acces mai rapid decât browser-ul!
27 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Albanezi, Bosnia și Herțegovina, Bosniaci, Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei, Croați, Croația, Frăție și Unitate, Germani, Grâu, Macedoneni, Macedonia de Nord, Maghiari, Muntenegreni, Muntenegru, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Republică, Ruteni, Sârbi, Serbia, Sloveni, Slovenia, Stema Uniunii Statale a Serbiei și Muntenegrului, Turci, 1943, 1945, 29 noiembrie.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Albanezi
Albanezii (în) din sud-estul Europei, locuiesc în Albania și țările vecine iar limba lor națională este albaneza. Aproximativ jumătate din albanezi locuiesc în Albania, cu numeroase grupuri așezate în Kosovo, Republica Macedonia, Serbia și Muntenegru. De asemenea, există numeroase minorități albaneze și comunități imigrante în alte țări precum Turcia, Grecia și Italia.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Albanezi · Vezi mai mult »
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Bosnia și Herțegovina · Vezi mai mult »
Bosniaci
Bosniacii (în) sunt un grup etnic din ramura slavilor de sud, care locuiesc în principal în Bosnia și Herțegovina, cu o populație autohtonă redusă în Sandžak, Kosovo, Croația și Macedonia de Nord.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Bosniaci · Vezi mai mult »
Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei
Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei, cunoscut cu abrevierea iugoslavă AVNOJÎn Antifašističko vijeće/veće narodnog oslobođenja Jugoslavije, Антифашистичко веће народног ослобођења Југославије; Antifašistični svet narodne osvoboditve Jugoslavije; Антифашистичко собрание за народно ослободување на Југославија a fost organul deliberativ și legislativ înființat în orașul bosniac Bihać din fosta Iugoslavie în noiembrie 1942.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei · Vezi mai mult »
Croați
regelui Tomislav (pictură modernă de Oton Iveković) Croații (în) sunt grup etnic din ramura slavilor de sud majoritatea locuind în Croația, Bosnia și Herțegovina și țările vecine.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Croați · Vezi mai mult »
Croația
Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Croația · Vezi mai mult »
Frăție și Unitate
Frăție și Unitate a fost un slogan binecunoscut al Partidului Comunist Iugoslav care a fost creat în timpul Războiului de eliberare națională a Iugoslaviei (1941-1945) și care s-a dezvoltat într-un concept de conducere politică inter-etnică postbelică.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Frăție și Unitate · Vezi mai mult »
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Germani · Vezi mai mult »
Grâu
Grâu este un termen generic care desemnează mai multe specii aparținând genului Triticum.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Grâu · Vezi mai mult »
Macedoneni
Macedonenii (în macedoneană Маке́донци) sunt un popor slav de sud, majoritar în Republica Macedonia de Nord și vorbind limba macedoneană.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Macedoneni · Vezi mai mult »
Macedonia de Nord
Macedonia de Nord (în), oficial Republica Macedonia de Nord (în;; denumită până în 2019 Macedonia sau Republica Macedonia), este o țară din peninsula Balcanică în Europa de Sud-Est.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Macedonia de Nord · Vezi mai mult »
Maghiari
Maghiarii sau ungurii sunt un popor răspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Maghiari · Vezi mai mult »
Muntenegreni
Muntenegrenii sunt un popor din ramura slavilor de sud, originari din Muntenegru.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Muntenegreni · Vezi mai mult »
Muntenegru
Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Muntenegru · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Vezi mai mult »
Republică
Republica este o formă de guvernământ în care puterea (legislativă, executivă și judecătorească) este exercitată de reprezentanți aleși (direct sau indirect) de cetățeni pentru o perioadă predeterminată de timp.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Republică · Vezi mai mult »
Ruteni
Rutenii sau rusinii sunt locuitorii unei zone din inima Europei Central Răsăritene, la nord și la sud de Munții Carpați.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Ruteni · Vezi mai mult »
Sârbi
Sârbii sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Sârbi · Vezi mai mult »
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Serbia · Vezi mai mult »
Sloveni
Slovenii (în slovenă Slovenci) sunt un popor, locuitorii nativi ai Sloveniei, parte a grupului slavilor de sud.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Sloveni · Vezi mai mult »
Slovenia
Slovenia (în), oficial Republica Slovenia (în abr.: RS), este un stat suveran situat în sudul Europei Centrale, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Slovenia · Vezi mai mult »
Stema Uniunii Statale a Serbiei și Muntenegrului
Stema Republicii Federale Iugoslavia Stema Republicii Federale Iugoslavia a fost adoptată oficial de parlamentul federal în 1994.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Stema Uniunii Statale a Serbiei și Muntenegrului · Vezi mai mult »
Turci
Turcii (în limba turcă: Türkler) sunt un grup etnic ce trăiește, în principal, în Anatolia, Cipru și Europa de sud.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Turci · Vezi mai mult »
1943
1943 (MCMXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și 1943 · Vezi mai mult »
1945
1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și 1945 · Vezi mai mult »
29 noiembrie
---- 29 noiembrie este a 333-a zi a calendarului gregorian și a 334-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Stema Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și 29 noiembrie · Vezi mai mult »
