume.
Vedea Războaiele amerindiene și Mexic
Miliție
Henry Hudson Kitson O miliție este format dintr-un grup de cetățeni organizați astfel încât să asigure un serviciu paramilitar.
Vedea Războaiele amerindiene și Miliție
Mississippi (fluviu)
Mississippi Bazinul și sub-bazinele fluviului Mississippi Mississippi (în) este un fluviu din America de Nord (SUA) cu o lungime de 3.778 km.
Vedea Războaiele amerindiene și Mississippi (fluviu)
New Jersey
New Jersey este al patrulea stat din Statele Unite ale Americii în ordinea inversă a mărimii și în același timp statul cu cea mai mare densitate de locuitori din America.
Vedea Războaiele amerindiene și New Jersey
New Mexico
New Mexico, numele oficial: State of New Mexico (în română: Statul New Mexico), este unul din cele 50 de state componente ale Statelor Unite ale Americii situat în partea de sud-vest al acestora.
Vedea Războaiele amerindiene și New Mexico
New York (stat)
New York este unul din statele fondatoare ale Statelor Unite ale Americii, fiind în același timp una din fostele colonii britanice din America de Nord care s-au răsculat împotriva Marii Britanii, ceea ce a condus la Războiul American de Independență.
Vedea Războaiele amerindiene și New York (stat)
Noua Anglie
Noua Anglie, în engleză în original New England, este o regiune a Statelor Unite ale Americii care se găsește în partea nord-estică a țării constând din statele de astăzi Maine, New Hampshire, Vermont, Massachusetts, Rhode Island și Connecticut.
Vedea Războaiele amerindiene și Noua Anglie
Noua Franță
Noua Franță au fost teritoriile americane stăpânite de Franța de la descoperirile lui Jacques Cartier din secolul al XVI-lea până la Pacea de la Paris (1763).
Vedea Războaiele amerindiene și Noua Franță
Noua Scoție
Noua Scoție (în, în engleză New Scotland, în Nouvelle-Écosse; scoțiana galică, Alba Nuadh) este una din cele patru provincii atlantice ale Canadei, care se suprapune cu din Oceanul Atlantic.
Vedea Războaiele amerindiene și Noua Scoție
Noua Spanie
Noua Spanie (1519–1821), oficial numită Viceregatul Noua Spanie (în), a fost un viceregat din imperiul colonial spaniol, cuprinzând în principal teritorii din 'America Septentrională' sau America de Nord.
Vedea Războaiele amerindiene și Noua Spanie
Noul Brunswick
Noul Brunswick este o provincie localizată în estul Canadei.
Vedea Războaiele amerindiene și Noul Brunswick
Oklahoma
Oklahoma, numele oficial State of Oklahoma (în română Statul Oklahoma), este unul din cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii, care se găsește în zona sudică a regiunilor cunoscute ca Great Plains și Eastern Woodlands, fiind în același timp parte a regiunii cunoscută sub numele afectiv de "American Heartland." Publicația oficială a Congresului SUA, The Congressional Quarterly, precum și rapoartele periodice ale United States Census Bureau plasează Oklahoma în rândul statelor Sudului Statelor Unite.
Vedea Războaiele amerindiene și Oklahoma
Ontario
Ontario este o provincie canadiană, localizată între Marile Lacuri și golful Hudson.
Vedea Războaiele amerindiene și Ontario
Oregon Trail
Oregon Trail (() a fost o celebră rută a coloniștilor Vestului american, principalul traseu transcontinental între valea fluviului Missouri și bazinul fluviului Columbia. Botezat astfel după Teritoriul Oregon din actualul nord-vest al Statelor Unite avea o lungime de aproximativ 2.000 de mile.
Vedea Războaiele amerindiene și Oregon Trail
Pedeapsa cu moartea
Pedeapsa cu moartea (cunoscută și ca pedeapsa capitală) este uciderea prevăzută prin lege a unui om ca pedeapsă pentru o crimă, pentru care a fost găsit vinovat.
Vedea Războaiele amerindiene și Pedeapsa cu moartea
Primele Națiuni
Primele Națiuni Areal cultural american precolumbian Primele Națiuni (engleză: First Nations, franceză: Premières nations) este un termen care se referă la popoarele indigene amerindiene din Canada, excepție făcând metișii și inuiții.
Vedea Războaiele amerindiene și Primele Națiuni
Primul Imperiu Francez
Primul Imperiu Francez, cunoscut și cu denumirile mai obișnuite de Imperiul Francez ori Imperiul Napoleonian, acoperă perioada în care Franța a dominat cea mai mare parte a Europei continentale, sub conducerea lui Napoleon I. Din punct de vedere constituțional, Primul Imperiu Francez se referă atât la perioada dintre 1804 și 1814/1815, de la sfârșitul Consulatului Francez până la Restaurația Franceză.
Vedea Războaiele amerindiene și Primul Imperiu Francez
Războiul Civil American
Războiul Civil American, deseori denumit Războiul de secesiune (în), Războiul dintre state (în) sau Războiul dintre Nord și Sud a fost un conflict politic și militar de patru ani (1861–1865) dintre Uniunea sau Statele din Nord ale Statelor Unite ale Americii (care și-a păstrat neschimbată denumirea sa oficială adoptată cu ocazia scrierii Constituției SUA, Statele Unite ale Americii) și Statele din Sud ale acesteia, și anume șapte, mai apoi unsprezece state, care au părăsit pe rând Uniunea în 1860–1861, alcătuind entitatea statală federală denumită Statele Confederate ale Americii (în).
Vedea Războaiele amerindiene și Războiul Civil American
Războiul Dakota din 1862
Războiul Dakota din 1862, cunoscut și sub denumirea de Răscoala Sioux, Răscoala Dakota, Răbufneala Sioux din 1862, Conflictul Dakota, Războiul S.U.-Dakota din 1862 sau Războiul Little Crow, a fost un conflict armat între Statele Unite și câteva clanuri din tribul Dakota (cunoscute și sub denumirea de triburile estice Sioux).
Vedea Războaiele amerindiene și Războiul Dakota din 1862
Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii
Războiul de independență al Statelor Unite ale Americii (1775 – 1783), cunoscut în literatura de specialitate de limbă engleză din Statele Unite ca Războiul revoluționar american (conform denumirii originare, American Revolutionary War), sau Războiul de independență american (conform denominării originale, American War of Independence), a fost un război care a durat între 1775 și 1783 și care s-a desfășurat în părțile estică și nord-estică ale teritoriului de azi al Statelor Unite, respectiv în sud-estul Canadei de azi, fiind purtat între Regatul Marii Britanii și revoluționarii celor treisprezece colonii britanice din America de Nord, care au declarat independența acestora formând entitatea statală numită Statele Unite ale Americii în 1776.
Vedea Războaiele amerindiene și Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii
Războiul din 1812
Războiul din 1812 a fost un conflict între Statele Unite și Regatul Unit, fiecare cu aliații săi, desfășurat între iunie 1812 și februarie 1815. Istoricii britanici îl consideră adesea un teatru de operațiuni minor al Războaielor Napoleoniene; în Statele Unite și Canada, el este însă considerat un război de sine stătător.
Vedea Războaiele amerindiene și Războiul din 1812
Războiul franco-indian
Războiul franco-indian (1754–1763) a fost teatrul nord-american de acțiune al mai globalului război de șapte ani și s-a dat între coloniile America britanică și Noua Franță, ambele fiind susținute de unități militare din metropolele sale, precum și de aliați amerindieni.
Vedea Războaiele amerindiene și Războiul franco-indian
Războiul lui Red Cloud
Războiul lui Red Cloud - cunoscut și sub numele de Războiul Bozeman sau Războiul de pe Râul Powder - a fost un conflict armat între triburile Lakota, Cheyenne-ii Nordici și Nordicii Arapaho, respectiv Statele Unite care a avut loc în teritoriile Wyoming și Montana din 1866 până în 1868.
Vedea Războaiele amerindiene și Războiul lui Red Cloud
Războiul Regelui Philip
''Regele Philip'' Războiul Regelui Philip (uneori denumit Războiul lui Metacom, Războiul lui Metacomet sau Rebeliunea lui Metacom, op-ed by Susan Faludi, 7 septembrie 2007. New York Times. Accessed 6 septembrie 2007.), a fost un conflict armat între nativii americani aflați în sudul regiunii Noua Anglie de astăzi și coloniile engleze sprijinite de aliații lor nativi americani.
Vedea Războaiele amerindiene și Războiul Regelui Philip
Red Cloud
Red Cloud (în lakota) a fost una dintre cele mai importante căpetenii ale tribului din 1868 până în 1909 și unul intre cei mai puternici inamici ai Statelor Unite, luptând împotriva invadării teritoriilor vestice de către armata Statelor Unite.
Vedea Războaiele amerindiene și Red Cloud
Republica Vermont
Republica Vermont (Republic of Vermont sau First Vermont Republic) a fost o republică independentă a Americii de Nord care și-a datorat existența controverselor iscate de pământul donat (în engleză land grants) de guvernatorul provinciei New Hampshire, Benning Wentworth între 1749 și 1764 pentru constituirea de noi orașe și teritorii organizate.
Vedea Războaiele amerindiene și Republica Vermont
Revoluția Americană
Revoluția Americană cuprinde o serie de evenimente de natură politică, economică, militară, organizatorică și legislativă petrecute în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, mai exact între 1763 și 1791, care au culminat cu apariția unui stat independent și suveran în America de Nord, Statele Unite ale Americii.
Vedea Războaiele amerindiene și Revoluția Americană
Rezervație amerindiană (Statele Unite ale Americii)
O rezervație amerindiană, conform originalului Rezervația Amerindienilor este o zonă de pământ controlat, deținut și gospodărit de triburile nativ-americane sub auspiciile Biroului de afaceri indiene (Bureau of Indian Affairs), care este parte a Departamentului afacerilor interne a Statelor Unite ale Americii (United States Department of the Interior).
Vedea Războaiele amerindiene și Rezervație amerindiană (Statele Unite ale Americii)
Sioux
Celebrul amerindian sioux Sitting Bull Sioux, pronunțat (v. AFI), este numele unui grup de amerindieni din Statele Unite, precum și al familiei de limbi vorbite de aceștia.
Vedea Războaiele amerindiene și Sioux
Spânzurare
Pictură de Antonio Pisanello, 1436–1438 Spânzurarea este o metodă de executare a condamnaților la moarte, prin strangularea gâtului cu o funie.
Vedea Războaiele amerindiene și Spânzurare
Statele Unite continentale
Pe hartă sunt reprezentate statele continentale, iar în partea stângă sunt statele insulare care nu fac parte din cele continentale. Statele Unite continentale sau Statele Unite contigue (în Contiguous United States) sunt cele 48 de state din Statele Unite ale Americii, plus Washington, D.C., localizate în sudul Canadei, în întregime în America de Nord continentală.
Vedea Războaiele amerindiene și Statele Unite continentale
Tecumseh
Tecumseh a fost o căpetenie sub comanda căreia amerindienii s-au împotrivit pe pământurile lor natale.
Vedea Războaiele amerindiene și Tecumseh
Teritoriul de Nord-Vest
Teritoriul de Nordvest, conform originalului, Territory Northwest of the River Ohio, cunoscut în mod comun ca Northwest Territory, a fost un teritoriu organizat al Statelor Unite ale Americii care a existat între 13 iulie 1787 până la 1 martie 1803, când partea sa sud-estică a fost admisă în Uniune ca State of Ohio.
Vedea Războaiele amerindiene și Teritoriul de Nord-Vest
Teritoriul Indian
Înainte de întemeierea statului federal american o parte a ținutului se numea „Teritoriul Indian” (în engleză: Indian Territory), fiind situat în vestul mijlociu al Statelor Unite de astăzi, dar în vestul Statelor Unite ale timpului.
Vedea Războaiele amerindiene și Teritoriul Indian
Texas
Sigiliul fostei '''Republic of Texas''' (1836 - 1845). Texas este unul din statele care pot fi considerate ca aparținând atât Vestului cât și Estului Statelor Unite ale Americii.
Vedea Războaiele amerindiene și Texas
Thomas Jefferson
Thomas Jefferson a fost al doilea vicepreședinte și al treilea președinte al Statelor Unite ale Americii (1801 - 1809), autor principal al Declarației de Independență (1776), și unul dintre cei mai influenți dintre „părinții fondatori” ai Statelor Unite.
Vedea Războaiele amerindiene și Thomas Jefferson
Tratatul de la Fortul Laramie (1851)
Situl istoric Fortul Laramie - dincolo de râul Laramie s-a negociat tratatul din 1851 (zona cu corturi din imagine). Tratatul de la Fortul Laramie din 1851 a fost semnat pe data de 17 septembrie 1851, de către reprezentanții Statelor Unite și reprezentanții popoarelor Cheyenne, Sioux, Arapaho, Crow, Assiniboine, Mandan, Hidatsa și Arinkara.
Vedea Războaiele amerindiene și Tratatul de la Fortul Laramie (1851)
Tratatul de la Fortul Wise
Teritoriul triburilor Cheyenne și Arapaho în 1851. Tratatul de la Fortul Wise din 1861 a fost un acord încheiat între Statele Unite și amerindienii din Marile Câmpii (șase căpetenii ale triburilor sudice și patru căpetenii ale triburilor sudice). O mare parte din indienii cheyenne s-au opus tratatului, deoarece acesta a fost semnat de puține căpetenii și fără consimțământul sau aprobarea celorlalți membri ai tribului.
Vedea Războaiele amerindiene și Tratatul de la Fortul Wise
Tratatul de la Paris (1783)
Tratatul de la Paris din 1783, semnat în ziua de 3 septembrie 1783 și ratificat de Congresul Statelor Unite ale Americii în ziua de 14 ianuarie 1784, a încheiat formal Războiul Revoluționar American între Regatul Unit al Marii Britanii și Cele 13 foste colonii ale Regatului din America de Nord care s-au răsculat împotriva conducerii britanice în 1776.
Vedea Războaiele amerindiene și Tratatul de la Paris (1783)
Utah
Utah, conform numelui oficial State of Utah (în traducere, „Statul Utah”) este unul din cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii, localizat în partea de vest a SUA.
Vedea Războaiele amerindiene și Utah
Victoria a Regatului Unit
Alexandrina Victoria a fost regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei din 1837 până în 1901, împărăteasă a Indiilor, din 1877 până în 1901, și stăpână a celor 28 de colonii britanice.
Vedea Războaiele amerindiene și Victoria a Regatului Unit
Virginia de Vest
West Virginia, numele oficial în engleză, State of West Virginia (în română se poate eventual folosi Statul West Virginia sau Statul Virginia de Vest), este unul din cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii din regiunea cunoscută sub numele de Appalachia.
Vedea Războaiele amerindiene și Virginia de Vest
Washington (stat)
Washington este un stat al Statelor Unite ale Americii, situat în așa numita zonă a Pacificului de Nordvest a Statelor Unite continentale.
Vedea Războaiele amerindiene și Washington (stat)
William al III-lea al Angliei
William al III-lea al Angliei a fost rege al Angliei și al Irlandei din 13 februarie 1689 și rege al Scoției din 11 aprilie 1689 până la moartea sa.
Vedea Războaiele amerindiene și William al III-lea al Angliei
William Henry Harrison
William Henry Harrison a fost un, politician și cel de-al nouălea președinte al Statelor Unite ale Americii (4 martie 1841 - 4 aprilie 1841).
Vedea Războaiele amerindiene și William Henry Harrison