Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
De ieșirePrimite
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Svetozar Boroević

Index Svetozar Boroević

Feldmareșalul Svetozar Boroević Svetozar Boroevic, cunoscut și ca Svetozar Boroevic von Bojna, (n. 13 decembrie 1856, Umetić, Croația, care aparținea atunci de Austro-Ungaria - d. 23 mai 1920, Klagenfurt) a fost un general al armatei Imperiului Austro-Ungar, feldmareșal în timpul Primului Război Mondial.

Cuprins

  1. 31 relaţii: Austro-Ungaria, Bătăliile de la Isonzo, Bosnia și Herțegovina, Carol I al Austriei, Carol I al României, Croați, Croația, Crucea de Merit Militar (Austria), Forțele Armate Austro-Ungare, Franz Joseph al Austriei, Granița Militară Transilvăneană, Graz, Hrvatska Kostajnica, Isonzo, Klagenfurt am Wörthersee, Munții Carpați, Ofensiva Gorlice–Tarnów, Ordinul Maria Terezia, Ordinul național „Steaua României”, Petrovaradin, Primul Război Mondial, Sarajevo, Voivodina, Wilhelm al II-lea al Germaniei, 1 mai, 13 decembrie, 1856, 1875, 1878, 1920, 23 mai.

  2. Mareșali austrieci
  3. Nobili austrieci

Austro-Ungaria

Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.

Vedea Svetozar Boroević și Austro-Ungaria

Bătăliile de la Isonzo

Deplasarea frontului între 1915 und 1917 Bătăliile de la Isonzo se referă la douăsprezece bătălii sângeroase dintre Italia și Austro-Ungaria din primul război mondial.

Vedea Svetozar Boroević și Bătăliile de la Isonzo

Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.

Vedea Svetozar Boroević și Bosnia și Herțegovina

Carol I al Austriei

Carol I al Austriei sau Carol al IV-lea al Ungariei (n. 17 august 1887, Castelul Persenbeug, Austria Inferioară – d. 1 aprilie 1922, Funchal, Portugalia), născut Karl Franz Josef Ludwig Hubert Georg Maria – din dinastia Habsburg-Lorena, a fost ultimul împărat al Austriei (1916-1918) și totodată ultimul rege al Ungariei (sub numele de Carol al IV-lea), ultimul rege al Boemiei (sub numele de Carol al III-lea) etc.

Vedea Svetozar Boroević și Carol I al Austriei

Carol I al României

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza în urma unei lovituri de stat.

Vedea Svetozar Boroević și Carol I al României

Croați

regelui Tomislav (pictură modernă de Oton Iveković) Croații (în) sunt grup etnic din ramura slavilor de sud majoritatea locuind în Croația, Bosnia și Herțegovina și țările vecine.

Vedea Svetozar Boroević și Croați

Croația

Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.

Vedea Svetozar Boroević și Croația

Crucea de Merit Militar (Austria)

Meritul Militar clasa a III-a, cu decorație de război și săbii Crucea de Merit Militar (în) a fost o înaltă decorație pentru ofițeri, fondată de împăratul Franz Joseph I în anul 1849, bazată pe recomandația Feldmareșalului Josef Conte Radetzky, și acordată până la sfârșitul monarhiei în 1918.

Vedea Svetozar Boroević și Crucea de Merit Militar (Austria)

Forțele Armate Austro-Ungare

Forțele armate terestre austro-ungare (în, în), au reprezentat totalitatea trupelor militare de uscat ale Monarhiei Austro-Ungare pe perioada existenței sale (1867–1918) fiind formate mai multe componente Armata comună cesară (și) regală, Forțele teritoriale cesaro-regale, respectiv Forțele teritoriale regale ungare (care aveau o componentă croato-slavonă).

Vedea Svetozar Boroević și Forțele Armate Austro-Ungare

Franz Joseph al Austriei

Franz Joseph I al Austriei (în, în, în, în cehă František Josef I, în croată Franjo Josip I, în), (n. 18 august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost: împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe al Transilvaniei, marchiz al Moraviei, mare voievod al Voievodatului Serbia etc.

Vedea Svetozar Boroević și Franz Joseph al Austriei

Granița Militară Transilvăneană

thumb Decretul de înființare a regimentelor grănicerești: „Noi, Maria Theresia...” (în română, cu litere chirilice) Regimentului I de la Orlat Cazarma Regimentului II de la Năsăud, în prezent Muzeul Grăniceresc Năsăudean Primului Regiment Secuiesc de Infanterie (suprapusă pe harta județului Harghita din prezent) Granița Militară Transilvăneană (în) a fost un teritoriu militarizat care a făcut parte din fâșia strategică Militärgrenze (Granița Militară), care în secolul al XVIII-lea se întindea din Voivodina până în Năsăud.

Vedea Svetozar Boroević și Granița Militară Transilvăneană

Graz

Graz, cu o populație de 248.146 locuitori (la 1 ianuarie 2006), este al doilea oraș ca mărime din Austria și totodată capitala provinciei Steiermark (Stiria).

Vedea Svetozar Boroević și Graz

Hrvatska Kostajnica

Hrvatska Kostajnica este un oraș în cantonul Sisak-Moslavina, Croația, având o populație de de locuitori (2011).

Vedea Svetozar Boroević și Hrvatska Kostajnica

Isonzo

Isonzo este un râu care izvorăște din Alpii Iulieni, curge pe teritoriul Sloveniei și Italiei și se varsă la Triest în Marea Adriatică.

Vedea Svetozar Boroević și Isonzo

Klagenfurt am Wörthersee

Klagenfurt (slovenă Celovec) este capitala landului federal Carintia (germană Bundesland Kärnten, slovenă Avstrijska Koroška) din Austria de sud și este situat pe râul Glan.

Vedea Svetozar Boroević și Klagenfurt am Wörthersee

Munții Carpați

Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.

Vedea Svetozar Boroević și Munții Carpați

Ofensiva Gorlice–Tarnów

Ofensiva Gorlice–Tarnów din timpul Primului Război Mondial a început ca o ofensivă germană minoră cu scopul de a reduce presiunea rusească asupra austro-ungarilor de pe sectorul sudic al Frontului de Est, dar s-a soldat cu prăbușirea totală a liniilor rusești și cu retragerea lor în adâncul teritoriului rus.

Vedea Svetozar Boroević și Ofensiva Gorlice–Tarnów

Ordinul Maria Terezia

Ordinul Maria Terezia (avers) Ordinul Militar Maria Terezia / Ordinul Maria Theresia (în, în, în, în, în), sau, în germană, mai obișnuit, Österreichischer Militär-Maria-Theresien-Orden, creat la 18 iunie 1757 de împărăteasa Maria Terezia, este un ordin militar austriac.

Vedea Svetozar Boroević și Ordinul Maria Terezia

Ordinul național „Steaua României”

Ordinul național Steaua României Ordinul național „Steaua României” este cea mai înaltă distincție oferită de statul român.

Vedea Svetozar Boroević și Ordinul național „Steaua României”

Petrovaradin

Petrovaradin (în, în, în) este o parte din aglomerația urbană a orașului Novi Sad, Serbia.

Vedea Svetozar Boroević și Petrovaradin

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Vedea Svetozar Boroević și Primul Război Mondial

Sarajevo

Sarajevo („Saraiévo”; alfabetul chirilic: Сарајево) este capitala și cel mai mare centru urban din Bosnia și Herțegovina, cu o populație estimată la 275,524 de locuitori (în decembrie 2013).

Vedea Svetozar Boroević și Sarajevo

Voivodina

Provincia Autonomă Voivodina (în) este o provincie din Serbia.

Vedea Svetozar Boroević și Voivodina

Wilhelm al II-lea al Germaniei

Wilhelm al II-lea (Friedrich Wilhelm Albert Victor von Preußen; n. 27 ianuarie 1859, Berlin – d. 4 iunie 1941, Olanda) a fost ultimul împărat al Germaniei și rege al Prusiei de la 1888 la 1918.

Vedea Svetozar Boroević și Wilhelm al II-lea al Germaniei

1 mai

---- 1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți.

Vedea Svetozar Boroević și 1 mai

13 decembrie

---- 13 decembrie este a 347-a zi a calendarului gregorian și a 348-a zi în anii bisecți.

Vedea Svetozar Boroević și 13 decembrie

1856

1856 (MDCCCLVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Svetozar Boroević și 1856

1875

1875 (MDCCCLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Svetozar Boroević și 1875

1878

1878 (MDCCCLXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Svetozar Boroević și 1878

1920

1920 (MCMXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Svetozar Boroević și 1920

23 mai

---- 23 mai este a 143-a zi a calendarului gregorian și ziua a 144-a în anii bisecți.

Vedea Svetozar Boroević și 23 mai

Vezi și

Mareșali austrieci

Nobili austrieci

Cunoscut ca Svetozar Boroevic, Svetozar Boroević von Bojna, Svetozar Borojević.