Cuprins
41 relaţii: Centru de masă, Charon (satelit), Echilibru hidrostatic, Ecliptică, Grad sexagesimal, Haumea (planetă pitică), Hydra (satelit), Hyperion (satelit), Inel planetar, Ipoteza impactului gigantic, James W. Christy, Kerberos (satelit), Librație, Luna, Mișcare progradă și mișcare retrogradă, Moment cinetic, Mordor Macula, Nature, New Horizons, Nix (satelit), Nod (astronomie), Ocultație, Pământ, Perioadă sinodică, Planetă dublă, Pluto, Rezonanță orbitală, Rotație sincronă, Sateliții galileeni, Satelit natural, Saturn, Science, Scientific American, Sfera lui Hill, Styx (satelit), Telescopul spațial Hubble, Teoria haosului, The New York Times, Tranzit astronomic, Uniunea Astronomică Internațională, YouTube.
- Sateliții lui Pluton
Centru de masă
Centrul de masă sau centrul maselor a tuturor maselor sistemului.
Vedea Sateliții lui Pluto și Centru de masă
Charon (satelit)
Charon (/'ʃa.ron/), sau (134340) Pluto I, este cel mai mare dintre sateliții lui Pluto.
Vedea Sateliții lui Pluto și Charon (satelit)
Echilibru hidrostatic
Echilibrul hidrostatic sau balanță hidrostatică este o condiție din mecanica fluidelor pentru care un volum de fluid este în repaus sau la viteză constantă.
Vedea Sateliții lui Pluto și Echilibru hidrostatic
Ecliptică
ecuatorul ceresc și axa de rotație a Pământului. Mercur (cele trei puncte albe din stânga). Ecliptica: termenul este folosit, în general, cu două semnificații.
Vedea Sateliții lui Pluto și Ecliptică
Grad sexagesimal
Un grad sexagesimal, numit de obicei, simplu, grad, având simbolul °, este o unitate de măsură pentru măsura unui unghi plan.
Vedea Sateliții lui Pluto și Grad sexagesimal
Haumea (planetă pitică)
obiecte trans-neptuniene cunoscute, în comparație cu Pământul Haumea (simbol: 🝻; cunoscută înainte ca 136108 Haumea) este, ca mărime, a treia planetă pitică, fiind situată în Centura Kuiper.
Vedea Sateliții lui Pluto și Haumea (planetă pitică)
Hydra (satelit)
Hydra este un satelit natural al lui Pluto, cu un diametru de aproximativ 51 km (32 mi) pe cea mai lungă dimensiune a sa.
Vedea Sateliții lui Pluto și Hydra (satelit)
Hyperion (satelit)
Hyperion /hi'pe.ri.on/, cunoscut și sub numele de Saturn VII, este un satelit al lui Saturn descoperit de William Cranch Bond, fiul său George Phillips Bond și William Lassell în 1848.
Vedea Sateliții lui Pluto și Hyperion (satelit)
Inel planetar
Un inel planetar este un inel constituit din praf cosmic și alte particule mici ce orbitează în jurul unei planete și au aspectul unor discuri subțiri, colorate în culori deschise.
Vedea Sateliții lui Pluto și Inel planetar
Ipoteza impactului gigantic
obiect de dimensiunile planetei Marte a format – probabil – Luna. Ipoteza impactului gigantic, uneori numită și Big Splash sau Impactul Theia, sugerează că Luna s-a format din rămășițele unei coliziuni între Pământ și un corp astronomic de dimensiunea lui Marte, acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, în Hadean și aproximativ 20–100 de milioane de ani de la formarea Sistemului Solar.
Vedea Sateliții lui Pluto și Ipoteza impactului gigantic
James W. Christy
Robert Harrington în 1978. James Walter Christy (n. 1938) este un astronom american.
Vedea Sateliții lui Pluto și James W. Christy
Kerberos (satelit)
Kerberos este un mic satelit natural al lui Pluto, de aproximativ 19 km (12 mi) pe cea mai lungă dimensiunea sa.
Vedea Sateliții lui Pluto și Kerberos (satelit)
Librație
lună, ca și când ar fi fost luată câte o fotografie, în fiecare zi, la aceeași oră. Imaginile permit să se pună în evidență fenomenul de ''librație lunară''. În astronomie, librația, uneori: librațiunea, (din, „a se pune în echilibru”, „a se balansa”) este o oscilație lentă, reală sau aparentă, a unui satelit, așa cum este văzut de pe corpul ceresc în jurul căruia orbitează.
Vedea Sateliții lui Pluto și Librație
Luna
Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent.
Vedea Sateliții lui Pluto și Luna
Mișcare progradă și mișcare retrogradă
În această animație, satelitul portocaliu descrie o mișcare retrogradă în jurul planetei sale, contrar celorlalți trei. Se spune că un obiect din Sistemul Solar are o mișcare retrogradă dacă efectuează o revoluție în jurul corpului său de referință (de exemplu Soarele pentru planete, comete, într-un reper heliocentric, planetele pentru sateliții naturali) în sensul acelor ceasornicului, când sunt privite de la Polul Nord al planului de revoluție.
Vedea Sateliții lui Pluto și Mișcare progradă și mișcare retrogradă
Moment cinetic
Relația dintre forță (F), cuplu (τ) și moment cinetic (L) în cazul unui corp în rotație Momentul cinetic (în) denumit și momentul impulsului unui corp în rotație este o mărime fizică care exprimă cantitativ (masa) și calitativ (viteza), „cantitatea transportată”.
Vedea Sateliții lui Pluto și Moment cinetic
Mordor Macula
Charon. Mordor Macula /'mor.dor 'ma.ku.la/ este numele informal pentru o zonă roșie mare cu un diametru de aproximativ în apropierea polului nord al lui Charon, cel mai mare satelit al lui Pluto.
Vedea Sateliții lui Pluto și Mordor Macula
Nature
Nature este o revistă științifică săptămânală britanică înființată în anul 1869 de Alexander Macmillan, la îndemnul lui Thomas Henry Huxley, nature.com, accesat la 1 iulie 2008, New York Times, accesat la 1 iulie 2008.
Vedea Sateliții lui Pluto și Nature
New Horizons
New Horizons (în română Noi Orizonturi) este o sondă spațială lansată de NASA în 19 ianuarie 2006, în cadrul Programului New Frontiers și concepută pentru studierea sistemului Pluton (planetă pitică) - Charon (satelitul acestuia).
Vedea Sateliții lui Pluto și New Horizons
Nix (satelit)
Nix este un satelit natural al lui Pluto, cu un diametru de pe cea mai lungă dimensiune a sa.
Vedea Sateliții lui Pluto și Nix (satelit)
Nod (astronomie)
Nodul ascendent al unui satelit artificial plasat pe orbită în jurul Pământului În mecanica cerească și în mecanica spațială, un nod (în, în, din latină nodus) sau punct nodal este unul dintre cele două puncte de intersecție ale unei orbite înclinate cu planul principal al sistemului de referință.
Vedea Sateliții lui Pluto și Nod (astronomie)
Ocultație
thumb Ocultație este dispariția temporară a unui corp ceresc, datorită interpunerii între el și observator a unui alt corp ceresc.
Vedea Sateliții lui Pluto și Ocultație
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Vedea Sateliții lui Pluto și Pământ
Perioadă sinodică
Perioada sinodică a unui corp ceresc este perioada după care corpul ceresc respectiv ajunge din nou în aceeași poziție aparentă față de steaua în jurul căreia se rotește.
Vedea Sateliții lui Pluto și Perioadă sinodică
Planetă dublă
Pluto și Charon alcătuiesc un sistem de planetă dublă O planetă dublă (sau planetă binară) este un sistem binar format din două corpuri cerești, fiecare dintre care corespunde definiției de planetă și este suficient de masiv pentru a avea un efect gravitațional, depășind gravitația stelei în jurul căreia se învârte.
Vedea Sateliții lui Pluto și Planetă dublă
Pluto
Pluto (nume de planetă minoră: 134340 Pluto) este o planetă pitică din centura Kuiper, un inel de corpuri situate dincolo de orbita lui Neptun. A fost primul obiect descoperit în centura Kuiper și rămâne cel mai mare corp cunoscut din acea zonă. După ce Pluto a fost descoperită în 1930, a fost declarată a noua planetă de la Soare.
Vedea Sateliții lui Pluto și Pluto
Rezonanță orbitală
Io) În astronomie, rezonanța orbitală are loc atunci când două obiecte care orbitează în jurul unui al treilea au perioade de revoluție situate într-un raport simplu, exprimabil printr-o fracție de numere naturale mici.
Vedea Sateliții lui Pluto și Rezonanță orbitală
Rotație sincronă
thumb În astronomie, rotația sincronă sau blocarea în rezonanță este un termen planetologic care descrie rotația unui corp ceresc în jurul altuia, în care perioada de rotație a satelitului este egală cu perioada orbitală în jurul corpului față de care se rotește și, prin urmare, arată mereu aceeași emisferă către corpul față de care se rotește.
Vedea Sateliții lui Pluto și Rotație sincronă
Sateliții galileeni
Callisto(Imaginea este un montaj). Sateliții galileeni sunt cei patru sateliți naturali ai lui Jupiter descoperiți de Galileo Galilei în ianuarie 1610.
Vedea Sateliții lui Pluto și Sateliții galileeni
Satelit natural
Titan, are o atmosferă substanțială și o climă asemănătoare condițiilor inițiale de pe Pământ, dar la temperaturi mult mai scăzute. Un satelit natural (sau lună) este un corp ceresc care se rotește în jurul unei planete sau în jurul unui obiect ceresc mai mic.
Vedea Sateliții lui Pluto și Satelit natural
Saturn
Saturn este a șasea planetă de la Soare și a doua ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter.
Vedea Sateliții lui Pluto și Saturn
Science
Science (cuvânt englez cu traducerea „știință” și pronunția, v. AFI) este o revistă americană de știință înființată în anul 1880 cu o investiție a inventatorului american Thomas Edison de 10.000 dolari, sciencemag.org, accesat la 1 iulie 2008.
Vedea Sateliții lui Pluto și Science
Scientific American
Scientific American este o revistă americană lunară de știință înființată în anul 1845, de Rufus Porter, ca ziar săptămânal sub numele de The Advocate of Industry and Enterprise, and Journal of Mechanical and Other Improvements, Scientific American, accesat la 1 iulie 2008.
Vedea Sateliții lui Pluto și Scientific American
Sfera lui Hill
În astronomie, sfera lui Hill reprezintă regiunea în care domină atracția unui corp, față de perturbațiile altui corp mai masiv.
Vedea Sateliții lui Pluto și Sfera lui Hill
Styx (satelit)
Styx este un mic satelit natural al lui Pluto, a cărui descoperire a fost anunțată pe 11 iulie 2012.
Vedea Sateliții lui Pluto și Styx (satelit)
Telescopul spațial Hubble
Telescopul spațial Hubble (prescurtat HST, de la numele lui în) este un telescop plasat pe orbită în jurul Pământului, numit așa după astronomul american Edwin Hubble.
Vedea Sateliții lui Pluto și Telescopul spațial Hubble
Teoria haosului
Teoria haosului sau teoria sistemelor complexe este o ramură a matematicii și fizicii moderne care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare, a acelor sisteme care prezintă fenomenul de instabilitate numit sensibilitate față de condițiile inițiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (deși se conformează legilor deterministe) este imprevizibil, adică aparent haotic (de unde și denumirea teoriei).
Vedea Sateliții lui Pluto și Teoria haosului
The New York Times
Redacția (secția știri, 1942) The New York Times este un cotidian american ce apare în New York și este distribuit internațional.
Vedea Sateliții lui Pluto și The New York Times
Tranzit astronomic
right Fenomenul de tranzit astronomic sau trecere astronomică a unui astru prin fața unui alt astru constă în interpunerea unui corp ceresc (astru) între observator și un al doilea corp ceresc, atunci când corpul mai apropiat de observator are dimensiune aparentă mai mică, astfel încât acoperirea corpului mai depărtat este doar parțială.
Vedea Sateliții lui Pluto și Tranzit astronomic
Uniunea Astronomică Internațională
Uniunea Astronomică Internațională (prescurtat UAI, în franceză Union astronomique internationale, iar în engleză International Astronomical Union, cu sigla IAU) este o asociație internațională care are obiectivul de a coordona activitatea astronomilor din întreaga lume.
Vedea Sateliții lui Pluto și Uniunea Astronomică Internațională
YouTube
Sediul YouTube, San Bruno, California, 2010 YouTube (cuvânt englezesc artificial, pronunție, v. AFI) este un Site Web unde utilizatorii pot încărca și viziona materiale audio-video.
Vedea Sateliții lui Pluto și YouTube
Vezi și
Sateliții lui Pluton
- Charon (satelit)
- Hydra (satelit)
- Kerberos (satelit)
- Nix (satelit)
- Sateliții lui Pluto
- Styx (satelit)
Cunoscut ca Sateliţii naturali ai lui Pluton, Sateliții naturali ai lui Pluto.